Comisia Europeană a strâns, vineri, rândurile cu Pedro Sánchez în urma atacurilor la adresa prim-ministrului spaniol de către Elon Musk și fondatorul Telegram, Pavel Durov.

„Suntem în deplină solidaritate cu prim-ministrul spaniol. Desigur, condamnăm orice atacuri la adresa liderilor statelor noastre membre ”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru politica digitală, într-o conferință de presă. De asemenea, el a aprobat toate măsurile luate de statele membre pentru a asigura respectarea legislației digitale a UE, informează 20minutos.

Conflictul s-a declanșat după ce atât Musk, cât și Durov l-au atacat pe Sánchez pentru inițiativa sa de a interzice accesul la rețelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Ulterior, Musk l-a insultat pe prim-ministru prin intermediul Twitter, iar fondatorul Telegram a trimis un mesaj prin intermediul platformei acuzând Spania de cenzură.

Președintele guvernului spaniol și-a exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la impactul rețelelor de socializare, descriind mediul digital drept un „univers toxic și fără legi ”, un „stat eșuat” care afectează în special generațiile mai tinere. El a deplâns faptul că, în multe cazuri, lipsa reglementării pe platformele de socializare a permis răspândirea conținutului dăunător în condiții de impunitate, punând în pericol atât siguranța, cât și bunăstarea minorilor.

Interzicerea rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani.

Comisia Europeană a salutat săptămâna aceasta intenția guvernului spaniol de a interzice rețelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani, dar a avertizat că legislația nu poate impune niciun sistem de verificare a vârstei pe platforme, deoarece acest lucru nu este acoperit de reglementările europene.

Și a pus la îndoială intenția Executivului de a-i trage la răspundere pe directorii platformelor pentru încălcarea legii, deoarece DSA nu vizează persoanele fizice, ci platformele în sine.

În urma măsurilor anunțate la Dubai, Musk și Durov l-au criticat pe Sánchez săptămâna aceasta . Directorul general al X l-a numit „tiran și trădător al poporului spaniol”, în timp ce directorul general al Telegram a transmis un mesaj tuturor utilizatorilor spanioli prin intermediul canalului oficial al aplicației, exprimându-și dezacordul față de propunerea prim-ministrului.

„A fost un început bun pentru negocieri. Și există o înțelegere privind continuarea discuțiilor. Coordonarea privind modul de procedare va fi decisă în capitale.”, a declarat Araqchi pentru presa de stat, citată de Reuters. 

Acesta a adăugat că va fi nevoie de prăbușirea „zidului neîncrederii” pentru obținerea de rezultate. 

Atât Teheranul, cât și Washingtonul au transmis semnale privind disponibilitatea de a relansa diplomația în dosarul nuclear iranian, însă diferențele majore de poziție persistă. Secretarul de Stat Marco Rubio a anunțat că Statele Unite doresc ca discuțiile să acopere programul balistic al Iranului, sprijinul acordat de Teheran grupărilor armate din regiune și situația drepturilor omului.

Iranul a respins constant includerea programului său de rachete în discuții, considerând acest subiect nenegociabil, însă pentru Washington, desfășurarea activităților de îmbogățire a uraniului pe teritoriul iranian reprezintă o „linie roșie”.

Brigada 12 Azov a desfășurat o „operațiune de eliminare” în satul Zolotyi Kolodiaz din regiunea Donețk.

Potrivit membrilor batalionului, cei 18 soldați au fost capturați în ultima zi a operațiunii de eliberare a localității ucrainene Zolotyi Kolodiaz. Aceștia urmau să elibereze una dintre străzi, când au identificat soldați ruși prezenți în număr mare.

Soldații ruși care au fost capturați, au fost „lăsați de armata rusă să se descurce singuri, rămânând luni de zile în subsoluri și adăposturi de pe frontul din satul ucrainean Dobropillia, potrivit anunțului publicat pe Facebook de reprezentanții Brigăzii Azov.

„Am fost aici de câteva luni, fără niciun fel de contact, fără țigări, fără nimic. Ei au uitat de noi. Am fost prinși în încercuire (n.r. – pe teritoriul Ucrainei). Și am fost măcelăriți, ca iepurii. Eu le-am spus (n.r. – celorlați soldați): «Depinde de voi, eu plec»”, a declarat unul dintre cei 18 soldați ruși, într-un mini-documentar publicat pe canalul oficial al Brigadei Azov.

Același soldat povestește momentul capturării: „Ei m-au pus în genunchi, eram legat la mâini, credeam că mă vor împușca. Am fost foarte speriat, chiar plângeam”, a declarat soldatul rus.

Un altul a povestit că le-a cerut o țigară soldaților ucraineni, și a rămas stupefiat atunci când chiar i s-a oferit una.

„I-am întrebat: «Aveți cumva o țigară?» și ei mi-au răspuns: «Da, o secundă, bineînțeles, chiar acum». Am fost sincer șocat că ei ne-au tratat în acest mod”, a declarat un alt soldat rus.

Soldații ruși capturați au fost luați prizonieri pentru 24 de ore. Aceștia au fost supuși interogatoriilor. Alături de ei se afla și un comandant.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în cadrul unei postări pe social media, extinderea rețelei naționale de centre de expertiză pentru bolile rare (CEBR), prin deschiderea unui nou centru la Craiova și recertificarea celui din Timișoara.

Măsura vizează îmbunătățirea accesului pacienților la diagnostic rapid, îngrijire coordonată și tratamente moderne, într-un domeniu medical marcat de întârzieri și lipsă de specializare.

Centre specializate pentru diagnostic și îngrijire integrată

Noul centru de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este dedicat diagnosticului și managementului angioedemului ereditar, o boală rară cu potențial sever.

La Timișoara, centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” se concentrează pe anomalii vasculare rare și pe coordonarea îngrijirii pe termen lung.

Ambele structuri oferă pacienților acces la echipe multidisciplinare, capabile să gestioneze cazuri complexe și să asigure trasee medicale clare.

Sunt vizate inclusiv afecțiuni genetice precum acondroplazia, displaziile scheletale și malformațiile congenitale.

Diagnostic avansat și consiliere genetică

Pacienții tratați în aceste centre beneficiază de diagnostic molecular și genomic, investigații imagistice avansate și analize specializate.

Consilierea genetică joacă un rol esențial în scurtarea traseelor medicale, care în cazul bolilor rare pot dura ani de zile.

Odată cu aceste două unități, rețeaua națională ajunge la 52 de centre de expertiză funcționale.

Potrivit ministrului, opt centre au fost introduse în mai puțin de un an, semn al accelerării reformelor în acest domeniu.

Acces extins la terapii moderne compensate

Extinderea infrastructurii medicale este susținută de actualizarea listei de medicamente compensate.

Recent, 52 de medicamente noi au fost adăugate, inclusiv tratamente pentru inflamații severe ale vaselor de sânge, boli rare ale sângelui, forme ereditare de amiloidoză, boli neurologice autoimune și boli genetice rare ale metabolismului.

Ministerul Sănătății susține că aceste măsuri urmăresc construirea unui sistem coerent, capabil să trateze bolile rare cu rigoare, continuitate și respect pentru pacient.

„S-a mișcat bine serviciul militar, chiar dacă, nu în fiecare an bifezi un rechizitoriu, cinci, șapte. Sunt oameni care și-au sumat niște dosare de amploare. Adică nu dosare mici”, a spus procurorul Voineag.

În ceea ce privește dosarul de corupție al generalului Zisu și cel al fostului comandant al Spitalului Militar Central, generalul Florentina Ioniță, șeful DNA a declarat că acestea au presupus un volum foarte mare de muncă din partea procurorilor.

„Sunt două dosare foarte mari pe care secția militară le-a livrat. Le sunt recunoscător, s-au implicat foarte mult. Mai ales șeful serviciului. S-a implicat foarte mult seri petrecute la birou, a stat în așa fel încât să le ducă la capăt”, a spus Marius Voineag

El a mai declarat că cele două dosare sunt pe final, și sunt dosare bune ce urmează să fie trimise în instanță spre a fi judecate.

Prime Minister Ilie Bolojan has officially informed the Constitutional Court of Romania (CCR) about the financial risks, claiming that Romania could lose 231 million euros from PNRR in the event of failure to meet the service pension milestone.

According to the document sent to the CCR, following a meeting held on January 30, 2026 between representatives of MIPE and those of the Reform and Investment Task Force (SG REFORM) of the European Commission, „Minister Dragoș Pîslaru was informed that, based on the information available at this time, the Commission considers Milestone no. 215 to be unfulfilled, resulting in Romania losing the amount of 231 million euros”.

The Prime Minister specifies, however, that the Brussels executive will not transmit official information regarding the outcome of the evaluation before February 11, 2026, specifying: „The Commission will transmit this information publicly only after this date, and will make a final decision based on the information transmitted by the Romanian authorities”.

Bolojan emphasizes that his approach is based on the constitutional obligations provided for in Article 148, paragraph (4) of the Romanian Constitution, which highlights the responsibility of state authorities to ensure compliance with the commitments undertaken by Romania in relation to the European Union.

The Constitutional Court’s information request was announced by Prime Minister Bolojan on Wednesday during a press conference.

Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii OFF THE RECORD, realizată de Sorina Matei, unde tema reformelor din sistemul judiciar și a percepției publice asupra justiției a fost intens discutată.

Întrebat ce ar putea însemna concret un astfel de referendum, Voineag a indicat că ar fi vorba despre o evaluare a opiniei magistraților, subliniind că, deocamdată, este prematur să se tragă concluzii.

„Vom vedea, așteptăm”, a punctat acesta, evitând speculațiile.

În ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii, șeful DNA a exclus ideea desființării instituției, dar a admis că aceasta ar putea suferi modificări.

„Un update poate suferi și Consiliul Superior al Magistraturii”, a afirmat Voineag, explicând ulterior că prin „update” se referă la o adaptare la realitățile actuale.

Marius Voineag a insistat asupra necesității unei comunicări publice mai deschise din partea instituțiilor-cheie din justiție, în special a celor cu funcții de reprezentare.

Potrivit acestuia, sistemul judiciar se confruntă cu probleme serioase de percepție publică, în condițiile în care argumentele magistraților ajung rareori să fie auzite sau înțelese.

„E clar că suferim la nivel de percepție și avem foarte multe argumente de partea noastră care nu sunt auzite”, a spus procurorul-șef al DNA.

În același timp, Voineag a recunoscut existența obligației de rezervă care limitează expunerea publică a magistraților, dar a susținut că acest principiu nu ar trebui să conducă la absența totală din spațiul public a liderilor din justiție.

El a vorbit despre un regret personal legat de faptul că, pe fondul suprapunerii cu perioada electorală, nu a reușit să aducă în dezbaterea publică suficiente argumente pentru a combate afirmații pe care le consideră nefundamentate.

„Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare. Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Educației. 

Ministerul anunță că Recomandarea de înscriere în învățământul primar va fi eliberată, la solicitarea părinților, de către grădinița frecventată de copil. 

În cazul copiilor care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, evaluarea și recomandarea vor fi realizate de către Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) sau de către Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE). 

Conform calendarului propus, perioada pentru depunerea solicitărilor, evaluarea copiilor și eliberarea recomandărilor este stabilită între 16 și 30 martie 2026. 

Prima etapă

Prima etapă a procesului începe pe 31 martie și se desfășoară până pe 6 mai 2026. În acest interval, părinții sau reprezentanții legali trebuie să completeze cererile-tip de înscriere, fie online, fie direct la unitatea de învățământ dorită și depunerea acestora. 

Repartizarea propriu-zisă din prima etapă va avea loc după următorul program:

6 – 11 mai: Procesarea cererilor și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.

13 – 20 mai: Procesarea cererilor pentru cei care solicită înscrierea la o altă unitate decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.

21 mai: Afișarea listelor cu copiii înscriși și a numărului de locuri rămase disponibile.

A doua etapă

În perioada 22 mai și 16 iunie 2026 ar urma să se desfășoare a doua etapă. Aceasta va avea următorul program: 

25 – 29 mai: Depunerea cererilor de înscriere la școala aflată pe prima poziție din cele trei opțiuni exprimate de părinți.

2 – 8 iunie: Validarea cererilor la unitatea de învățământ.

16 iunie: Afișarea listelor finale cu copiii înscriși la fiecare școală.

Perioada de siguranță

Proiectul prevede și o perioadă de siguranță între 1 și 4 septembrie 2026, destinată soluționării de către inspectoratele școlare a cererilor pentru copiii care nu au fost încă înscriși sau a oricăror alte situații speciale. 

„Forma finală a Calendarului va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit pe adresa de e-mail dedicată consultării publice pentru acest proiect și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS) de la nivelul Ministerului Educației și Cercetării”, se arată în închierea mesajului.

„CREDEM ÎMPREUNĂ! Sold out în 20 secunde, toate cele 2.130 de bilete s‑au epuizat instant! WOW! Mulțumim! Mergem la Istanbul să ne calificăm în finala play‑off‑ului”, se arată în mesajul postat de FRF, însoțit de mulțumiri pentru suportul fanilor.

La momentul deschiderii vânzării pe site‑ul oficial bilete.frf.ro, aproximativ 3.700 de persoane erau conectate simultan în sistem pentru a achiziționa tichete, semn al interesului uriaș pentru această confruntare crucială din semifinala play‑off‑ului pentru Cupa Mondială 2026.

Partida cu Turcia, găzduită de stadionul „Beşiktaş Park” din Istanbul, este decisivă pentru speranțele României de a ajunge la turneul final. Tricolorii trebuie să învingă selecționata gazdă pentru a ajunge în finala play‑off‑ului, unde vor da piept cu câștigătoarea meciului dintre Slovacia și Kosovo, tot în deplasare.

Prețul unui bilet pus în vânzare pentru suporterii români a fost de 145 de lei (aproximativ 27 de euro), iar locurile alocate fanilor tricolori au fost în Peluza Nord a arenei.

Dacă România va reuși să depășească Turcia și apoi adversara din finala play‑off‑ului, naționala țării noastre s‑ar califica la Campionatul Mondial de Fotbal din 2026, unde ar urma să întâlnească, în faza grupelor, echipe precum Statele Unite ale Americii, Paraguay și Australia.

Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice.

„Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. 

Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu.

„Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. 

În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție.

„E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.