În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dezvoltarea căilor ferate, a telegrafului și expansiunea Imperiului Britanic au schimbat radical ritmul vieții. Medicii vremii au observat că presiunea profesională și activitatea intelectuală intensă afectau sănătatea unei părți a populației, în special a claselor educate, scrie The Conversation.

Turiști victorieni în vacanță la Menton. Arhivele Municipale, Menton.

Termenul folosit atunci era „overwork” – surmenaj. Unul dintre cei mai cunoscuți medici care au analizat fenomenul a fost C.H.F. Routh, autorul lucrării „On Overwork and Premature Mental Decay”, publicată în mai multe ediții între 1873 și 1888.

Când odihna devenea tratament medical pentru burnout

În epoca victoriană, una dintre cele mai recomandate soluții pentru combaterea surmenajului era călătoria către stațiuni considerate benefice pentru sănătate. Printre cele mai populare destinații se număra Menton, un oraș de pe Coasta de Azur, aproape de granița dintre Franța și Italia. Popularitatea localității a fost amplificată de medicul James Henry Bennet, care susținea că aerul curat, clima blândă și expunerea la soare contribuie la recuperarea pacienților afectați de diverse boli sau de epuizare psihică.

Bennet însuși a povestit că a ajuns la Menton convins că este grav bolnav, însă și-a văzut starea de sănătate îmbunătățită după ce a renunțat la stresul și responsabilitățile vieții profesionale din Londra.

O alternativă la ritmul infernal al marilor orașe

Teoria climatoterapiei, foarte populară în secolul al XIX-lea, susținea că anumite afecțiuni puteau fi ameliorate prin schimbarea mediului și a stilului de viață. Într-o perioadă în care marile orașe industriale erau sufocate de poluare, sudul Franței era văzut ca un refugiu pentru sănătate. Pacienții erau încurajați să petreacă timp în aer liber, să facă plimbări și să se bucure de natură, în loc să rămână izolați în camerele de spital sau în locuințe. Pentru cei afectați de surmenaj, medicii recomandau chiar și sejururi de câteva luni sau repetate pe parcursul mai multor ani.

O lecție care rămâne actuală

Fenomenul descris de medicii victorieni seamănă surprinzător de mult cu ceea ce astăzi este numit burnout. Diferența este că, în urmă cu peste un secol, societatea recunoștea deja efectele ritmului excesiv de muncă și încerca să ofere perioade extinse de recuperare.

Menton, Franța, 1917. John Buckland-Wright 1897-1954, acuarelă.

Istoricii consideră că succesul stațiunilor precum Menton a fost legat nu doar de climă, ci și de ideea unei „lene legitime”, în care profesioniștii suprasolicitați puteau lua o pauză reală de la presiunile cotidiene. Într-o epocă dominată de productivitate și conectare permanentă, această perspectivă pare mai actuală decât ar putea sugera vechimea ei.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că circulația rutieră se desfășoară îngreunat pe DN 7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu, la kilometrul 249, la ieșire din localitatea Boița, județul Sibiu.

Acolo s-a produs un eveniment rutier soldat doar cu pagube materiale, între un autotren și un autoturism. Autotrenul a fost extras în afara părții carosabile, dar în continuare sunt formate coloane de autovehicule pe ambele sensuri de deplasare.

Tot în județul Sibiu este ceață.

„Este semnalată ceață pe mai multe drumuri din județul Sibiu, vizibilitatea în trafic fiind redusă sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri”, transmite Infotrafic.

Infotrafic anunță că se circulă normal pe cele mai multe șosele

Pe celelalte artere rutiere principale, respectiv A1 București – Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov, A7 Ploiești-Adjud și DN 1 Ploiești – Brașov, circulația se desfășoară pe un carosabil parțial umed, cu vizibilitate bună și valori normale de circulație, adaugă Infotrafic.

Autoritățile reamintesc faptul că „în perioada 12 – 25 iunie 2026 sunt efectuate lucrări de întreținere periodică la pasajul peste Râul Vadului, pe DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, între kilometrii 237+051 metri – 237+400 metri, circulația desfășurându-se alternativ, pe un singur sens, fiind dirijată cu piloți de trafic sau prin semafoare electrice.”

Un proiect uriaș ar putea desființa ultimul serviciu feroviar din Europa care folosește feribotul ca parte a călătoriei, potrivit Express. Este vorba despre proiectul privitor la construirea unui pod uriaș între Italia continentală și Sicilia. Obiectivul evaluat la circa 14 miliarde de euro este în discuție de mulți ani. Dacă se va realiza, va intra direct în Cartea Recordurilor deoarece va fi cel mai lung pod din lume.

Efectul secundar ar fi anularea unei rute populare pe calea ferată. Un tren unic, cu vagoane de dormit, ar putea fi oprit din circulație. Este ultimul serviciu feroviar rămas în Europa care folosește un vapor ca parte a călătoriei.

Ultimul tren care traversează apa pe feribot

Intercity Notte al Trenitalia a devenit o experiență căutată printre pasionații de căi ferate care doresc să se bucure de o călătorie de 12 ore de-a lungul coastei de vest a Italiei. Trenul pleacă de la Roma și se împarte în două rute. Jumătate din tren este încărcat pe un feribot care navighează spre Sicilia.

Problema este că podul aflat în stadiul de proiect va lega Torre Faro din Sicilia de Villa San Giovanni din Calabria și va avea cale rutieră și feroviară. Ca urmare, este greu de crezut că serviciile de feribot vor mai fi folosite în Strâmtoarea Messina.

Aprobarea finală a fost acordată proiectului în august anul trecut. Marile provocări sunt costul ridicat, zona seismică și opoziția multor italieni. Proiectul are nevoie de aprobarea agențiilor de mediu din UE și a locuitorilor locali ale căror proprietăți împiedică lucrarea.

Podul ar putea să fie finalizat între 2032 și 2033. Acesta va avea 3,3 kilometri, trei benzi de circulație în fiecare direcție, două benzi de serviciu și două linii de cale ferată.

Serviciile feribot cu tren, o amintire

În ceea ce privește serviciile de feribot cu tren, acestea au fost populare în Europa. Treptat, serviciile au dispărut din diferite motive. Un traseu care lega Danemarca de Germania a fost anulat în 2019 din cauza unor lucrări pe malul danez.

Celebrul tren de noapte dintre Londra și Paris a fost și el scos din circulație după apariția Tunelului Canalului Mânecii și după ascensiunea companiilor aeriene low-cost.

Susținătorii acestei tehnologii afirmă că aceasta ar putea contribui la echilibrarea sistemelor de energie regenerabilă fără emisii de carbon, arată Euronews.

Producătorul său afirmă că este o premieră mondială în domeniul generării de energie la scară largă.

Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză de energie Wärtsilä și testată la instalația sa din nordul Spaniei.

Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este conceput pentru a contribui la rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări ale energiei regenerabile: furnizarea de energie electrică atunci când energia eoliană și solară nu generează suficientă energie.

Reprezentanții companiei afirmă că motoarele alimentate cu hidrogen ar putea contribui la echilibrarea rețelelor electrice viitoare fără a produce emisii de carbon.

Spre deosebire de pilele de combustie cu hidrogen, sistemul utilizează un motor cu ardere internă de mare capacitate adaptat să funcționeze cu hidrogen pur.

Wärtsilä afirmă că mai multe unități ar putea fi combinate în cele din urmă în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă sute de megawați de energie electrică.

Cu toate acestea, experții spun că rămân obstacole majore. Utilizarea pe scară largă a hidrogenului ar necesita investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport, precum și un sprijin politic mai puternic.

Testul are loc în contextul în care Spania continuă să-și extindă energia regenerabilă, energia eoliană și solară reprezentând o pondere din ce în ce mai mare din producția de energie electrică a țării.

Meteorologii avertizează că următoarele zile vor aduce temperaturi ridicate pe arii extinse, iar în unele regiuni valorile ar putea depăși pragul de 40 de grade Celsius, relatează Le Monde.

Primele zone afectate vor fi cele din sudul țării. Începând de sâmbătă, temperaturile maxime vor depăși frecvent 30 de grade Celsius. În regiunile Occitania, Languedoc și Provence sunt așteptate valori de 35 de grade Celsius sau chiar mai mari.

Potrivit estimărilor meteorologice, temperaturile vor fi cu 6 până la 10 grade peste media obișnuită pentru această perioadă a anului. După câteva zile mai răcoroase la începutul lunii iunie, noul episod de căldură ar putea fi resimțit și mai intens de populație.

Temperaturile ridicate se vor extinde spre nord

Meteorologii estimează că începutul săptămânii viitoare va aduce doar o scurtă pauză în procesul de încălzire. Din a doua parte a săptămânii, masa de aer cald este așteptată să avanseze spre nordul Franței.

Cele mai recente prognoze indică posibilitatea unor temperaturi foarte ridicate în numeroase regiuni începând de miercuri. Deocamdată, specialiștii consideră că este prea devreme pentru a stabili dacă fenomenul va îndeplini criteriile oficiale pentru declararea unui val de caniculă.

Autoritățile meteorologice monitorizează evoluția situației și analizează dacă vor fi necesare avertizări speciale pentru populație. Există încă incertitudini privind intensitatea maximă a fenomenului, însă scenariile actuale indică un risc ridicat de temperaturi extreme pe suprafețe extinse.

Al doilea episod major de căldură înainte de debutul verii

Noul val de căldură vine înainte de începutul oficial al verii și continuă o serie de episoade meteorologice neobișnuite observate în ultimele săptămâni în Franța.

Experții atrag atenția că frecvența și intensitatea perioadelor cu temperaturi extreme au crescut în ultimii ani. În acest context, autoritățile recomandă populației să evite expunerea prelungită la soare în orele de vârf, să se hidrateze corespunzător și să acorde o atenție specială persoanelor vulnerabile.

Dacă actualele prognoze se confirmă, mai multe regiuni ale Franței ar putea înregistra unele dintre cele mai ridicate temperaturi de la începutul acestui an.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este considerată unul dintre cele mai controversate și dramatice momente din istoria României postcomuniste.

În urma intervenției minerilor veniți din Valea Jiului la București, protestul din Piața Universității, îndreptat împotriva conducerii instalate după Revoluția din 1989, a fost reprimat violent.

Mineriada din iunie 1990 s-a soldat cu patru morți prin împușcare, peste 1.388 de răniți și aproximativ 1.250 de persoane ridicate de pe stradă și transportate în spații de detenție.

La 36 de ani de la acele evenimente, Dosarul Mineriadei nu are încă o soluție definitivă.

Se împlinesc 85 de ani de la primul val al deportărilor organizate de regimul bolșevic împotriva românilor din Basarabia și Bucovina de Nord – una dintre cele mai dureroase răni din istoria României.

În toiul nopții de 12 spre 13 iunie 1941, NKVD-ul sovietic a organizat operațțiunea de deportare a 30.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.

Pentru 30.000 de români, începea, în acea noapte, un coșmar care nu mai avea să se termine. Duși în Siberia, Kazahstan și în alte părți ale imperiului sovietic, transportați în condiții inumane, însetați, înfometați, înghesuiți unii într-alții în vagoane cu aer irespirabil.

Înghesuiți în vagoane pentru vite

După cum se arată în studiul-document „Deportările în masă din R.S.S. Moldovenească din 13-16 iunie 1941”, oamenii aveau dreptul la doar 200 de ml de apă – pe care s-o folosească și pentru băut, și pentru igiena personală.

La plecarea forțată din casă, au avut voie la maximum 10 kilograme  de efecte personale.

Au călătorit în vagoane pentru vite, înghesuiți câte 70 – 100, timp de două sau trei săptămâni. Cei mai slabi nu făceau față condițiilor și mureau.

Trupurile celor morți erau aruncate în câmp. Bărbații în putere erau deportați în lagăre de muncă forțată (Gulag), unde trăiau în condiții greu de suportat și unde, de altfel, își găseau și sfârșitul.

Mulți basarabeni au ajuns să muncească în minele din Munții Ural. Aici au pierit 80 la sută dintre ei, se arată în studiu.

Ambițiile lui Stalin

Deportările au început imediat după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, în vara anului 1940.

Regimul stalinist urmărea să elimine orice posibilă opoziție și să transforme rapid teritoriile ocupate după modelul sovietic.

Intelectuali, preoți, profesori, foști funcționari români, țărani înstăriți, comercianți sau oameni considerați „nesiguri politic” au devenit ținte ale represiunii.

Primul mare val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941

Operațiunea a fost organizată minuțios de NKVD, poliția politică sovietică. Oamenii erau treziți brusc, li se dădeau câteva minute să își adune câteva lucruri și erau urcați în trenuri păzite de soldați înarmați. Familiile erau adesea despărțite: bărbații erau trimiși în lagăre de muncă, iar femeile, copiii și bătrânii în așezări speciale din Siberia sau Kazahstan.

Cei deportați nu știau unde merg și nici dacă vor mai vedea vreodată casa de care fuseseră smulși. Drumurile durau săptămâni întregi, în condiții cumplite. Vagoanele erau supraaglomerate, fără apă suficientă, fără hrană și fără condiții minime de igienă. Mulți copii și bătrâni au murit încă din timpul transportului.

După reocuparea Basarabiei de către sovietici, în 1944, represiunea a continuat.

Al doilea mare val de deportări

Al doilea mare val de deportări, cunoscut drept Operațiunea „Iug”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 și a vizat în special țărănimea.

Sovieticii încercau să forțeze colectivizarea agriculturii, iar țăranii care refuzau să intre în colhozuri erau considerați „dușmani ai poporului”.

Documentele vremii arată că deportările erau atent planificate. Se întocmeau liste, dosare personale, inventare ale bunurilor confiscate. În multe cazuri, oamenii erau denunțați chiar de vecini sau cunoscuți, într-un climat de frică și teroare care a distrus încrederea dintre oameni.

Consecințele au fost devastatoare

Sate întregi au rămas fără gospodarii lor cei mai harnici, fără intelectuali, fără preoți și fără lideri locali.

Potrivit cercetării realizate de istoricul Viorica Olaru-Cemîrtan, regimul sovietic a lovit sistematic în toate categoriile considerate incomode: „reprezentanți ai clerului, intelectualii, țăranii înstăriți, foști funcționari ai administrației românești, proprietarii, comercianții, foștii ofițeri ai armatei române și țariste”.

Deportările nu au însemnat doar pierderea libertății, ci și distrugerea unei lumi întregi.

Averile erau confiscate, casele ocupate, iar cei rămași trăiau cu teama permanentă că pot fi următorii. Frica s-a instalat adânc în conștiința oamenilor și a rămas acolo zeci de ani.

Al treilea val de deportări

În studiul citat se vorbește despre „deformarea mentalității oamenilor și distorsionări comportamentale sub frica terorii roșii”.

În 1951 a avut loc un nou val de deportări, numit Operațiunea „Sever”, care i-a vizat în special pe membrii cultului Martorii lui Iehova. Era încă o dovadă că regimul sovietic nu tolera nici libertatea religioasă, nici diferențele de opinie.

Abia după moartea lui Stalin, începând cu 1956, o parte dintre deportați au primit permisiunea să se întoarcă acasă.

Dar pentru mulți nu mai exista „acasă”. Casele fuseseră ocupate, bunurile dispăruseră, iar rudele muriseră sau se risipiseră. Unii nu s-au mai întors niciodată.

Încercare brutală de ștergere a identității românești

Istoricii estimează că, în anii stalinismului, milioane de oameni din întreg spațiul sovietic au fost deportați în Siberia și Asia Centrală. Basarabia și Bucovina de Nord au făcut parte din acest mecanism uriaș al terorii.

Astăzi, mărturiile supraviețuitorilor și documentele scoase la lumină din arhive reconstruiesc una dintre cele mai tragice pagini din istoria românilor. În spatele cifrelor se află destine frânte, familii destrămate și generații întregi marcate de frică și suferință.

Deportările din Basarabia și Bucovina de Nord nu au fost doar un episod al represiunii sovietice.

Au fost o încercare brutală de a șterge identități, de a distruge elite și de a transforma prin teroare o societate întreagă.

Pe 13 iunie 1990 începea unul dintre cele mai grave episoade de violență politică din România de după Revoluție.

După aproape două luni de proteste în Piața Universității, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea zonei, iar evenimentele au degenerat rapid în confruntări de stradă, incendieri și atacuri asupra unor instituții publice.

Protestul din Piața Universității începuse pe 22 aprilie 1990 și avea ca principală revendicare aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, prin care se cerea ca foștii activiști comuniști și ofițeri ai Securității să nu poată ocupa funcții publice. Președintele României, Ion Iliescu, i-a numit pe manifestanţi „golani”. Piața Universității fusese numită de participanți „zona liberă de neocomunism”.

Evacuarea din 13 iunie și violențele care au urmat în Capitală

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au evacuat piața. Intervenția a fost urmată de ciocniri violente în centrul Capitalei, iar mai multe instituții au fost atacate sau incendiate. Printre acestea s-au numărat sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

Pe 14 iunie, minerii din Valea Jiului au ajuns în Capitală și au fost trimiși spre principalele puncte vizate: Piața Universității, Universitatea din București, sediile partidelor de opoziție și unele redacții.

Principala zonă vizată a fost Piața Universității, locul protestului început în aprilie. Minerii au intrat în Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, unde au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Pe străzi, oameni au fost opriți, bătuți sau duși la secții de poliție. Au fost vizați protestatari, studenți, jurnaliști, membri ai opoziției, dar și simpli trecători. Ziua de 14 iunie a fost momentul cel mai violent al Mineriadei.

Pe 15 iunie, minerii au fost adunați la Romexpo, unde s-au întâlnit cu Ion Iliescu. Președintele le-a mulțumit public pentru intervenția din București.

Potrivit datelor oficiale, în urma Mineriadei din iunie 1990 patru persoane au murit prin împușcare, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 au fost ridicate de pe stradă și duse în mai multe spații de detenție.

Dosarul Mineriadei rămâne, la 36 de ani distanță, fără o soluție definitivă.

Potrivit unui comunicat al Biroului Directorului Național al Serviciilor de Informații (ODNI), analiza arhivelor comunității de informații a durat mai multe luni. Documentele ar indica faptul că guvernul american a finanțat peste 120 de biolaboratoare în mai mult de 30 de țări.

Oficialii susțin că informațiile privind existența și finanțarea acestor facilități nu au fost prezentate integral publicului până acum.

Ucraina, printre statele menționate în documente

Comunicatul face referire și la laboratoare aflate în Ucraina. Potrivit ODNI, unele dintre aceste facilități ar fi putut găzdui agenți patogeni periculoși.

Serviciile americane afirmă că astfel de laboratoare au fost considerate vulnerabile în contextul războiului ruso-ucrainean. Printre riscurile identificate s-au numărat atacurile militare, capturarea instalațiilor sau distrugerea acestora.

Instituția nu a oferit detalii suplimentare despre tipurile de agenți patogeni la care face referire.

Îngrijorări privind cercetările biologice

Potrivit comunicatului, unele laboratoare finanțate de SUA au desfășurat cercetări folosind agenți patogeni periculoși și foarte contagioși.

Documentul menționează inclusiv cercetări de tip „gain-of-function”. Acestea presupun modificarea anumitor caracteristici ale microorganismelor în scop științific.

ODNI susține că astfel de activități au beneficiat de o supraveghere limitată în anumite cazuri. Instituția nu a prezentat însă dovezi publice privind încălcări ale legislației.

Critici la adresa fostei administrații

Tulsi Gabbard a acuzat foști oficiali americani că au negat existența unor programe finanțate de Statele Unite. Ea a afirmat că cercetările asupra agenților patogeni pot genera riscuri majore pentru sănătatea publică.

Comunicatul amintește și de ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump în mai 2025. Măsura a pus capăt finanțării federale pentru cercetări de tip „gain-of-function” desfășurate în afara SUA.

Comunitatea de informații va intensifica verificările

ODNI a anunțat noi directive pentru agențiile de informații americane. Acestea vizează colectarea de date despre laboratoarele biologice finanțate peste hotare.

Potrivit instituției, verificările au produs deja informații suplimentare despre studii clinice aflate în desfășurare. Oficialii americani susțin că aceste date ridică întrebări de ordin etic, financiar și de securitate.

Până în prezent, documentele prezentate de ODNI nu au fost însoțite de concluzii privind eventuale activități ilegale. De asemenea, nu au fost anunțate măsuri concrete împotriva instituțiilor implicate.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, oamenii legii au fost sesizați vineri, printr-un apel la 112. Sesizarea a fost făcută de un bărbat de 44 de ani, care a reclamat că a fost amenințat de o altă persoană.

La fața locului au intervenit polițiști din cadrul Poliției orașului Roznov și ai Secției de Poliție Rurală Săvinești. Aceștia au demarat verificări pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

Amenințări cu un cuțit

Din cercetările efectuate a reieșit că scandalul ar fi izbucnit pe fondul unor neînțelegeri legate de copiii minori ai celor doi bărbați.

Anchetatorii susțin că bărbatul de 48 de ani ar fi provocat un conflict în curtea școlii. Acesta l-ar fi amenințat pe reclamant folosind un cuțit.

Potrivit poliției, comportamentul său a stârnit indignarea persoanelor aflate în zonă. De asemenea, incidentul ar fi tulburat ordinea și liniștea publică.

După sesizare, suspectul a fost identificat la scurt timp de polițiști. El a fost condus la sediul unității de poliție pentru audieri și continuarea cercetărilor.

Reținut pentru 24 de ore

În urma administrării probelor, polițiștii au dispus reținerea bărbatului pentru 24 de ore.

Acesta este cercetat pentru amenințare, tulburarea ordinii și liniștii publice și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.

Polițiștii reamintesc că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.