Platforma de social media TikTok a fost pusă sub acuzare, vineri, de autoritățile europene din domeniul tehnologiei, fiind acuzată că încalcă prevederile Legii Serviciilor Digitale (DSA) prin utilizarea unor funcții care ar crea, relatează Reuters. 

Compania ar putea fi obligată să își modifice designul aplicației sau riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiei-mamă ByteDance.

Acuzațiile au fost formulate de Comisia Europeană după o investigație care a durat un an și care a analizat modul în care TikTok respectă obligațiile impuse marilor platforme online de legislația europeană, cu scopul de a combate conținutul ilegal și dăunător.

Potrivit Comisiei, principalele probleme vizează designul aplicației, inclusiv funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor și sistemul de recomandare. 

Autoritățile UE  susțin că aceste mecanisme sunt concepute pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp. 

Executivul european acuză TikTok că nu a evaluat în mod adecvat impactul acestor funcții asupra sănătății fizice și mintale a utilizatorilor, în special în cazul copiilor și că ar ignora indicatori relevanți ai utilizării excesive, precum timpul petrecut de minori pe aplicație. 

„Acum ne așteptăm că TikTok trebuie să ia măsuri și trebuie să schimbe designul serviciului lor în Europa pentru a proteja minorii noștri”, a spus Henna Virkkunen, comisarul european pentru tehnologie. 

Aplicația TikTok a reacționat la acuzații, declarând printr-un purtător de cuvânt: „Constatările preliminare ale Comisiei prezintă o descriere categoric falsă și complet lipsită de temei a platformei noastre și vom lua toate măsurile necesare pentru a contesta aceste constatări”.

Data centralized by transmission system operators in Europe show that Romania’s gas storage facilities are currently filled to 48.7% of capacity, Economedia reports.

At the beginning of the cold season, on October 31, the stock level was approximately 97%, which indicates that over half of the quantity injected underground has already been extracted and consumed, given that the winter gas season officially ends on March 31.

The European average regarding gas stocks is 39%. Thus, Romania is above the European level, but also above the Hungarian level, of 42%. However, it is below that of Bulgaria, where the storages are 52% full.

Experts estimate that the existing reserves should be sufficient until the weather warms up, as, due to the cold weather, the average daily extraction exceeds 220 GWh, the equivalent of approximately 23 million cubic meters of gas.

Maintaining the current extraction rate for a long period is considered unlikely, given that of the approximately 1.4 billion cubic meters remaining in storages, only about 1.1 billion can be effectively extracted, the rest being limited by technical constraints.

The decrease in the average level of European stocks below the 40% threshold since February is expected to put pressure on gas prices on the TTF hub.

For Romania, the relatively high level of reserves represents a short-term advantage, but if European countries start to compete aggressively for the purchase of gas needed to replenish stocks, invoice prices could increase.

At the European level, the highest filling levels of warehouses are found in Portugal, with 80%, while Ukraine records the lowest level, of only 19%.

The protocol car driven by Klaus Iohannis is an Audi A6 3.2 FSI. It is being put up for auction by the Sibiu City Hall through the A10 by Artmark Auction House.

The car has a starting price of only 1,000 euros and is included in the selection of the event entitled „Time to Bid — Auction of Luxury Watches & Accessories”. The event will take place on February 24, from 6:00 p.m., and will be held both in person, at the Cesianu-Racoviță Palace in the capital, and online, on the auction house’s platform. The event is open to the public, and those who wish to participate in the auction can do so by creating a collector’s account, the organizers announce.

The car that was driven by Klaus Iohannis is being sold by the Sibiu City Hall, as part of the administrative and protocol fleet renewal program. The car has low mileage (only 120,000 km.), and shows normal wear and tear compared to the year of manufacture, 2005, the auction organizers also report. Basically, the car is in good technical condition, fully functional and recently overhauled. The interior includes heated seats, automatic air conditioning and an infotainment system.

DNA Chief Prosecutor, Marius Voineag, made the statement during the Off The Record show with Sorina Matei. He said that no cases were scheduled and declared himself satisfied with the prosecutors’ activity.

„Basically, there has been quite intense activity in the last two years, nothing was scheduled, there were cases that explode when they should explode, not according to a pre-established schedule (…) We went quite well, I am satisfied,” said Marius Voineag.

According to the Chief Prosecutor, other cases will appear in the coming period.

„We did not set targets, our goal was to have cases of substance, the cases we opened in the last two, three years have reached a level of maturity. They will continue in the coming period. DNA manifests itself as a mature institution, not according to a template or a pre-established profile of someone”, stated Marius Voineag.

In the last two days, DNA prosecutors conducted searches at the headquarters of City Halls 3 and 5 in the Capital.

În prima ediție a emisiunii OFF THE RECORD, realizată de Sorina Matei, Voineag a subliniat că obiectivul său nu a fost popularitatea, ci calitatea actului de urmărire penală.

Potrivit acestuia, indicatorii de performanță ai DNA confirmă schimbarea de abordare. Marius Voineag a declarat că instituția a fost preluată cu o rată a achitărilor de aproximativ 27%, iar în prezent aceasta a scăzut la 9,6%.

„Scopul meu a fost ăsta și se vede în indicatorii de calitate”, a afirmat procurorul-șef, indicând că rezultatele reflectă o selecție mai riguroasă a cauzelor trimise în judecată.

În același timp, Voineag a respins ideea că reducerea achitărilor ar fi fost obținută prin diminuarea volumului de activitate. Dimpotrivă, șeful DNA a arătat că instituția a funcționat „cu motoarele destul de turate”, trimițând în judecată, doar în acest an, 792 de inculpați.

El a precizat că DNA se află printre structurile cu cel mai mare număr de cauze trimise și judecate, fără a face compromisuri în privința conținutului dosarelor.

Marius Voineag a atras atenția și asupra unei tentații frecvente pentru cei care ajung în funcții de conducere în justiție: aceea de a răspunde așteptărilor opiniei publice în toate direcțiile.

„Există o tendință să fii pe placul tuturor. Nu, asta e o greșeală fantastică”, a declarat el, adăugând că o astfel de abordare riscă să afecteze calitatea actului de justiție.

Șeful DNA s-a declarat convins că această filozofie nu va fi abandonată nici pe viitor, indiferent de persoana care va ocupa funcția. În acest context, Voineag a invocat procesul de selecție a procurorilor din cadrul instituției, menționând că a participat personal la toate concursurile de selecție din ultimii trei ani și că echipa formată împărtășește aceeași viziune privind profesionalismul și rigoarea dosarelor.

Cristian Jura a declarat pentru MEDIAFAX că există precedente în care bărbați au reclamat discriminarea în fața CNCD, subliniind că „există cazuri de bărbați care au considerat că sunt discriminați de femei și care au depus petiții la CNCD. Există cazuri în jurisprudența CNCD când doamne au fost sancționate pentru discriminarea sau hărțuirea unui bărbat”.

Referitor la folosirea termenilor controversați, fostul membru al instituției a explicat că „folosirea acestor termeni este limita dintre insultă și atingerea dreptului la demnitate din perspectiva OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare”.

Acesta a detaliat că „insulta reprezintă atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură”, în timp ce legislația antidiscriminare sancționează comportamentele care „au ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități” pe criterii precum sexul, convingerile sau apartenența socială.

Întrebat de reporterul MEDIAFAX ce poate face o persoană căreia i-au fost adresate asemenea apelative, Cristian Jura a declarat pentru MEDIAFAX că „are două posibilități”:

„Poate să depună o petiție la CNCD, ceea ce s-a întâmplat deja conform informațiilor apărute în spațiul public, sau poate să solicite despăgubiri civile pentru prejudiciul moral adus onoarei sau reputației la instanța civilă”.

Potrivit cotidianul.ro, liberalul Ștefan Jicol a depus plângere la CNCD după declarațiile atribuite Alinei Gorghiu, făcute în ședința PNL de la Vila Lac, pe care le-a catalogat drept „inacceptabile, cu evident caracter discriminatoriu”.

Afirmațiile au fost făcute publice pe surse de persoane participante la reuniune și nu au fost dezmințite până în prezent.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2026, CNCD nu mai poate soluționa petiții din cauza numărului insuficient de membri ai Colegiului Director, situație care ar putea influența parcursul sesizării.

Invitat, vineri, la prima ediție e emisiunii Mediafax, „OFF The Record”, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a declarat că Direcția Națională Anticorupție  este, în prezent, pregătită din toate punctele de vedere să reia competența de investigare a magistraților, subliniind însă că o astfel de decizie aparține exclusiv legislativului.

„Eu am spus de la început că în momentul de față, în modul la care arată Direcția Națională Anticorupție, e foarte pregătită să preia astfel de competențe. Chestiunea asta totuși ține de legislativ, nu ține de noi. E foarte bine că apare în spațiu public cu regularitate”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. 

Șeful DNA a mai afirmat faptul că nivelul de maturitate atins de DNA în ultimii ani permite gestionarea unor astfel de dosare, invocând resursele umane și tehnice ale instituției.

„La ce nivel de maturitate avem în momentul de față în Direcția Națională Anticorupție, există o pregătire pe toate planurile ca să poată fi preluată o astfel de competență. Avem cele mai bune resurse, avem un serviciu tehnic care este la un alt nivel față de ce am găsit”, a explicat acesta.

Marius Voineag a subliniat că această capacitate instituțională există „indiferent de cine conduce DNA”, considerând important ca acest aspect să fie evidențiat în spațiul public.

Întrebat despre dificultatea dosarelor de corupție care vizează magistrați, Marius Voineag a arătat că acestea nu pot fi catalogate drept cele mai complicate, chiar dacă presupun un nivel ridicat de profesionalism.

Consiliul Local al Sectorului 3 a stabilit încă din februarie 2025 ca, în astfel de situații, unul dintre viceprimari să preia conducerea executivă a instituției. În baza acestei decizii, Adrian Cocoș va conduce temporar Primăria Sectorului 3, notează Buletin de București.

Cocoș, în vârstă de 32 de ani, a devenit un personaj politic cunoscut în administrația locală după ce a fost consilier local și a urmat traseul politic al lui Negoiță, trecând prin formațiunea Partidul București 2020 înainte de a reveni în PSD. El este și vicepreședinte al filialei PSD București și a obținut un nou mandat în Consiliul Local în 2024, pe listele unei alianțe PSD‑PNL.

Speța penală îi vizează pe Negoiță și mai multe lucrări de infrastructură din sector, inclusiv asfaltarea sau construirea unor drumuri fără autorizații și avize necesare, unele chiar pe terenuri private deținute de fratele său, dezvoltatorul imobiliar Ionuț Negoiță. Interdicția DNA de a ocupa funcția de primar pe perioada controlului judiciar se datorează, potrivit procurorilor, complexității cazului și legăturii acestuia cu atribuțiile oficiale ale primarului.

Procurorul șef DNA, Marius Voineag, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.

„Cât ocupi funcții publice trebuie să fii foarte responsabil, este posibil ca pagubele să le deconteze instituția, este o dovadă de imaturitate (…) Eu vă pot confirma că nu am avut parte de astfel de discuții”, referindu-se la presupusa discuție pe care fostul președinte Klaus Iohannis a avut-o cu vechea conducere a DNA.

De asemenea, Voineag a spus că în timpul mandatului său nu au existat ingerințe în activitatea DNA.

„Nu am avut niciodată cereri din parte cuiva (…) Nu au existat ingerințe (…) Poate am fost eu mai norocos și am prins altfel de etapă”, a precizat Marius Voineag.

Potrivit unor informații neconfirmate de fostul președinte al României, Iohannis le-ar fi spus celor din conducerea DNA că politicul are nevoie de liniște.

Marius Voineag, șeful DNA, a vorbit vineri, la emisiunea „OFF The Record” de la Mediafax, despre dezbaterile pe legile justiției. Acesta spune că instituția pe care o conduce nu a fost invitată la discuții.

„Dacă dezbaterile s-ar face constructiv și într-un zgomot de fond la un nivel mai puțin ridicat, mai jos, atunci lucrurile ar merge cu siguranță într-o direcție bună. (…) DNA n-a fost invitată și, din câte știu eu, nici Parchetul Înaltei Curți nu a fost invitat la discuțiile pe legile justiției, pe propunerile respective. Nu mi se pare ok. Cred că lucrurile trebuie dezbătute pe larg”, a afirmat Marius Voineag vineri, la „OFF The Record”.

Acesta a mai afirmat: „Cu cât avem o reputație atât de solidă, mai ales în afara țării, pe baza rapoartelor de evaluare pe rule of law, pe GRECO, pe ce avem complinit în momentul de față, pe închiderea pe OCDE pe care am avut-o, este cu atât mai important să fim prezenți la discuții. Adică noi organizăm un law enforcement network și vine o rețea de peste 40 de țări, 37 din OCDE, vin peste 40 de țări prezente la București, tocmai ca să ni se recunoască faptul că avem capacitate operațională, investigativă, și noi nu participăm exact la modificările legilor care ne privesc pe noi direct”.

Marius Voineag a arătat că speră într-o deschidere mai mare din partea factorilor decizionali pe viitor și că DNA este deschisă să participe la discuții, mai ales pe cele privind anticorupția.

„Eu sper să existe deschiderea pe viitor. Înțeleg că nu-i nimic tranșat, așa că pe viitor suntem foarte deschiși să participăm la astfel de discuți, mai ales în ceea ce privește anticorupția, pentru că vorbim de DNA aici, nu vorbim de altă structură de parchet”, a conchis șeful DNA.