Donald Trump a refuzat invitația de a veni la București. În locul său ar putea participa Marco Rubio.
Liderul SUA fusese invitat la Summit-ul B9 de la București. Evenimentul se va desfășura pe 13 mai.
Summit-ul B9 abordează probleme legate de securitatea regională și de sprijinul pentru Ucraina. În format sunt incluse țările de pe flancul estic al NATO România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Să luăm exemplul Microsoft, care se concentrează în prezent pe convingerea clienților corporativi să plătească pentru Copilot. Dar compania a fost criticată pe rețelele de socializare din cauza termenilor de utilizare ai Copilot, care par să fi fost actualizați ultima dată pe 24 octombrie 2025, scrie TechCrunch.
„Copilot este destinat exclusiv divertismentului”, a avertizat compania.
„Poate face greșeli și s-ar putea să nu funcționeze așa cum este prevăzut. Nu vă bazați pe Copilot pentru sfaturi importante. Utilizați Copilot pe propria răspundere.”
Un purtător de cuvânt al Microsoft a declarat pentru PCMag că compania va actualiza ceea ce a descris drept „limbaj învechit”.
„Pe măsură ce produsul a evoluat, acel limbaj nu mai reflectă modul în care Copilot este utilizat astăzi și va fi modificat odată cu următoarea noastră actualizare”, a spus purtătorul de cuvânt.
Tom’s Hardware a remarcat că Microsoft nu este singura companie care folosește acest tip de avertisment pentru IA.
De exemplu, atât OpenAI, cât și xAI îi avertizează pe utilizatori că nu ar trebui să se bazeze pe rezultatele lor ca fiind „adevărul” (pentru a cita xAI) sau ca „singurul serviciu de adevăr sau informații factuale” (OpenAI).
O femeie care a vrut să ajute un animal rănit a fost nevoită să fugă de un bărbat gol, anunță Nexta.
Incidentul a avut loc la miezul nopții pe o șosea din Polonia. Femeia a oprit pe un pod după ce a văzut animalul. În acel moment, ea a fost atacată de un bărbat complet dezbrăcat.
Speriată, femeia a fugit și s-a refugiat într-un taxi. Șoferul a lăsat-o să intre și a chemat poliția.
Nu este clar ce intenție a avut bărbatul. Acesta a fost reținut de polițiști.
Este denumită Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare sau Săptămâna Neagră. O perioadă de reflecție interioară, de liniște și recompunere, speranță și bucuria Învierii Mântuitorului, care este promisiunea propriei noastre învieri.
În calendarul religios românesc, credințele vechi se împletesc cu ritualuri și tradiții diferite, în funcție de zona geografică.
Există credința în popor că cine moare în Săptămâna Mare nu ajunge în rai, pentru că acesta ar fi „închis”, însă cine moare în Săptămâna Luminată se duce direct în rai.
În fiecare seară, în biserica ortodoxă se țin Deniile – slujbe speciale de comemorare a momentelor celor mai importante dinaintea răstignirii Domnului.
Cuvântul „denie” vine din termenul slavon „denije”, care înseamnă „slujbă zilnică”. În tradiția ortodoxă, aceste slujbe aparțineau zilei următoare, pentru că, pe tradiția veche, ziua începe de la apus, de aceea se țin seara. Prin urmare, denia este o slujbă de dimineață, dar oficiată seara, pentru că seara începe „a doua zi”.
Deniile sunt dedicate ultimelor zile ale vieții pe pământ a lui Hristos.
Săptămâna Mare înseamnă post sever (chiar negru, dacă se poate), înseamnă curățenie generală (în casă, dar și în suflet, prin spovedire), împăcare și iertare între toți cei dimprejur, căci dacă natura se înnoiește în fiecare primvară, cu cât mai mult sufletele oamenilor?
Lunea este dedicată dereticării prin case, văruitului caselor, curățării grădinilor, pentru ca totul să pornească dintr-un loc bun.
În unele regiuni, Sfânta și Marea Marți se mai numește „Marția Seacă”. Această zi se ține pentru ca recoltele să nu sece, vacile să dea lapte și ite-așa, dă și norocul peste tine (deci nu seacă!).
Cine ține Marțea Mare (adică ține post, se roagă, e curat, iartă, împacă), atunci boala și sărăcia se țin departe de el.
Sfânta și Marea Miercuri este ultima zi a „judecății satului”. Copiii merg cu colindulouălor. Pe vremuri, se practica „strigarea peste sat”, un soi de satiră publică în care sunt batjocorite metehnele satului, defectele comunității.
Sfânta și Marea Joi este una dintre cele mai importante zile. În tradiția populară există credința că morții se întorc acasă. Se aprind focuri pentru a le lumina drumul.
Se face pomană cu colaci, vin și miere. În această zi se vopsesc ouăle, considerate protectoare. Oul este simbolul începutului, al regenerării, oul simbolizează nașterea, viața, speranța.
Tot azi se pregătește pasca și se coc cozonacii.
Mai există și acum credința în figura mitică a Joimăriței, o ceva care pedepsește lenea.
Sfânta și Marea Vineri este ziua durerii, pentru că acum Mântuitorul moare pe cruce pentru păcatele oamenilor, El cel fără de păcat.
Este cea mai strictă zi din punct de vedere alimentar.
Credincioșii țin post negru, nu lucrează, nu gătesc, nu aprind focul.
În credința populară, există credința că cine se scaldă în apă rece e sănătos tot anul. Casele se ocolesc cu lumânări aprinse pentru protecție.
Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor finale. Se gătește mielul, se pregătește coșul pentru biserică, se fac ultimele curățenii. Pasca și cozonacul nu se gătesc degeaba, ele au semnificații profunde și au legătură cu „dulceața vieții celei veșnice, alături de Hristos”.
În tradiția populară există credința că cerurile se deschid în noaptea de Paști, că focurile aprinse și privegherea (asistarea la Sf. Liturghie a Învierii) aduc protecție.
Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie, a anunțat luni CITR, administratorul judiciar al Șantierului Naval din Mangalia și lider al pieței de restructurare și insolvență din România.
Potrivit oficialilor CITR, decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă.
Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Respingerea planului de către creditori determină obligația administratorului judiciar de a sesiza instanța de judecată, care va decide deschiderea procedurii de faliment și pașii următori în derularea acesteia, conform sursei citate.
„Respingerea planului de reorganizare înseamnă că societatea va intra într-un proces de faliment și lichidare, însă subliniem că toate drepturile salariale vor fi respectate și plătite potrivit prevederilor legale în vigoare”, declară Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR și administrator judiciar al Șantierului Naval din Mangalia.
Votul vine și după ce, săptămăna trecută, Combinatul Siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, Liberty Tubular Products, Romaero și Damen Shipyards Mangalia – aflate fie în insolvență, fie în concordat preventiv, au fost declarate companii de interes strategic, printr-o hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Economiei, astfel că angajații acestora pot să primească drepturile salariale din fondul de garantare, până la Paște după cum a declarat, marți, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Executivului.
Pentru Damen și Romaero, pentru operatorii de interes strategic aflați în insolvență, suma alocată este de 89,7 milioane lei, pentru 1.017 beneficiari de la Damen Shipyards Mangalia S.A., respectiv 526 beneficiari de la Romaero SA, pentru o perioadă de 7 luni fiecare. Potrivit Guvernului, cele două societăți au beneficiat anterior de plata creanțelor salariale pentru o perioadă de 5 luni fiecare din Fondul de Garantare, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 200/2006.
Societatea se află în insolvență și este administrată de CITR din iunie 2024. Olandezii de la Damen Holding dețin 49% din acțiunile șantierului naval Mangalia, pachetul de control, de 51%, fiind deținut de Ministerul Economiei.
CITR a dat asigurări că, pe parcursul procedurii, va continua să informeze părțile interesate cu privire la etapele majore ale procesului și la calendarul măsurilor care vor fi implementate. Scopul este ca procedura să se desfășoare într-un mod ordonat și transparent, cu respectarea drepturilor tuturor creditorilor și a angajaților.
Reporterul Mediafax a transmis acționarilor olandezi o solicitare pentru un comentariu în urma votului de luni. Damen Holding preciza într-o declarație transmisă presei, pe 25 martie, după adunarea creditorilor în care s-a amânat votul, că își reafirmă angajamentul de a sprijini viitorul șantierului naval Mangalia, ca parte a unui plan echilibrat și corect, explicând de ce nu poate susține planul propus.
„Damen Holding a realizat o analiză detaliată a planului de reorganizare propus de administratorul judiciar al companiei care operează șantierul naval Mangalia. Această evaluare atentă arată că planul propus exclude în totalitate rambursarea investițiilor semnificative și a împrumuturilor acordate de Damen Holding șantierului, atât în prezent, cât și în viitor, ceea ce creează un dezechilibru major și generează prejudicii substanțiale pentru Damen”, arătau reprezentanții companiei.
Potrivit oficialilor, este important de menționat că Damen nu va lua decizii care să afecteze interesele sale legitime sau pe cele ale angajaților, partenerilor și celorlalte părți implicate.
„Deși compania rămâne angajată să sprijine viitorul și posibila continuare a activității șantierului naval Mangalia, ținând cont și de situația angajaților acestuia, un astfel de sprijin poate fi oferit doar într-un cadru echitabil, care să reflecte pe deplin contribuțiile tuturor părților implicate”, au declarat oficialii.
„Din păcate, în forma actuală, planul de reorganizare nu îndeplinește aceste criterii, motiv pentru care Damen nu îl poate susține. Cu toate acestea, compania noastră rămâne deschisă dialogului și este disponibilă să colaboreze cu toate părțile interesate pentru a identifica și analiza soluții alternative. Obiectivul nostru este să sprijinim un viitor durabil și sustenabil pentru șantierul naval Mangalia, într-un mod corect pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru Damen, care a realizat investiții semnificative de-a lungul anilor”, au transmis oficialii Damen pe 25 martie.
Iranul a executat deja alte trei persoane implicate în incident, printre care Amirhossein Hatami la începutul săptămânii trecute, precum și Mohammadamin Biglari și Shahin Vahedparast duminică.
Un alt bărbat implicat în același caz ar urma să fie executat în zilele următoare, potrivit organizației pentru drepturile omului, Amnesty International, titrează Reuters.
Protestele antiguvernamentale la nivel național din ianuarie au fost reprimate în cadrul celei mai ample acțiuni de represiune din istoria Republicii Islamice.
Autoritățile au declarat că acuzații au încercat să pună mâna pe arme și echipament militar în timpul protestelor, descriindu-i drept „revoluționari” care acționau împotriva securității naționale.
Amnesty International a declarat că mai mulți acuzați riscă execuția pentru tulburările respective, adăugând într-un raport recent că deținuții din astfel de cazuri au fost supuși torturii și „proceselor extrem de inechitabile”.
Armata ucraineană a lansat un atac masiv asupra orașului port Novorosisk. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni.
În urma atacului au izbucnit incendii în port. Observatorii spun că probabil au fost deteriorate echipamentele de încărcare a petrolului și au fost perturbate transporturile.
Novorossiisk este principalul centru de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră.
Autoritatea Vamală Română a demarat, luni, o acțiune operativă de amploare asupra transporturilor de produse alimentare perisabile provenite din import, pe fondul unor analize de risc realizate de specialiști vamali, care indică o serie de nereguli semnificative în acest domeniu.
Concret, aceste verificări vizează „potențiale diferențe între cantitățile declarate și cele transportate efectiv”, precum și „subevaluarea mărfurilor și declararea incorectă a acestora”. De asemenea, sunt investigate „posibila disimulare a originii produselor” și „introducerea pe piața românească de produse neconforme din punct de vedere al siguranței alimentare”.
Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul acestei acțiuni, transporturile sunt oprite și supuse unor verificări complexe, inclusiv control fizic, prelevare de probe și verificări documentare, în vederea stabilirii conformității, atât din punct de vedere vamal și fiscal, cât și din punct de vedere al siguranței produselor.
„Având în vedere caracterul perisabil al produselor, transporturile verificate sunt direcționate către locațiile declarate sub sigiliu vamal și monitorizare, iar punerea în liberă circulație va fi permisă doar după confirmarea îndeplinirii tuturor condițiilor legale, inclusiv a celor privind siguranța alimentară”, se precizează în comunicatul emis.
Aceste acțiuni de control sunt desfășurate în sistem coordonat, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și implică echipe mobile ale Autorității Vamale Române, dispuse operativ pe principalele fluxuri de transport ale mărfurilor provenite din import, în zone precum Giurgiu, Negru Vodă, Calafat, Ilfov, precum și pe rutele interne către destinațiile declarate.
Acțiunea face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a fraudei vamale și fiscale, precum și de protejare a consumatorilor și a intereselor financiare ale statului.
Potrivit studiului, doar 2 din 10 români declară că fac mai multe cheltuieli de Paște decât în mod obișnuit, un procent semnificativ mai mic față de alte perioade festive.
Concret, doar 20% dintre respondenți afirmă că își cresc cheltuielile de Paște sau în vacanțe, comparativ cu 63% în perioada sărbătorilor de iarnă și 39% de Black Friday. Datele indică o abordare mai prudentă a bugetului, chiar dacă Paștele rămâne un moment important pentru achiziții alimentare, cadouri și produse pentru casă.
Deși majoritatea românilor încearcă să își controleze cheltuielile de Paște, studiul arată că 68% dintre aceștia stabilesc un buget dedicat cumpărăturilor sezoniere. Cu toate acestea, aproape același procent recunoaște că, în ultimul an, a depășit suma planificată.
Cumpărăturile sub impuls rămân o provocare: aproximativ un sfert dintre români spun că se confruntă frecvent sau constant cu acest comportament în perioadele festive. Drept urmare, peste jumătate dintre respondenți afirmă că și-ar dori să învețe să recunoască reducerile reale și să evite achizițiile spontane, pentru a avea un control mai bun asupra bugetului.
Pe fondul creșterii prețurilor și al incertitudinilor economice, cheltuielile de Paște sunt resimțite într-un context general de stres financiar. Un studiu separat relevă că aproximativ 75% dintre români se confruntă cu anxietate cauzată de grijile legate de bani, iar 85% au probleme cu somnul din aceleași motive.
Principalii factori de stres sunt scumpirea produselor esențiale, cheltuielile neprevăzute, siguranța locului de muncă și datoriile. Impactul diferă în funcție de vârstă și gen, persoanele peste 55 de ani fiind cele mai afectate de creșterea prețurilor, în timp ce datoriile generează stres major pentru românii cu vârste între 35 și 44 de ani.
Specialiștii recomandă stabilirea unor reguli clare de cheltuieli de Paște pentru a reduce presiunea financiară. Definirea unui buget realist, verificarea istoricului prețurilor, amânarea cumpărăturilor neesențiale și crearea unui fond pentru situații neprevăzute sunt măsuri care pot contribui la un consum mai echilibrat.
„Paștele oferă o oportunitate reală pentru decizii financiare mai responsabile. Diferența nu este dată de venituri, ci de disciplină și capacitatea de a separa nevoile reale de impulsurile de moment”, subliniază reprezentanții mediului financiar.
Industria roboticii încearcă să dezvolte roboți capabili să îndeplinească sarcini variate în mediul real. Pentru ca aceste sisteme să funcționeze în siguranță, dezvoltatorii au nevoie de cantități uriașe de date despre modul în care oamenii se mișcă și interacționează cu obiectele, scrie CNN.
În acest scop, companii precum startup-ul american Micro1 recrutează mii de persoane care filmează activități cotidiene precum gătitul, curățenia, grădinăritul sau îngrijirea animalelor. Participanții primesc o cameră montată pe cap sau pe ochelari, un smartphone și o listă de sarcini. Ei trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână.
Micro1, cu sediul în Palo Alto, lucrează cu aproximativ 4.000 de colaboratori din 71 de țări. Aceștia trimit companiei peste 160.000 de ore de filmări în fiecare lună. Potrivit reprezentanților firmei, această cantitate este încă insuficientă pentru dezvoltarea roboților capabili să funcționeze autonom. Experții estimează că pentru antrenarea sistemelor robotice vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări.
the micro1 robotics lab:
real world data for intelligent models that co-exist in the physical world.
we’re in-the-wild across 75 countries in 6,000+ unique environments collecting data. diverse movements, objects, and settings.
the future of AI is as human as you can imagine.… pic.twitter.com/KFp97OKm8g
— Ali Ansari (@aliansarinik) March 18, 2026
Companiile care colectează și etichetează date pentru inteligență artificială văd în acest sector o oportunitate majoră de afaceri. Firmele de cercetare estimează că piața globală de colectare și adnotare a datelor pentru AI ar putea depăși 10 miliarde de dolari până în 2030. Creșterea ar urma să fie de aproximativ 30% anual, impulsionată în special de investițiile din Asia și de dezvoltarea roboților umanoizi.
În trecut, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Simulările sunt însă mai puțin eficiente atunci când roboții trebuie să interacționeze cu obiecte reale, precum pahare, haine sau instrumente de bucătărie. Filmările din perspectiva persoanei care execută activitatea, numite „date egocentrice”, oferă informații mai precise despre mișcare, distanțe și manipularea obiectelor.
Progresele recente în inteligența artificială au permis roboților să interpreteze imagini și să transforme informațiile vizuale în acțiuni fizice. Cu toate acestea, experții spun că roboții general-purpose, capabili să funcționeze în mediile domestice, rămân o provocare majoră. Casele sunt mult mai imprevizibile decât fabricile, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații schimbătoare și interacțiuni cu oamenii.
În prezent, roboții umanoizi sunt folosiți în principal în medii controlate, precum fabrici sau centre logistice. În aceste condiții, ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%. În mediile domestice, însă, succesul unor sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, rămâne în jur de 70–80%. Experții avertizează că roboții trebuie să devină mult mai fiabili înainte de a putea fi folosiți în case, mai ales în situații care implică siguranța oamenilor.