Cifrele „Melaniei”, documentarul despre Melania Trump atât de promovat de Casa Albă, a avut rezultate foarte slabe în Europa.

Datele de box-office publicate până acum arată că documentarul „Melania”, lansat în cinematografe în ianuarie 2026 și distribuit de Amazon MGM Studios a început bine în SUA și Canada, unde a încasat 7 milioane de dolari în weekendul de debut, ceea ce e bine, spun experții, pentru un documentar non-muzical.

Cu toate astea, performanțele pe planetă sunt modeste.

În Italia, Regatul Unit și alte piețe majore „Melania” nu a făcut cine-știe-ce valuri.

772 de euro în Italia

Pe regiuni, cele 7 milioane încasate peste ocean arată că analiștii box-office au avut așteprări modeste – de 3 – 5 milioane.

În Italia , filmul a avut, conform unor rapoarte locale, încasări extrem de modeste, de doar 772 euro în 61 de cinematografe, ceea ce sugerează prezențe scăzute la proiecții – adică două persoane pe proiecție.

Însă date oficiale parțial actualizate indică un total de aproximativ 7 675 USD la box office în Italia. Indiferent de metodă, performanțele rămân mult sub nivelurile din America de Nord.

În Regatul Unit și Irlanda, „Melania” a debutat pe locul 29 la box office, cu încasări de aproximativ £32 974 (circa 44 600 USD) într-un număr de 155 de cinematografe. Media pe ecran a fost redusă, sugerând un interes moderat al publicului britanic și irlandez.

Rezultate internaționale variabile mici spre penibile

Pe alte piețe, filmul a înregistrat încasări variate, dar în general micuțe:

• România:  aprox. 11 232 USD
• Coreea de Sud: aprox. 22 256 USD
• Portugalia:  aprox 6 044 USD
• Australia: aprox 22 284 USD
• Noua Zeelandă: aprox 3 229 USD

În multe țări mari precum Brazilia, Japonia, Spania sau Mexic, datele de box office nu sugerau, până la momentul raportării, încasări semnificative sau nu fuseseră centralizate complet.

Conform datelor box office centralizate de site-urile specializate, „Melania” a înregistrat venituri internaționale (în afara Americii de Nord) de aproximativ 126 392 USD, în timp ce totalul global combinat ajunge la peste 11,1 milioane USD — majoritatea acestei sume provenind din box office-ul american.

Alții pun la îndoială aptitudinea prințesei moștenitoare pentru rolul de viitoare regină.

Prima controversă o privește pe fiul de 29 de ani al prințesei moștenitoare Mette-Marit, Marius Borg Høiby, care la începutul acestei săptămâni a izbucnit în lacrimi în prima zi de mărturie, negând patru acuzații de viol în fața unui tribunal din Oslo.

Høiby nu se află în linia de succesiune, deoarece s-a născut înainte ca mama sa să se căsătorească cu prințul moștenitor Haakon în 2001, scrie CNN.

Haakon a reafirmat statutul lui Høiby de om de rând într-o declarație rară înaintea procesului pentru viol care a început marți, spunând că fiul său vitreg „nu este membru al Casei Regale a Norvegiei și, prin urmare, este autonom”.

Dar eforturile sale de a proteja reputația Coroanei au fost umbrite când a izbucnit o a doua controversă, de data aceasta implicând-o pe soția sa și mama lui Høiby, viitoarea regină a țării. Noile dosare Epstein publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată o corespondență extinsă între Mette-Marit și defunctul infractor sexual – lucru pentru care prințesa și-a exprimat regretul – la ani după ce Epstein a pledat vinovat pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră.

Vineri, casa regală a Norvegiei a declarat că Mette-Marit „condamnă cu tărie abuzurile și faptele criminale ale lui Epstein” și regretă că „nu a înțeles suficient de devreme ce fel de persoană era acesta”.

„O parte din conținutul mesajelor dintre Epstein și mine nu reprezintă persoana care vreau să fiu. De asemenea, îmi cer scuze pentru situația în care am pus familia regală, în special pe rege și regină”, a declarat Mette-Marit într-un comunicat.

Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj.

Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică.

Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui.

Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă!

Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte.

Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică.

Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic.

După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună.

Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege.

„Alifantis de la tâmplărie!”

Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare.

Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!”

Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată.

„Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică!

Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare.

„Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul”

Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist.

„Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS).

Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”.

Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta.

„Înghesuim cultura în hale de producție”

„Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj.

O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar.

Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”!

„Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală”

Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un  text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972.

Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența.

Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală.

„Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.

Al optulea schior la start, elvețianul Franjo Von Allmen și-a confirmat statutul de campion mondial, impunându-se la coborârea de la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, desfășurate sâmbătă la Bormio.

Italienii Giovanni Franzoni și Dominik Paris au completat podiumul.

Franjo Von Allmen (24 de ani) a câștigat, astfel, primul mare eveniment al Jocurilor Olimpice de iarnă 2026. Campionul mondial en-titre la această disciplină și-a asigurat prima medalie de aur olimpică, cu timpul de 1:51.61 minute.

Italienii Giovanni Franzoni și Dominik Paris au încheiat la 0.20 de secunde, respectiv 0.50 de secunde, obținând medaliile de argint și de bronz.

Principalul favorit, lider al Cupei Mondiale de schi alpin, elvețianul Marco Odermatt, a sosit doar al patrulea, cu o întârziere de șapte zecimi.

Von Allmen îl succede pe un alt elvețian, Beat Feuz, campion la Beijing 2022.

Oamenii de știință de la Universitatea de stat din Oregon au dezvoltat un tratament experimental împotriva cancerului, care distruge tumorile fără a afecta celulele sănătoase, scrie SciTechDaily.

Abordarea utilizează un nanomaterial cu acțiune dublă, care exploatează chimia internă a cancerului pentru a declanșa stres oxidativ letal direct în interiorul tumorilor.

Rezultatele, publicate în revista Advanced Functional Materials, indică un posibil progres major în terapia oncologică țintită, cu mai puține efecte secundare.

Transformarea chimiei tumorale într-o armă

Cercetarea se bazează pe terapia chemodinamică (CDT), o strategie care vizează mediul acid și bogat în peroxid din celulele canceroase.

Aceste condiții permit generarea de specii reactive de oxigen, care deteriorează ADN-ul, proteinele și membranele celulare din interior.

Abordările convenționale produc, de regulă, o singură moleculă toxică, ceea ce le limitează eficiența în tumorile agresive sau rezistente.

Din acest motiv, multe tratamente experimentale obțin doar regresii tumorale parțiale în testele preclinice.

Un nanoagent cu acțiune dublă și potență crescută

Echipa din Oregon a creat o structură metal-organică pe bază de fier, capabilă să genereze simultan două specii distructive de oxigen.

Acest mecanism dublu amplifică semnificativ stresul oxidativ, distrugând celulele canceroase și protejând țesutul normal.

Testele de laborator au arătat o toxicitate ridicată asupra mai multor linii de celule canceroase, cu impact minim asupra celulelor sănătoase.

În experimente pe șoareci cu cancer mamar uman, nanoagentul s-a acumulat în tumori și le-a eliminat complet.

Spre aplicații oncologice mai largi

Cercetătorii au observat regresie tumorală totală și prevenirea pe termen lung a recidivei, fără toxicitate sistemică măsurabilă.

Următorul pas vizează testarea terapiei pe alte tipuri de cancer, inclusiv tumori pancreatice extrem de agresive.

Validările suplimentare ar putea deschide calea către tratamente oncologice mai sigure și mai durabile, înainte de studiile clinice pe oameni.

„Din probele strânse în cauză a rezultat că la săvârșirea omorului, fiica victimei ar fi beneficiat de complicitatea intelectuală a unei alte persoane”, arăta Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Iubita lui Kreiner a fost inițial reținută pentru complicitate la omor calificat, deoarece i-ar fi oferit sfaturi și informații ucigașei. Sâmbătă, a primit arest preventiv pentru 30 de zile.

Crima a avut loc îi iunie 2024. Atunci, fiica victimei i-a pus mamei sale substanțe sedative în ceai. După ce femeia a adormit, o asistentă medicală i-a injectat o cantitate de sedativ suficientă pentru a-i provoca decesul.

Mai mult, cele două au asfixiat-o cu o pernă.

Surse judiciare declarau la momentul respectiv că femeia acuzată că și-a ucis mama, cu ajutorul asistentei medicale, intenționa să pună mâna pe averea de peste un milion de euro a femeii.

Potrivit mărturiilor nord-coreenilor care au fugit de regim, citate de Sky News, unii liceeni au fost executați pentru că au vizionat serialul Squid Game.

Un caz de pedeapsă cu moartea în Coreea de Nord a fost raportat în provincia Yanggang.

Un alt caz de execuție pentru vizionarea serialului Squid Game a fost documentat în 2021 de Radio Free Asia în provincia Hamgyong de Nord.

„Luate împreună, aceste rapoarte din diferite provincii sugerează multiple execuții legate de seriale”, raportează Amnesty International.

Relatările nord-coreenilor care au fugit descriu un climat de teroare în care cultura sud-coreeană este tratată ca o infracțiune gravă.

Cei mai săraci suferă cele mai dure pedepse, iar cei mai bogați reușesc să evite urmărirea penală mituind oficiali corupți.

Muzica K-pop, risc major

Nord-coreenii care au fugit de regim menționează riscul asociat muzicii străine, în special K-pop.

Respondenții fac referire la trupa de renume mondial BTS și amintesc anchetele din 2021 asupra adolescenților prinși ascultând „idoli” în provincia Pyongan de Sud.

Choi Suvin, care a fugit în 2019, spune că „oamenii sunt pedepsiți pentru aceeași faptă, dar totul depinde de bani”.

Nord-coreenii își vând casele pentru a strânge 5.000-10.000 de dolari și a evita lagărele.

Kim Joonsik, în vârstă de 28 de ani, spune că a fost prins de trei ori urmărind seriale sud-coreene fără să sufere consecințe datorită „relațiilor” sale.

Trei dintre prietenii surorii sale au fost condamnați la ani de muncă silnică la sfârșitul anilor 2010 pentru aceeași infracțiune, deoarece familiile lor nu puteau plăti.

Execuții publice pentru „educație ideologică”

Execuțiile publice sunt folosite ca „educație ideologică” în Coreea de Nord, potrivit mai multor martori.

Choi Suvin spune că a văzut o execuție publică în Sinuiju în 2017-2018 pentru distribuirea presupusă de mass-media străină.

Zeci de mii de oameni au fost obligați să asiste la execuția publică din Coreea de Nord.

Kim Eunju își amintește că, la vârsta de 16-17 ani, elevii erau duși să asiste la execuțiile persoanelor care „vizionaseră sau distribuiseră materiale media sud-coreene”.

Sarah Brooks, directoarea regională adjunctă a Amnesty International, vorbește despre „represiune combinată cu corupție”.

Cadrul juridic este stabilit de legea din 2020 împotriva „gândirii și culturii reacționare”, care califică conținutul sud-coreean drept „ideologie putredă”.

Consumul de conținut sud-coreean poate costa 5-15 ani de muncă silnică în Coreea de Nord.

Distribuirea sau vizionarea în grup atrage pedepse mai severe, până la și inclusiv moartea.

Gazdele au început meciul mai bine și au avut numeroase ocazii în primele 20 de minute. Ialomițenii s-au aflat de patru ori în situație iminentă de gol și au lovit bara o dată. Bărbuș, Papeau și Ponde au fost cei mai periculoși jucători ai Unirii în prima parte a meciului.

Contrar cursului jocului, Farul a deschis scorul la prima mare ocazie: Denis Alibec a șutat, iar Dorobanțu a deviat mingea în poarta lui Denis Rusu, care nu a mai putut interveni.

Alibec a reluat ulterior în bară în minutul 36, mingea ajungând la Radaslavescu, însă șutul acestuia a fost blocat.

Unirea a egalat înainte de pauză, în minutul 43, prin francezul Papeau, care a finalizat o acțiune individuală remarcabilă, depășind apărarea Farului și învingând portarul Buzbuchi.

În partea a doua, Papeau a fost aproape de a marca din nou în minutul 57. Șutul său de la marginea careului a lovit, însă, bara transversală.

Când părea că meciul se va încheia la egalitate, Unirea a dat lovitura în minutele de prelungire. Papeau a fost din nou eroul meciului, înscriind în minutul 90+3 după o centrare perfectă a lui Dorobanțu.

Victoria este importantă pentru Unirea Slobozia, care acumulează 24 de puncte și se apropie la un singur punct de Petrolul Ploiești, echipa situată pe locul 12.

Pentru Farul, înfrângerea reprezintă o lovitură grea în lupta pentru play-off. „Marinarii” ocupă acum locul 11, cu 34 de puncte, la cinci puncte distanță de poziția a șasea.

„Domnul Ciucu, care, în ultimele două luni, s-a dovedit a fi nu doar un amator lipsit de soluții, care nu a făcut altceva decât să îi inducă în eroare pe bucureșteni în legătură cu profesionalismul său, a trecut la un alt nivel… cel al mitocăniei”, a scris Băluță sâmbătă pe rețelele sociale.

Băluță: PSD, ținta unui „bullying” public

Acesta susține că, în lipsa unor rezultate concrete, edilul Capitalei ar fi recurs la atacuri publice. „Frustrat de lipsa completă de soluții, sufocat de lacrimi și suspine, domnul Ciucu s-a gândit că este bine să treacă la bullying”, afirmă liderul PSD București.

Băluță, care deține și funcția de președinte al PSD București, amintește și de colaborarea politică de la nivelul Sectorului 6, făcând referire la majoritatea formată cu PSD: „Ca orice userist care se respectă, arată cu degetul (…) către PSD, partidul alături de care a câștigat alegerile în Sectorul 6 și alături de care are majoritate politică”, spune Băluță, acuzându-l pe Ciucu că se poziționează împotriva PSD, deși conduce cu sprijinul acestui partid.

Băluță: Nu voi răspunde acuzațiilor personale

Primarul Sectorului 4 spune că nu va răspunde acuzațiilor personale și că va continua proiectele pe care și le-a asumat. „Din respect pentru mama, soția și fiica dumnealui, nu voi comenta afirmațiile defăimătoare la adresa mea, afirmații caracteristice unui om slab și fără caracter. Vreau doar să îi asigur pe bucureșteni, fără echivoc, că nu voi ceda! Voi continua să lupt pentru a face dreptate!”, a transmis Băluță.

„Voi face tot ceea ce este omenește posibil ca nimeni să nu plătească pentru apă caldă și căldură dacă acestea nu sunt livrate la standarde contractuale. (…) Da, domnule Ciucu, voi continua să construiesc metrou, să dezvolt infrastructura rutieră, medicală și educațională”, a transmis Băluță, referindu-se la proiectele pe care spune că le are în derulare.

„Un om fără caracter”

„Dacă puteți (și, sincer, pare că nu puteți), încercați să faceți același lucru, să dovediți că sunteți așa cum v-ați prezentat în campanie. Pentru «prestația» de astăzi, vă pot spune doar atât, domnule Ciucu: sunteți un om fără caracter!”, a mai scris Băluță, în mesajul adresat direct primarului general al Capitalei.

Reacția lui Băluță vine după ce primarul general Ciprian Ciucu a declarat că PSD se comportă în Consiliul General „exact ca în coaliţia de guvernare”, blocând deciziile, și că, dacă situaţia nu se schimbă, va fi nevoit să caute soluţii pentru a-și asigura o majoritate.

Băluță: „Apucături de baron. Baronul Münchhausen!

Liderul PSD București îl îndeamnă pe Ciucu să se apuce de treabă și îl critică pentru modul în care își exercită funcția: „Apucați-vă, odată și odată, de treabă! Lăsați la o parte scuzele, cereți ajutor pentru lucruri serioase și fiți convins că îl veți primi! Prin țevi nu circulă nici politica și nici lacrimile dumneavoastră de crocodil. Aveți apucături de baron, domnule Ciucu! Și nu orice baron. Baronul Münchhausen!”

Marea Britanie este în șoc după ce un artist drag-queen din Cardiff a fost găsit mort pe o alee din centrul orașului, în urma unor circumstanțe descrise drept „tulburătoare”, relatează The Mirror.

Darren Meah-Moore, în vârstă de 39 de ani, cunoscut pe scenă sub numele de Crystal Couture și CC Queen, a murit după o noapte care a inclus mai multe întâlniri sexuale, una dintre ele implicând și un câine.

Trupul lui Meah-Moore a fost descoperit după ce acesta fusese dat dispărut de soțul său, în dimineața următoare. Artistul fusese văzut ultima dată părăsind un club de noapte din centrul orașului Cardiff, îmbrăcat în travesti.

A făcut sex cu câinele în ceea ce proprietarul câinelui a numit „consimțământ”

Imaginile CCTV analizate de anchetatori arată că Meah-Moore a avut relații sexuale cu doi bărbați diferiți în cursul nopții, reapărând de mai multe ori pe camerele de supraveghere. După o a treia întâlnire, însă, acesta nu mai apare pe imagini.

Bărbatul implicat în cea de-a treia întâlnire – care rămâne anonim din motive legale – a declarat în fața instanței că s-a întâlnit cu Meah-Moore într-o parcare retrasă și că, la solicitarea acestuia, câinele său a fost implicat într-un act sexual.

„Pentru că a fost consensual și dorit, l-am lăsat să facă ce i s-a cerut. Nu mai văzusem niciodată așa ceva. Aș fi putut să opresc și ar fi trebuit să opresc, dar nu am făcut-o”, a declarat bărbatul.

Acesta a spus că „și-a pierdut interesul” și a plecat, observând ulterior că Meah-Moore adormise și nu mai putea fi trezit.

Era alergic la câini

Ancheta a stabilit că în corpul lui Meah-Moore au fost identificate urme de spermă „umană și non-umană”, ADN-ul non-uman potrivindu-se cu cel al câinelui. Cu toate acestea, patologii au concluzionat că moartea nu a fost una „traumatică”.

Medicul legist David Regan a precizat că a fost luată în calcul ipoteza unei reacții alergice severe. „Patologul a sugerat că ar putea exista o legătură patologică cu moartea subită, care ar putea apărea din cauza spermei de câine?”, a spus acesta în fața instanței.

Detectivul Paul Raikes a confirmat că Darren Meah-Moore avea o sensibilitate cunoscută la câini, dar a subliniat că nu a putut fi stabilită o cauză clară a decesului asociată direct acestui factor.

Cauza medicală inițială a morții a fost stabilită ca fiind „moarte subită la un bărbat cu astm bronșic, care consumase alcool și care a avut o asociere temporară cu activitatea sexuală, inclusiv act sexual anal”.

Trupul lui era acoperit cu cutii de carton aplatizate

Managerul clubului Pulse, Sean Rogers, a declarat că, după ce a fost informat despre dispariția artistului, s-a dus să verifice o parcare din apropiere, unde o angajată a clubului spusese că îl văzuse intrând.

„Am putut vedea o parte din rochia sa din noaptea precedentă”, a spus Rogers.

El a relatat că trupul era acoperit cu cutii de carton aplatizate, care „cu siguranță fuseseră puse peste el”.

Rogers a încercat să-l trezească pe Meah-Moore, apoi a sunat la serviciile de urgență și a început manevrele de resuscitare. Artistul a fost declarat decedat la fața locului.

Fusese închis pentru viol asupra unui minor

Proprietarul câinelui a fost arestat ulterior sub suspiciunea de omor din culpă, dar a fost eliberat fără a fi pus sub acuzare.

La anchetă, familia l-a descris pe Meah-Moore drept un tip „grijuliu” și „chiar în inima comunității gay din cardiff”, un gimnast talentat și fondator al unei companii de bijuterii, „Bling, Bling, Bling, UK”.

Tot la anchetă a fost reamintit faptulcă Meah-Moore fusese condamnat anterior pentru infracțiuni sexuale, fiind închis în 1999 pentru viol asupra unui minor și sancționat din nou în 2011 pentru încălcarea ordinelor impuse agresorilor sexuali.

Ancheta de la Pontypridd, programată să dureze patru zile, este în desfășurare.