Administrația Națională de Meteorologie a actualizat prognoza meteo pentru următoarea lună. Estimările acoperă patru săptămâni și indică o evoluție gradată a vremii, de la răcoare accentuată spre valori mai apropiate de normalul primăverii.

Săptămâna 6–13 aprilie: cel mai rece interval

Prima săptămână vine cu abateri termice negative pe tot teritoriul țării. Zonele montane și nord-estul vor resimți cel mai puternic răcoarea. Precipitațiile vor fi deficitare în regiunile vestice, nord-vestice și centrale. În restul țării, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normalul perioadei.

Săptămâna 13–20 aprilie: sudul, în continuare sub temperaturi normale

Temperaturile rămân ușor mai scăzute față de cele normale în regiunile sudice și la munte. În celelalte zone ale țării, valorile termice vor fi în general normale pentru această perioadă. Precipitațiile vor fi excedentare în sud și sud-est. În rest, regimul pluviometric se menține în jurul valorilor normale.

Săptămâna 20–27 aprilie: se încălzește în zonele intracarpatice

A treia săptămână aduce o ușoară îmbunătățire termică. Regiunile intracarpatice vor înregistra temperaturi medii ușor mai ridicate decât cele specifice perioadei. Restul țării va ]nregistra valori termice normale. Precipitațiile se vor situa în jurul normalului în majoritatea regiunilor.

Săptămâna 27 aprilie – 4 mai: mai cald în toată țara

Ultima săptămână din interval aduce o schimbare clară față de debutul lunii aprilie. Temperaturile medii vor depăși ușor valorile normale pe întreg teritoriul României. Regiunile intracarpatice vor resimți cel mai pronunțat această tendință de încălzire.

Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor deficitară în regiunile nordice, nord-estice și centrale, iar în rest vor în general apropiate de cele normale.

Ministrul iranian îndeamnă tinerii să formeze lanțuri umane în jurul centralelor electrice, pe fondul amenințărilor lui Trump

Ministrul adjunct al tineretului și sportului din Iran a îndemnat tinerii să formeze un „lanț uman” în jurul centralelor electrice ale țării, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump că SUA vor bombarda infrastructura publică a Iranului dacă nu redeschide Strâmtoarea Hormuz.

„Îi invit pe toți tinerii, personalitățile culturale și artistice, sportivii și campionii la campania națională «Lanțul uman al tineretului iranian pentru un mâine luminos»”, a scris Alireza Rahimi pe X.

„Mâine, marți, la ora 14:00, lângă centralele electrice din întreaga țară, cu toate convingerile și gusturile, vom sta mână în mână pentru a spune: Atacarea infrastructurii publice este o crimă de război.”

IRGC declară că amenințările „delirante” ale lui Trump sunt „nefondate”

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a declarat că amenințările președintelui american Donald Trump de a arunca țara în aer sunt „nefondate” și a promis că va continua luptele, scrie CNN.

Ebrahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al sediului central Khatam al-Anbiya al IRGC, a declarat că „retorica grosolană, aroganța și amenințările nefondate ale președintelui american delirant, care decurg din impasul cu care se confruntă și care vizează justificarea înfrângerilor repetate ale armatei americane” nu vor împiedica Iranul să lupte.

„Dacă atacurile asupra țintelor non-civile se vor repeta, răspunsul nostru de represalii va fi dus la o intensitate mult mai mare și la o scară mult mai largă”, a declarat el într-o declarație difuzată de presa de stat marți.

Trump a avertizat în repetate rânduri că SUA ar putea ataca centrale electrice, poduri și alte infrastructuri din Iran dacă Teheranul nu reușește să încheie un acord sau să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, o arteră petrolieră critică.

Într-o conferință de presă de luni, el a declarat că Iranul ar putea fi „eliminat” într-o singură noapte și a spus că acest lucru „s-ar putea” întâmpla marți seara. Anterior, el spusese că Iranul are timp până marți, la ora 20:00 (ora locală), pentru a încheia un acord.

Salvatorii caută printre dărâmături după atacul asupra unei zone rezidențiale din Teheran: Semiluna Roșie Iraniană

Un videoclip postat de Semiluna Roșie Iraniană arată lucrători de salvare într-o zonă rezidențială din Teheran, despre care organizația spune că a fost vizată de un atac aerian marți dimineață.

Autoritățile căutau printre dărâmăturile clădirilor prăbușite și avariate. Semiluna Roșie nu a dezvăluit locația exactă a atacului, scrie CNN.

Anterior, Forțele de Apărare Israeliene au declarat că au efectuat un val de atacuri aeriene care vizau Teheranul și alte părți ale Iranului.

Asasinarea comandanților de rang înalt nu îi va descuraja pe luptătorii iranieni, declară Liderul Suprem al Iranului

Liderul Suprem, Mojtaba Khamenei, a declarat că forțele iraniene nu sunt descurajate de asasinarea comandanților, în urma uciderii principalului spion al gărzilor revoluționare, generalul-maior Majid Khademi, luni dimineață.

Khademi „a petrecut decenii în serviciu tăcut și devotat în domeniile securității, informațiilor și apărării”, a declarat Khamenei, luni.

„Cu toate acestea, rândurile neîntrerupte ale combatanților și luptătorilor de pe calea adevărului în Iranul islamic, împreună cu Forțele Armate care se sacrifică, formează un front atât de impunător, adânc înrădăcinat, încât terorismul și criminalitatea nici măcar nu le pot frânge hotărârea pentru idealurile jihadiste”, a spus el.

Comentariile lui Khamenei au fost făcute într-o declarație scrisă. El nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, care a fost asasinat la începutul războiului.

Israelul a vizat zeci de înalți oficiali politici și militari din Iran de la începutul conflictului la sfârșitul lunii februarie.

Asasinarea lui Khademi a fost confirmată atât de Teheran, cât și de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, care a declarat că acesta este „direct responsabil” pentru moartea civililor israelieni „și una dintre cele mai importante trei figuri” din gărzile revoluționare (IRGC).

Tot luni, armata israeliană a declarat că forțele sale aeriene l-au „eliminat” pe Asghar Bagheri, comandantul Unității de Operațiuni Speciale a Forței Quds a IRGC din 2019. Teheranul nu a comentat această afirmație.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete.

Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM:

• De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General
• De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA
• De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT

În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra.

În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan.

Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului.

Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media”

Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt.

„Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media.

Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan.

Ce prevede legea

Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

Într-un eseu publicat pe site-ul său, senatorul Chris Murphy a afirmat că președintele SUA și-a „intensificat” amenințarea „de a începe să comită crime de război în masă”, odată cu emiterea unui ultimatum către Iran pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Al Jazeera.

Murphy, membru senior al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a afirmat că planul lui Trump de a lovi instalațiile energetice și podurile din Iran „va ucide zeci de mii de iranieni nevinovați care lucrează în fabrici și circulă pe drumuri”.

„Asta este o crimă de război”, a spus el.

„Oamenii din jurul său – cei care îi permit să facă asta – ar trebui să-l oprească să comită aceste crime de război. Și noi ar trebui să ne exprimăm cu voce tare pentru a ne asigura că o fac”.

Incapacitatea UE de a lua decizii unificate – cum ar fi deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, impunerea de sancțiuni asupra coloniștilor violenți din Cisiordania și implementarea de măsuri împotriva Rusiei – expune o paralizie sistemică, au declarat pentru POLITICO nouă diplomați, oficiali, parlamentari și experți ai UE.

Miza depășește procesul intern: pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, al războiului Rusiei în Ucraina și al tensiunilor din relațiile transatlantice, diplomații afirmă că UE riscă să se marginalizeze într-un moment în care deciziile geopolitice se iau mai repede decât poate face față sistemul său.

Frustrarea față de impasul creat se manifestă în mod deschis, un grup tot mai mare de țări, condus de Germania și Suedia, făcând presiuni pentru a limita sever – sau a elimina complet – drepturile de veto naționale care permit unei singure capitale să blocheze acțiunile.

„Ar trebui să abolim principiul unanimității în UE în politica externă și de securitate înainte de sfârșitul actualei perioade legislative, pentru a fi mai capabili să acționăm la nivel internațional și pentru a deveni cu adevărat maturi”, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul, potrivit grupului german Funke.

Probleme serioase „în modul în care luăm decizii”

Luna trecută, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că discuțiile privind utilizarea votului cu majoritate calificată pentru luarea deciziilor de politică externă vor „reapărea” în rândul liderilor.

Această presiune survine în contextul în care Ungaria — la mai puțin de o săptămână de alegerile din 12 aprilie — a blocat în repetate rânduri decizii majore, inclusiv împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Kievului, sporind îngrijorările din alte capitale că rezultatele politicii externe a UE pot fi ținute ostatice de politica internă. Chiar dacă premierul Viktor Orbán ar pierde puterea, diplomații avertizează că problema de fond ar rămâne, unanimitatea permițând oricărui guvern să preia același rol de blocare.

„Există probleme serioase în modul în care luăm decizii”, a declarat pentru POLITICO deputatul socialist spaniol Nacho Sánchez Amor, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. „În fiecare lună apare o nouă problemă care evidențiază această tendință. Trebuie să reacționăm”.

Un alt grup – care include Franța, Belgia și țările membre mai mici, care se tem să nu fie călcate în picioare – se opune cu fermitate pentru a apăra dreptul de veto, argumentând că acesta este esențial pentru interesul lor național.

„Un dezastru total”

„Lansarea unei dezbateri acum cu privire la regulile de unanimitate europene ar fi, cred, cea mai scurtă cale de a o pune într-o situație cu adevărat dificilă”, a declarat premierul belgian Bart De Wever reporterilor la Bruxelles luna trecută.

Un punct de vedere se bucură de un consens aproape universal în capitalele europene: sistemul nu funcționează.

„Uitați-vă la sancțiunile împotriva coloniștilor din Cisiordania – este un dezastru total”, a spus un înalt oficial al UE cu cunoștințe în materie, referindu-se la planurile larg susținute de a impune sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni extremiști, dar blocate de Ungaria. „Avem 26 de țări din 27 care susțin inițiativa, chiar și Germania este în favoarea ei, dar nu putem face nimic din cauza uneia singure”.

Luptele pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză

Tensiunile instituționale recente au accentuat sentimentul de derivă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au ciocnit cu privire la cine ar trebui să preia conducerea în politica externă, în timp ce ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a avertizat-o pe șefa Comisiei să respecte limitele rolului său în timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE luna trecută.

Însă diplomații și oficialii spun că astfel de lupte pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauză.

„Toată lumea înțelege că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu funcționează așa cum ar trebui”, a declarat un al doilea diplomat al UE dintr-o țară care dorește să păstreze dreptul de veto. „În prezent are loc o dezbatere, deoarece toată lumea este de acord că sistemul nu este optim… dar politica externă rămâne o competență națională și nu ar trebui să trecem la votul cu majoritate calificată”.

În culise, discuțiile sunt deja în curs. „Schimburi informale, la nivel înalt” au loc între marile țări membre, care explorează posibile soluții, inclusiv acordarea unei importanțe mai mari politicii externe în cadrul reuniunilor Coreper la nivel de ambasadori și reformarea SEAE pentru a îmbunătăți procesul decizional, a spus diplomatul.

Dar „încă nu avem răspunsurile”, a recunoscut diplomatul.

Pentru mulți, adevărata problemă este unanimitatea

Un al treilea diplomat de rang înalt al UE a menționat un episod revelator din 2022, când ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a participat la reuniunile Consiliului Energiei al UE, unde deciziile pot fi luate cu majoritate calificată.

„Se purta ca Szijjártó… atacând în toate direcțiile”, a spus diplomatul. Dar, spre deosebire de politica externă, Budapesta putea fi pusă în minoritate. „Era șocat. Credea că se află încă în cadrul FAC”, Consiliul Afacerilor Externe, a adăugat diplomatul. „În septembrie [când s-au reluat reuniunile Consiliului Energiei], a devenit brusc «domnul ministru simpatic și amabil»”.

În timp ce Emmanuel Macron și Friedrich Merz sunt încă în dezacord pe această temă, grupurile de reflecție și partidele politice se mobilizează pentru a orienta dezbaterea.

Partidul Popular European (de centru-dreapta) a prezentat propuneri de remodelare a arhitecturii politicii externe a UE, solicitând în manifestul său pentru 2024 înlocuirea șefului politicii externe a UE cu un „ministru de externe al UE, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene” și înființarea unui Consiliu de Securitate care să includă și parteneri precum Marea Britanie, Norvegia și Islanda.

Integrarea SEAE în Comisie

Stefan Lehne, cercetător principal la Carnegie Endowment, a pledat pentru schimbări structurale similare, inclusiv reintegrarea SEAE în Comisie și crearea unui Consiliu de Securitate European pentru a răspunde mai rapid la amenințările emergente, inclusiv dronele și rachetele din Iran.

„Faptul că structurile noastre de politică externă sunt disfuncționale este înțeles de mulți oameni”, a declarat Lehne pentru POLITICO. „Provocările de politică externă și de securitate sunt total diferite de ceea ce erau înainte. Și să nu existe nicio inovație în acest domeniu este cel puțin ciudat.”

Ideea integrării SEAE în Comisie are o oarecare susținere, „mai ales în cabinetul președintelui Comisiei”, a adăugat el.

Nu toată lumea este convinsă

„Cred că Comisiei i-ar plăcea foarte mult asta”, a spus un al patrulea diplomat al UE referitor la integrarea SEAE în executivul UE, în timp ce un înalt funcționar al SEAE a respins ideea mai direct: „Ei bine, oamenii scriu articole – este dreptul lor.”

Pentru Sánchez Amor, problema ține mai puțin de structuri și mai mult de voința politică.

„Ar trebui să profităm de faptul că există atât de multe probleme în procesul decizional pentru a ne gândi serios la asta: Să adunăm Consiliul, Parlamentul, Comisia și Înaltul Reprezentant pentru a discuta despre acest lucru”, a spus el, avertizând totodată împotriva modificării tratatului.

Alții susțin că diagnosticul este mai simplu.

„Problema de bază nu s-a schimbat, problema de bază a politicii externe este unanimitatea”, a spus al treilea diplomat de rang înalt al UE. „Poți crea 1.000 de instituții. Atâta timp cât ai unanimitate, nu va funcționa niciodată corespunzător”.

Noua rundă de atacuri împotriva Iranului va fi devastatoare. Acestea vor începe marți la ora 20:00, ora Washingtonului (n.r. – miercuri, 3:00, ora României), potrivit BBC. În patru ore, fiecare pod și centrală electrică din țară vor fi „decimate”. „Foarte puține lucruri sunt interzise”, a declarat Trump luni.

Pentru a evita acest destin, potrivit președintelui, Iranul trebuie să încheie un acord „acceptabil pentru mine”. O componentă a acordului ar trebui să includă „circulația liberă a petrolului” prin Strâmtoarea Ormuz.

Trump ar putea prelungi termenul limită

Pe măsură ce ultimele ore se scurg, nu există prea multe indicii că Iranul ar fi gata să accepte ultimatumul lui Trump. Aceștia au respins un armistițiu temporar și au emis propria listă de cereri, pe care un oficial american a descris-o ca fiind „maximalistă”.

Acest lucru îl plasează pe președintele american într-o poziție delicată. Dacă nu se ajunge la un acord, Trump ar putea prelungi termenul limită – pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni.

Însă a da înapoi după amenințări atât de detaliate, presărate cu injurii și avertismente sumbre, i-ar putea submina credibilitatea pe măsură ce războiul continuă.

Este posibil ca Iranul, și restul lumii, să concluzioneze că, în ciuda puterii militare și a abilităților tactice ale Americii – demonstrate cu ușurință în operațiunea complexă de weekend pentru salvarea a doi piloți doborâți adânc în Iran – aceasta nu negociază dintr-o poziție clară de forță.

„Sunt înfrânți din punct de vedere militar”

„Am câștigat”, a insistat Trump în timpul conferinței de presă de luni după-amiază. „Sunt înfrânți din punct de vedere militar. Singurul lucru pe care îl au este mentalitatea: «Oh, o să aruncăm câteva mine în apă»”.

Această „mentalitate” – capacitatea de a descuraja petrolierele să tranziteze Strâmtoarea Ormuz cu ajutorul dronelor, rachetelor și minelor – ar putea fi un atu iranian mai puternic decât a fost dispusă SUA să recunoască.

În timpul conferinței de presă de luni, Trump s-a minunat de precizia militară americană demonstrată în raidul aerian „Midnight Hammer” de anul trecut asupra siturilor nucleare iraniene, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie și misiunea de salvare de la sfârșitul acestei săptămâni.

El și echipa sa de securitate națională au sărbătorit această ultimă acțiune – care a inclus coordonarea a sute de aeronave și personal militar de elită, precum și utilizarea de manevre de diversiune și de tehnologie de ultimă generație.

Dar efortul, deși remarcabil, a avut scopul de a evita ceea ce secretarul apărării Pete Hegseth a recunoscut că era o „potențială tragedie”.

Chiar dacă acea tragedie a fost evitată, salvarea triumfală a subliniat riscul cu care se confruntă încă forțele americane în Iran. Iar președintele s-ar putea să învețe că puterea militară americană are limitele sale.

„Putem să-i bombardăm până la epuizare”, a spus el. „Putem să-i dăm peste cap. Dar pentru a închide strâmtoarea, este suficient un singur terorist”.

„Le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”

Cealaltă opțiune este ca Trump să-și pună în aplicare amenințările. De mai multe ori luni, el a spus că aceasta era o cale pe care nu dorea să o urmeze.

Deși Trump a afirmat că poporul iranian era dispus să suporte campania militară americană în curs – și, de fapt, a salutat bombele care cădeau asupra orașelor lor –, el a recunoscut, de asemenea, că orice ar distruge SUA acum ar trebui în cele din urmă reconstruit și că SUA ar putea contribui în final la acest efort de reconstrucție.

„Vreau să le distrug infrastructura? Nu”, a spus el. „În acest moment, dacă plecăm astăzi, le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara”.

El a adăugat că, dacă și-ar pune în aplicare amenințările cu bombardamentele, efortul de reconstrucție ar dura un secol.

Nu este chiar „epoca de piatră” la care a avertizat că Iranul va fi redus, dar o criză umanitară care ar urma – inclusiv impactul regional al represaliilor „zdrobitoare” pe care Iranul le-a promis – ar putea fi devastatoare.

„Ne afundăm tot mai adânc”: iranienii se pregătesc pentru lovituri asupra infrastructurii pe măsură ce se apropie termenul limită al lui Trump

Chiar și în acest moment târziu, însă, Trump continuă să nutrească speranța unei soluții.

„Avem un partener activ și dispus să colaboreze de cealaltă parte”, a spus el. „Ei ar dori să poată ajunge la un acord. Nu pot spune mai mult de atât”.

Având în vedere miza atât de mare, opacitatea președintelui este remarcabilă. El are un plan – „fiecare detaliu a fost gândit de noi toți”, a spus el luni – dar nu îl va divulga.

Ar putea fi un indiciu că, în culise, negocierile sunt mai avansate decât s-a recunoscut public. Sau ar putea fi o combinație de bluf și gândire optimistă.

„Au timp până mâine”, a spus Trump. „Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că negociază cu bună-credință. Presupun că vom afla”.

Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,5%, la 110,34 dolari pe baril la ora 12:02 GMT, în timp ce contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,26 dolari, sau 1,1%, la 113,67 dolari, potrivit Reuters.

Trump a amenințat că va dezlănțui „iadul” asupra Teheranului dacă acesta nu respectă termenul limită stabilit de el, marți la ora 20:00 EDT, pentru redeschiderea strâmtorii.

„Ar putea fi eliminați”, a avertizat Trump, promițând măsuri suplimentare dacă nu se ajunge la un acord.

Răspunzând la o propunere a SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, Teheranul a respins un armistițiu și a transmis că este necesară o încetare definitivă a războiului, respingând presiunile de a redeschide strâmtoarea.

Închiderea strâmtorii Ormuz

Forțele iraniene au închis efectiv Strâmtoarea Ormuz după ce atacurile SUA și ale Israelului au început pe 28 februarie, întrerupând o cale navigabilă care transportă de obicei aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.

„Așteptarea cu ochii pe ceas joacă acum un rol aproape la fel de important pe piețele petroliere ca și fundamentele în sine, în perioada premergătoare termenului limită al ultimatumului lui Trump”, a declarat Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade.

„Posibilitatea unui acord de încetare a focului oferă o anumită contrapondere și ar putea declanșa o mișcare de ușurare în jos dacă capătă avânt, dar îngrijorările persistente legate de aprovizionare din cauza punctului de strangulare de la Ormuz și a instalațiilor energetice avariate mențin prețurile la un nivel minim.”

Luni, Gărzile Revoluționare Iraniene au oprit două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar și le-au ordonat să rămână pe poziție fără a oferi explicații, au declarat surse pentru Reuters. Cu toate acestea, datele privind transportul maritim au arătat o mișcare limitată a navelor prin strâmtoare începând de joia trecută.

Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU

Se așteaptă ca Consiliul de Securitate al ONU să voteze marți o rezoluție pentru protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, dar într-o formă semnificativ diluată, după ce China, care deține dreptul de veto, s-a opus autorizării folosirii forței, au declarat diplomați.

Atacurile din regiune au continuat, marți fiind auzite explozii în capitala siriană, Damasc, și în zona rurală din jur, cauzate de interceptarea de către Israel a rachetelor iraniene, a raportat televiziunea de stat siriană.

Arabia Saudită a transmis marți că a interceptat și distrus șapte rachete balistice lansate către regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalațiilor energetice, potrivit ministerului apărării.

Conflictul a exercitat presiuni asupra piețelor mondiale de țiței, primele spot pentru țițeiul WTI din SUA atingând niveluri record, în timp ce rafinăriile din Asia și Europa se străduiesc să-și asigure aprovizionarea de înlocuire pe fondul întreruperii fluxurilor din Orientul Mijlociu.

Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, a majorat prețul oficial de vânzare al țițeiului său Arab Light către Asia pentru livrările din luna mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai.

Pe lângă preocupările legate de aprovizionare, Rusia a menționat, luni, că drone ucrainene au atacat terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol.

Rusia a raportat daune la infrastructura de încărcare și la rezervoarele de stocare.

OPEC+ a convenit duminică să majoreze cotele de producție de petrol cu 206.000 bpd în luna mai, deși această creștere va fi în mare parte teoretică, deoarece membrii cheie nu pot crește producția din cauza restricțiilor la export impuse de închiderea strâmtorilor.

Trump le-a spus astronauților că au „inspirat întreaga lume”, potrivit SkyNews.

„Astăzi ați scris istorie și ați făcut întreaga Americă foarte mândră, incredibil de mândră”, a spus Trump.

„Ați inspirat cu adevărat întreaga lume. Avem multe lucruri de care să fim mândri în ultima vreme, dar nimic nu se compară cu ceea ce faceți voi, înconjurând Luna pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol și doborând recordul absolut pentru cea mai mare distanță față de planeta Pământ”.

Președintele SUA i-a numit pe astronauți „pionieri ai zilelor noastre” și i-a felicitat pentru „o călătorie incredibilă printre stele”.

El a spus, de asemenea, că speră să stabilească o prezență permanentă pe Lună, adăugând că așteaptă cu nerăbdare viitoarele misiuni pe Marte.

Trump a întrebat echipajul: „Care este partea cea mai de neuitat a acestei zile cu adevărat istorice?”

Reid Wiseman a răspuns: „Am văzut peisaje pe care niciun om nu le-a văzut vreodată, nici măcar cei din misiunea Apollo, și asta a fost uimitor pentru noi”. El a adăugat că apelul președintelui a fost „cu siguranță foarte special pentru noi toți”.

Președintele SUA a încheiat promițând că îi va primi la Casa Albă odată ce se vor întoarce din misiune. El a spus că le va cere autografe, ceva ce „nu cere de obicei”, adăugând „dar voi meritați asta”.

„Vă voi saluta cu mândrie”, a spus Trump, înainte de a adăuga „Ne vedem la Biroul Oval”.

„Există o formațiune reliefală într-un loc frumos de pe Lună, la granița dintre fața vizibilă și fața ascunsă”, a anunțat canadianul Jeremy Hansen în timpul transmisiunii, la scurt timp după ce nava lor a depășit recordul de distanță față de Pământ, potrivit Le Figaro.

„În anumite momente ale tranzitului lunar, îl veți putea vedea de pe Pământ. Este un punct luminos pe Lună, am dori să-l numim Carroll”, a anunțat el.

Reid Wiseman, astronautul american al NASA care comandă misiunea Artemis 2, a izbucnit în lacrimi. La fel și colegii săi, iar toți s-au îmbrățișat. Astronauții au botezat un alt crater „Integrity”, care este numele dat de echipaj navei sale, înainte de câteva ore de observații de aproape ale Lunii.

„Alegem acest moment pentru a lansa o provocare acestei generații și celei viitoare, pentru ca acest record să fie de scurtă durată”, a declarat Jeremy Hansen.

Carroll Taylor Wiseman a decedat în urma unui cancer în 2020, iar Reid Wiseman, fost pilot de vânătoare, își crește singur cele două fiice. Potrivit unui purtător de cuvânt al NASA din Houston, cererea Artemis va fi depusă la Uniunea Astronomică Internațională pentru a oficializa denumirile celor două cratere.

Aceasta vine în urma reacțiilor negative la apariția programată a lui West în iulie, care a determinat retragerea sponsorilor de la evenimentul din Londra și critici din partea politicienilor, potrivit BBC.

Vedeta a lansat anul trecut o melodie intitulată „Heil Hitler” și a vândut tricouri cu svastica. Ulterior, el și-a cerut scuze și a dat vina pe tulburarea sa bipolară.

Melvin Benn, director general al Festival Republic, a declarat: „Iertarea și acordarea unei a doua șanse oamenilor devin o virtute pierdută într-o lume din ce în ce mai divizată”.

Însă grupurile evreiești au criticat sprijinul acordat de Benn vedetei.

Phil Rosenberg, președintele Consiliului Deputaților Evreilor Britanici, a afirmat că declarația șefului Wireless „nu va liniști pe mulți din comunitatea evreiască sau din alte comunități”.

Guvernul analizează dacă lui West ar trebui să i se permită intrarea în Marea Britanie.

Benn, care conduce Festival Republic, compania-mamă a Wireless Festival, a declarat că este un „antifascist profund angajat” și că a locuit într-un kibbutz, o comunitate din Israel, timp de multe luni în anii 1970.

Într-o declarație, el a spus: „Ceea ce a spus Ye în trecut despre evrei și Hitler este la fel de respingător pentru mine pe cât este pentru comunitatea evreiască, pentru prim-ministru și pentru alții care au comentat și – luându-l la cuvânt – pentru Ye însuși acum”.

„Aș ruga oamenii să-i ofere iertare și speranță”

Benn a mai spus că, în ultimii 15 ani, a avut în viața sa o persoană care suferă de o boală mintală și că a „asistat la multe episoade de comportament josnic” pe care a trebuit să le ierte.

„Dacă nu eram înainte, am devenit o persoană a iertării și a speranței în toate aspectele vieții mele, inclusiv în muncă”, a spus el.

Wireless Festival nu îi oferă lui West o platformă pentru a „promova opinii de orice natură”, a spus Benn, ci doar pentru a interpreta melodii care sunt difuzate în prezent la radio și pe platformele de streaming și „ascultate și apreciate de milioane de oameni”.

„Aș ruga oamenii să reflecteze asupra reacțiilor lor spontane de dezgust față de posibilitatea ca el să cânte (așa cum a fost și reacția mea) și să-i ofere iertare și speranță, așa cum am decis eu să fac”, a spus Benn.

Controversele din ultimii an

El a adăugat că West are „dreptul legal de a intra în țară și de a cânta în această țară”.

West, cunoscut acum sub numele de Ye, a stârnit indignare în ultimii ani din cauza comentariilor antisemite și pro-naziste.

El a spus că regretă și că este „profund mortificat” de acțiunile sale și că tulburarea sa bipolară înseamnă că „ești maniacal, nu crezi că ești bolnav”.

Rosenberg, președintele organismului reprezentativ Consiliul Deputaților Evreilor Britanici, a declarat pentru BBC: „Cele două fapte cheie rămân că Kanye West s-a proclamat nazist și că Wireless va beneficia financiar de pe urma spectacolului său”.

Între timp, Consiliul de Conducere Evreiesc a declarat că este „profund dezamăgit” de declarația lui Benn, „care demonstrează o clară neînțelegere a problemei în cauză”.

După anunțul că West va fi cap de afiș la Wireless Festival, mărci precum Pepsi, Rockstar Energy și Diageo s-au retras din calitatea de sponsori ai evenimentului.

Festivalul, care se desfășoară în Finsbury Park și atrage până la 150.000 de persoane în fiecare an, este programat să aibă loc în perioada 10-12 iulie.