„Dacă războiul din Ucraina se încheie, ne vom confrunta cu un nou război din partea acestui adversar”, a declarat amiralul olandez Rob Bauer Liebregs, la Conferința Navală de la Paris, citat de Breaking Defense.

Și alți lideri militari au atras atenția că tensiunile nu vor dispărea odată cu finalul conflictului actual. „Investițiile Rusiei în Flota Nordului nu au scăzut”, a avertizat generalul Gwyn Jenkins, comandant în forțele navale ale Marii Britanii (Royal Navy). În opinia sa, „fregatele și submarinele nu sunt suficiente”, trebuie „dezvoltată o abordare diferită”.

Amenințările, „de la fundul mării până în spațiu”

Amiralul Nicolas Vaujour, șeful Marinei franceze, a explicat că mediul de securitate s-a schimbat radical în ultimii ani. „Instrumentele de reglementare internațională nu mai sunt funcționale”, a spus acesta, adăugând că amenințările se extind acum „de la fundul mării până în spațiu”, lucru care nu se întâmpla în urmă cu un deceniu.

Oficialul francez a dat drept exemplu atacurile Ucrainei asupra flotei ruse, realizate cu ajutorul dronelor. „Asta ne arată că cheia succesului este agilitatea, iar marina trebuie să fie gândită astfel încât să se poată adapta rapid”, a spus Vaujour, recunoscând că acest lucru este „foarte dificil” de pus în practică.

Drone, rachete și bruiaj GPS, noile riscuri

Americanul James Caudle, comandant în cadrul U.S. Fleet Forces Command – structura Marinei SUA care coordonează pregătirea și operațiunile forțelor navale, a subliniat că tehnologia devine din ce în ce mai accesibilă și pentru actori mai mici.„Este din ce în ce mai ieftin să obții tehnologii militare puternice”, a spus acesta, făcând referire inclusiv la rachetele balistice lansate de rebelii Houthi din Yemen asupra navelor din Marea Roșie.

Liebregs a descris și presiunile constante din jurul infrastructurii strategice. „Nave afiliate Rusiei staționează în apropierea infrastructurii vitale, drone zboară deasupra teritoriului nostru, iar noi suferim bruiaje și blocaje GPS. Nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca pe o nouă normalitate”, a declarat oficialul militar.

„Trebuie să ne pregătim de război”

„Trebuie să ridicăm nivelul și să ne pregătim pentru război”, au fost de acord liderii militari prezenți la Paris, subliniind că mediul de securitate devine tot mai instabil.

Oficialii NATO au vorbit și despre schimbările rapide din tehnologie și despre modul în care acestea transformă armata. „Cheia este cum facem oamenii și mașinile să lucreze împreună”, a spus Sir Gwyn Jenkins, referindu-se la folosirea tot mai frecventă a vehiculelor fără pilot alături de navele clasice.

Producția de armament, în creștere

În același timp, industria de apărare încearcă să accelereze producția de echipamente militare. Generalul Marie David, din cadrul DGA – agenția guvernamentală din Franța care se ocupă de achizițiile pentru armată – a explicat că, pentru a crește viteza de livrare, Parisul distribuie comenzile către mai multe șantiere navale.

„Există aproximativ 1.000 de companii în sectorul naval de apărare din Franța, dintre care 250 sunt esențiale. Modelul pe care îl urmărim este ca aproximativ 20% din activitatea lor să provină din contracte militare”, a spus ea.

Tehnologia, arma decisivă

Și compania franceză Thales, unul dintre cei mai mari producători europeni de tehnologie militară, crește ritmul de producție. „Încercăm să creștem viteza de producție a radarelor de două până la patru ori și a sistemelor sonar chiar de opt ori”, a spus vicepreședintele Thierry Weulersse.

Liderii militari vorbesc și despre modul în care tehnologia schimbă regulile războiului. „Dacă nu stăpânim datele, vom pierde. Datele sunt muniția, iar arma este puterea de calcul”, spun responsabilii cu războiul informațional din cadrul Royal Navy.

Întoarcere la sextant

În același timp, oficialii atrag atenția că dependența de tehnologie poate deveni o vulnerabilitate. Căpitanul Jérôme Henry, șeful instruirii din Marina franceză, a spus că militarii sunt pregătiți și pentru situații în care sistemele moderne nu mai funcționează, motiv pentru care reînvață să folosească instrumente clasice de navigație, care nu pot fi afectate de atacuri cibernetice.

„Totul este linie de front”, consideră viceamiralul francez în rezervă Marc Aussedat, avertizând că aprovizionarea devine o problemă critică în caz de conflict.

Asemenea Chinei, și Franța analizează posibilitatea de a folosi nave civile pentru a sprijini operațiunile militare în caz de război.

Titlurile Berkshire Hathaway au depășit performanța indicelui S&P 500 – unul dintre principalii indicatori bursieri din SUA, care urmărește evoluția a 500 de companii mari listate.

În același timp, acțiunile din sectorul tehnologic au scăzut, pe fondul îngrijorărilor că investițiile masive în inteligența artificială cresc mai repede decât veniturile pe care le generează. Potrivit CNBC, rezervele de numerar ale companiei, de peste 350 de miliarde de dolari, sunt acum văzute ca un avantaj.

Peste 5% într-o săptămână

În săptămâna care tocmai s-a încheiat, acțiunile companiei au crescut cu mai mult de 5%. În același timp, piața americană, în ansamblu, a stagnat ușor: indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%. În schimb, Dow Jones – indicele care urmărește evoluția celor mai mari 30 de companii americane, precum Apple, Microsoft sau Coca-Cola – a ajuns vineri la cel mai ridicat nivel din istorie, semn că marile firme americane continuă să crească.

Însă acțiunile companiei lui Buffett au recuperat rapid diferența față de piață: dacă săptămâna trecută erau în urmă cu aproape 8%, acum sunt aproape la același nivel de la începutul anului.

Investiția în DaVita

La evoluția acțiunilor a contribuit și creșterea companiei medicale DaVita, în care compania lui Buffett deține aproximativ 44%, o participație evaluată la circa 4,2 miliarde de dolari. Acțiunile DaVita au urcat cu aproape 29% într-o singură săptămână, rezultatele financiare fiind peste așteptările analiștilor. Compania este specializată în tratamente de dializă pentru pacienții cu boli de rinichi.

Înainte de această creștere, Berkshire Hathaway a vândut aproape 1,7 milioane de acțiuni DaVita, la un preț de 120,56 dolari fiecare, pentru aproape 200 de milioane de dolari. Vânzarea a fost necesară pentru a respecta acordul care limitează participația companiei lui Buffett la cel mult 45% din DaVita.

Buffett: Nu vă lăsați influențați de câștigurile rapide

De-a lungul timpului, Buffett a explicat cum ar trebui privite investițiile pe termen lung. Miliardarul american consideră că oamenii nu ar trebui să fie influențați de câștigurile rapide pe care le văd pe bursă: „Nu trebuie să vă faceți griji pentru ce se întâmplă la listările inițiale sau pentru faptul că unii oameni câștigă bani. Oamenii câștigă la loterie în fiecare zi, dar nu există niciun motiv ca asta să vă influențeze. Nu ar trebui să fiți invidioși”.

El le recomandă investitorilor să gândească pe termen lung: „Când cumpărați o acțiune, gândiți-vă că, de fapt, cumpărați o afacere… iar, dacă nu vă uitați la prețul ei timp de cinci ani, este perfect în regulă. Tot ce trebuie să faceți este să vă dați seama ce are sens și să vă urmați propriul drum”.

ISU București – Ilfov intervine pe strada Serg. Predescu Vasile, sector 2, București, unde a avut loc o explozie la o locuință, neurmată de incendiu.

Două victime conștiente scoase din casa în care s-a produs explozia sunt în grija echipajelor medicale prezente. Cele două persoane refuză transportul la spital.

În urma exploziei au fost desprinse elemente de tâmplărie ale locuinței și aruncate în stradă, avariind astfel 2 autoturisme parcate.

Pentru gestionarea situației de urgență intervin 3 autospeciale de stingere, 1 autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, 1 autospecială de descarcerare și 2 ambulanțe SMURD.

Misiunea este în dinamică.

Cercetători de la Universitatea Yale și Universitatea din Missouri au dezvoltat un nou catalizator care transformă eficient dioxidul de carbon într-un precursor pentru combustibili curați, potrivit ScienceDaily.

Descoperirea arată că manganul, un metal ieftin și abundent, poate depăși performanțele multor catalizatori costisitori pe bază de metale prețioase, atunci când este proiectat corect.

Rezultatele, publicate în revista Chem, evidențiază o cale promițătoare pentru transformarea gazelor cu efect de seră în substanțe chimice utile pentru energie.

Oamenii de știință spun că acest progres ar putea susține viitoarele tehnologii cu hidrogen și reduce dependența de materiile prime chimice obținute din combustibili fosili.

De ce contează conversia dioxidului de carbon

Reducerea emisiilor de dioxid de carbon rămâne una dintre provocările majore ale tranziției energetice globale.

În loc să fie tratat exclusiv ca un deșeu, dioxidul de carbon este tot mai des privit ca o resursă chimică reutilizabilă.

Transformarea dioxidului de carbon în formiat oferă un beneficiu dublu – reduce emisiile și creează o sursă utilă de energie.

Formiatul poate funcționa ca material pentru stocarea hidrogenului, ajutând la depășirea dificultăților legate de utilizarea acestuia la scară largă.

Formiatul și viitorul energiei pe bază de hidrogen

Celulele de combustie cu hidrogen generează electricitate prin transformarea energiei chimice a hidrogenului, fără ardere și fără emisii.

Totuși, stocarea și transportul hidrogenului rămân costisitoare și complexe din punct de vedere tehnic.

Formiatul și compusul său asociat, acidul formic, reprezintă o alternativă practică, fiind mai ușor de depozitat și manipulat.

Deși este produs deja la scară industrială, majoritatea formiatului provine în prezent din surse fosile, limitând beneficiile climatice.

Producerea formiatului direct din dioxid de carbon ar putea asigura o sursă mai curată și mai sustenabilă pentru aplicații energetice.

Regândirea designului catalizatorilor cu mangan

Conversia eficientă a dioxidului de carbon depinde de catalizatori, care accelerează reacțiile chimice fără a fi consumați.

Mulți catalizatori existenți folosesc metale prețioase rare, scumpe sau toxice, ceea ce limitează aplicarea lor practică.

Echipa de cercetare a reproiectat un catalizator pe bază de mangan pentru a-i îmbunătăți semnificativ stabilitatea și durata de funcționare.

Prin modificarea structurii ligandului (molecula care se leagă de atomul metalic și îi controlează reactivitatea) cu un atom donor suplimentar, cercetătorii au prevenit degradarea rapidă a catalizatorului.

Acest design a permis catalizatorilor pe bază de mangan să depășească majoritatea alternativelor cu metale prețioase, atât ca eficiență, cât și ca durabilitate.

Impact mai larg asupra chimiei curate

Potrivit cercetătorilor, aceleași principii de proiectare ar putea îmbunătăți catalizatori utilizați în alte reacții chimice.

Acest lucru deschide oportunități pentru aplicații mai largi în chimia sustenabilă și producția de energie curată.

Viktor Orban a făcut anunțul la un miting electoral la Szombathely, în vestul Ungariei, în perspectiva alegerilor parlamentare din aprilie, potrivit AFP.

„Aseară am primit o invitație: peste două săptămâni ne vom revedea cu președintele american la Washington, deoarece Consiliul pentru pace va ține reuniunea inaugurală”, a declarat prim-ministrul maghiar.

Conform planului președintelui american de a pune capăt războiului din Gaza, un Comitet național pentru administrarea Gazei trebuie să administreze provizoriu teritoriul palestinian sub conducerea „Consiliului pentru pace” prezidat de Donald Trump.

Proiectul de cartă al „Consiliului pentru pace” nu menționează în mod explicit teritoriul palestinian. Îi atribuie un obiectiv mai larg, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate din lume.

Critici la adresa ONU

Preambulul documentului critică implicit Națiunile Unite. „Consiliul de pace” va trebui să aibă „curajul de a se îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des”, arată acesta.

Numeroși lideri au primit o invitație de a se alătura acestei noi entități lansate de Donald Trump.

Viktor Orban, apropiat al președintelui american, a acceptat invitația de a participa la „Consiliul pentru pace”.

Țările candidate la un loc permanent în consiliu vor trebui să achite o taxă de intrare de un miliard de dolari.

Consiliul pentru pace a fost lansat de Donald Trump la Davos cu obiectivul declarat de a soluționa conflicte armate din lume.

Reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru pace” va avea loc la Washington în aproximativ două săptămâni.

Potrivit agenției franceze pentru combaterea manipulării informațiilor străine, Viginum, o știre falsă distribuită pe un site care imită publicația France Soir a declanșat campania rusă de denigrare a lui Macron, notează Euronews.

Articolul fals susținea că președintele francez Emmanuel Macron a participat la petreceri la reședința lui Jeffrey Epstein din Paris.

Campania de denigrare poartă amprenta operațiunii rusești Storm-1516. Aceasta difuzează știri fabricate și deepfake-uri pentru a promova interesele Kremlinului, avertizează Viginum.

Articolul fals era semnat de un jurnalist care lucra pentru ziarul Le Parisien. E o strategie cunoscută utilizată în scopuri propagandistice de Rusia.

Videoclipuri false amplificate pe rețelele sociale

Afirmațiile din articolul fals au fost preluate pe rețelele sociale într-un videoclip realizat în stilul unui reportaj de știri.

Videoclipul susținea că Macron ar fi organizat o petrecere cu „tineri” la o săptămână după inaugurarea primului său mandat prezidențial, în mai 2017.

Autoritățile franceze au răspuns pe X subliniind că documentele din videoclip au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Articolul din France Soir nu există. Rețelele rusești îl amplifică direct”, a scris contul French Response.

Afirmațiile se concentrează pe corespondență electronică falsificată dintre Epstein și agentul de modele Jean-Luc Brunel, datată 20 mai 2017.

Nu există nicio urmă a acestor schimburi în baza de date oficială a Departamentului Justiției SUA.

Vocea din videoclip pare să fie generată de inteligența artificială.

Rețeaua de boți „Matryoshka”

O serie de coperți modificate ale ziarelor franceze, inclusiv Liberation și Le Parisien, s-au răspândit online cu titluri false despre Macron și Epstein.

Niciunul dintre aceste ziare nu a publicat aceste știri false.

Centrul pentru combaterea dezinformării, un organism afiliat Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a arătat că postările false au fost amplificate de rețeaua de boți „Matryoshka”. E considerată una dintre cele mai mari rețele de propagandă coordonate de Kremlin.

Aceste conturi au scopul de a răspândi volume mari de conținut fals pe Twitter, X și TikTok pentru a face dezinformarea să devină virală.

Ce arată dosarele Epstein despre Macron

Deși numele lui Macron apare menționat în ultima serie de dosare Epstein publicate de Departamentul Justiției SUA pe 30 ianuarie, nu există nicio dovadă că acesta ar fi fost implicat sau ar fi știut despre vreo ilegalitate.

Multe dintre mențiuni arată că Epstein avea un interes deosebit pentru președintele francez. A petrecut timp apelând la contacte pentru a încerca să dea de Macron.

Un document datat 2 octombrie 2018 indică faptul că Epstein a cerut Carolinei Lang, fiica fostului ministru francez Jack Lang, să ia legătura cu cineva din cercul lui Macron.

Jack Lang a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe francez în legătură cu legăturile sale cu Epstein.

El a declarat că nu era la curent cu amploarea crimelor lui Epstein și că îl cunoștea ca pe o persoană „pasionată de artă, cultură și cinema”.

Nu există niciun indiciu că Epstein ar fi aranjat o întâlnire directă cu Emmanuel Macron.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat vineri la un eveniment public organizat de Hudson Institute, la Washington.

Dezbaterea, intitulată „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity – A Romanian View”, a fost transmisă în direct în Statele Unite de rețeaua C-SPAN.

Aceasta este a doua intervenție a ministrului român pe platforma Hudson Institute, după evenimentul din 9 octombrie 2025 („A View from Bucharest”), confirmând consolidarea dialogului strategic dintre România și instituțiile de analiză americane.

România în dialogul strategic transatlantic

Hudson Institute este unul dintre cele mai influente think-tank-uri americane, cu un rol important în formularea politicilor externe și de securitate la Washington.

Discuția a avut loc în contextul participării Oanei Țoiu la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, găzduită de Marco Rubio și J.D. Vance.

Marea Neagră și securitatea regională

În deschiderea evenimentului, Vicepreședintele executiv al Hudson Institute, Joel Scanlon, a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre.

Acesta a amintit transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu Air Base în cea mai mare instalație militară NATO din Europa.

„Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre. Lucrările continuă pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare astfel de instalație din NATO” a spus Joel Scanlon.

Discuția a fost moderată de Peter Rough, Senior Fellow și director al Centrului pentru Europa și Eurasia din cadrul Hudson Institute.

Economie, energie și industrii ale viitorului

Ministrul Oana Țoiu a evidențiat faptul că economia României a crescut de zece ori într-o singură generație, iar acest progres se intersectează cu nevoia de reziliență a spațiului transatlantic.

Ea a subliniat istoria de peste 120 de ani a relațiilor economice româno-americane și potențialul actual de cooperare în tehnologii avansate și minerale critice.

În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică în securitatea energetică regională.

„Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc. Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică.

Misiunea noastră este să ne creștem producția în următorii ani pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic și pentru a asigura o alternativă viabilă și sigură la resursele rusești”, a spus ministrul Oana Țoiu în intervenția sa la Hudson Institute.

Evenimentul poate fi urmărit aici.

Cifrele „Melaniei”, documentarul despre Melania Trump atât de promovat de Casa Albă, a avut rezultate foarte slabe în Europa.

Datele de box-office publicate până acum arată că documentarul „Melania”, lansat în cinematografe în ianuarie 2026 și distribuit de Amazon MGM Studios a început bine în SUA și Canada, unde a încasat 7 milioane de dolari în weekendul de debut, ceea ce e bine, spun experții, pentru un documentar non-muzical.

Cu toate astea, performanțele pe planetă sunt modeste.

În Italia, Regatul Unit și alte piețe majore „Melania” nu a făcut cine-știe-ce valuri.

772 de euro în Italia

Pe regiuni, cele 7 milioane încasate peste ocean arată că analiștii box-office au avut așteprări modeste – de 3 – 5 milioane.

În Italia , filmul a avut, conform unor rapoarte locale, încasări extrem de modeste, de doar 772 euro în 61 de cinematografe, ceea ce sugerează prezențe scăzute la proiecții – adică două persoane pe proiecție.

Însă date oficiale parțial actualizate indică un total de aproximativ 7 675 USD la box office în Italia. Indiferent de metodă, performanțele rămân mult sub nivelurile din America de Nord.

În Regatul Unit și Irlanda, „Melania” a debutat pe locul 29 la box office, cu încasări de aproximativ £32 974 (circa 44 600 USD) într-un număr de 155 de cinematografe. Media pe ecran a fost redusă, sugerând un interes moderat al publicului britanic și irlandez.

Rezultate internaționale variabile mici spre penibile

Pe alte piețe, filmul a înregistrat încasări variate, dar în general micuțe:

• România:  aprox. 11 232 USD
• Coreea de Sud: aprox. 22 256 USD
• Portugalia:  aprox 6 044 USD
• Australia: aprox 22 284 USD
• Noua Zeelandă: aprox 3 229 USD

În multe țări mari precum Brazilia, Japonia, Spania sau Mexic, datele de box office nu sugerau, până la momentul raportării, încasări semnificative sau nu fuseseră centralizate complet.

Conform datelor box office centralizate de site-urile specializate, „Melania” a înregistrat venituri internaționale (în afara Americii de Nord) de aproximativ 126 392 USD, în timp ce totalul global combinat ajunge la peste 11,1 milioane USD — majoritatea acestei sume provenind din box office-ul american.

Povestea soldatului ucrainean declarat mort, documentată într-un videoclip emoționant realizat de BBC, relatează una dintre cele mai grave erori de identificare de la începutul războiului.

Nazar a fost eliberat în urma ultimului schimb de prizonieri între Moscova și Kiev.

Dispărut în mai 2022

Povestea începe în februarie 2022. Nazar, un veteran din 2014, se întoarce pe front pentru a-și apăra țara de invazia rusă. În mai 2022, soldatul ucrainean dispare fără urmă.

Un telefon misterios în limba rusă o informează pe mama sa, Nataliya, că fiul ei a fost capturat.

Tăcerea autorităților și absența dovezilor oficiale aruncă familia în suferință.

Test ADN greșit

Punctul de cotitură dramatic survine în 2023. O probă de ADN furnizată de mama sa pare să se potrivească cu rămășițele găsite într-o morgă din sud-estul Ucrainei.

Acestea sunt cadavre recuperate dintr-un autobuz carbonizat în timpul luptelor.

„Datele se potriveau”, a declarat verișoara soldatului ucrainean, Roksolana, pentru BBC.

Convinsă de moartea lui Nazar, familia a organizat o înmormântare, a îngropat rămășițele identificate ca fiind ale sale și a început lungul proces de doliu.

„Fiule, te-am așteptat atât de mult”

Certitudinea familiei s-a prăbușit în septembrie anul trecut, când un soldat eliberat a raportat că l-a văzut pe Nazar în viață într-un centru de detenție rus. Speranța, amestecată cu scepticism, a devenit realitate săptămâna aceasta, printr-un telefon direct.

„Fiule, te-am așteptat atât de mult”, a exclamat Nataliya printre lacrimi, întrebându-l obsesiv pe fiul ei dacă este nevătămat fizic după trei ani și nouă luni de captivitate.

În timp ce familia șterge mesajele de condoleanțe de pe rețelele sociale și șterge numele lui Nazar de pe listele celor căzuți, rămâne o întrebare tulburătoare: cine este soldatul îngropat în locul lui?

Autoritățile ucrainene au lansat o anchetă pentru a clarifica cum a fost posibilă o identificare atât de greșită a soldatului ucrainean, în ciuda testelor ADN.

Pentru Nazar și familia sa, însă, birocrația poate aștepta.