UPDATE

Potrivit unor surse apropiate anchetei, bărbatul care s-a baricadat în locuință este Fulgy, fiul Clejanilor. El ar fi amenințat că aruncă imobilul în aer în timpul unei transmisiuni live pe o rețea de socializare.

Știrea inițială

Poliția Capitalei anunță că luni, în jurul orei 23.00, „polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 11 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, la o adresă din Sectorul 3, un bărbat amenință că își va face rău, punând totodată în pericol și alte persoane.”

La fața locului s-au deplasat de urgență mai multe echipaje de poliție, care au constatat că bărbatul s-a baricadat în locuință. Bărbatul era agitat și a refuzat orice formă de cooperare.

De asemenea, la fața locului a venit un echipaj din cadrul companiei de distribuție a gazelor, care a sistat alimentarea în vederea prevenirii oricărui pericol.

Negociatorii au fost trimiși și ei în misiune. Până la urmă, bărbatul a fost imobilizat.

„A fost solicitat sprijinul negociatorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, care au încercat să convingă persoana în cauză să renunțe la gestul său, însă, având în vedere riscul, în momentul oportun, polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale au pătruns în locuință, acționând rapid și profesionist. Persoana a fost depistată în dormitor, în afara oricărui pericol și fără a prezenta urme de violență. Bărbatul a fost preluat de echipajele medicale specializate, fiind transportat și internat într-o unitate medicală de profil, unde se află în afara oricărui pericol”, au mai transmis polițiștii.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 11 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, au precizat reprezentanții Poliției Capitalei.

România este pe cale să mențină cele mai ridicate rate ale dobânzii din Uniunea Europeană, deoarece creșterea prețurilor petrolului va alimenta probabil inflația, care se apropie de cifre de două cifre, anunță Bloomberg marți dimineață.

Banca Națională a României va menține rata dobânzii de referință la 6,5% pentru a 13-a ședință consecutivă, marți, potrivit economiștilor consultanți de Bloomberg.

România are cele mai mari rate ale dobânzii din UE, la 6,5%, în mare parte neschimbate din august 2024, în contextul în care Banca Centrală se luptă să combată inflația persistentă, care a scăzut doar ușor în februarie 2026.

Se preconizează că creșterile bruște ale prețurilor petrolului, determinate de tensiunile din Orientul Mijlociu, vor menține presiunile inflaționiste ridicate pe tot parcursul anului 2026, o creștere de 10% a prețurilor petrolului putând avea un impact semnificativ asupra inflației anuale.

Pentru a combate creșterea costurilor, România a implementat măsuri de urgență pentru a plafona adaosurile comerciale la combustibil până la 30 iunie 2026.

Deși inflația a înregistrat o oarecare încetinire la sfârșitul anului 2025, ultimele creșteri ale prețului petrolului de la începutul anului 2026 au spulberat speranțele pentru o reducere timpurie a ratei dobânzii, analiștii anticipând o posibilă reducere abia mai târziu în cursul anului.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a zburat luni seara în Ungaria pentru a-și exprima sprijinul pentru premierul ungar Viktor Orban în contextul alegerilor parlamentare, care vor avea loc duminică, pe 12 aprilie. Soția lui Vance, Usha Vance, îl însoțește în această călătorie.

JD Vance se va întâlni cu Viktor Orban și vor purta discuții atât despre relațiile bilaterale, cât și despre Europa și Ucraina, potrivit France24.

„Vom discuta despre o serie de aspecte legate de relația dintre SUA și Ungaria. Evident, sunt sigur că Europa, Ucraina și toate celelalte chestiuni vor ocupa un loc destul de important”, a declarat Vance presei la plecarea de la baza aeriană Andrews, din apropierea Washingtonului, notează sursa citată.

Potrivit BBC, se așteaptă ca JD Vance să ia cuvântul alături de Orban la un miting electoral organizat într-un stadion de fotbal din Budapesta, marți după-amiază.

Deplasarea lui JD Vance în Ungaria reprezintă o manifestare de sprijin pentru Orban înaintea alegerilor foarte disputate, care vor avea loc duminică.

Scrutinul este unul cu miză mare, întrucât sondajele realizate de institute independente prevăd o victorie zdrobitoare pentru partidul Tisza, condus de adversarul principal al lui Orban, Peter Magyar.

Pe de altă parte, instituțiile pro-guvernamentale, la rândul lor, prevăd victoria coaliției Fidesz-KDNP a lui Orban.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că „în primele ore ale zilei de marți, 7 aprilie, forțele Federației Ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei, în zona de nord a județului Tulcea”.

Potrivit MApN, „Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 00.58, un mesaj RO-ALERT”.

„Sistemele de apărare antiaeriană au monitorizat două ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră, fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar „alerta aeriană a încetat la ora 1.46”, arată MApN.

La rândul său, ISU Tulcea a transmis că „a fost emis un mesaj RO-Alert de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru zona de nord a județului prin care locuitorii sunt informați despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”.

ISU Tulcea a mai precizat că mesajul a fost unul „de informare și avertizare”. Potrivit instituției, populația a fost rugată „să urmeze recomandările transmise dacă situația o impune și să apeleze numărul unic de urgență 112 dacă observă obiecte care cad din cer și pun în pericol bunurile materiale și integritatea personală”. „Ora transmiterii mesajului a fost 01:04”.

Explicația nu ține de un singur motiv, ci de o combinație de factori politici, economici și tehnologici care au făcut ca interesul pentru misiuni lunare cu echipaj uman să scadă rapid după succesul programului Apollo. Contextul în care oamenii au ajuns pe Lună a fost dominat de rivalitatea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, scrie Il Post.

Competiția spațială a început în 1957, când Uniunea Sovietică a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. Patru ani mai târziu, cosmonautul Yuri Gagarin a devenit primul om care a zburat în spațiu, consolidând avantajul tehnologic al sovieticilor. Pe acest fond, președintele american John F. Kennedy a anunțat în 1961 obiectivul ambițios ca Statele Unite să trimită un om pe Lună până la sfârșitul deceniului.

Programul Apollo și primele aselenizări

Statele Unite au reușit acest obiectiv în 1969, când misiunea Apollo 11 a dus primii astronauți pe Lună. În următorii ani au urmat alte cinci aselenizări cu echipaj uman, ultima fiind realizată de Apollo 17 în decembrie 1972. Modelul de explorare care a permis aceste misiuni fusese însă conceput pentru a câștiga o competiție geopolitică, nu pentru a susține un program spațial pe termen lung. Programul Apollo a fost extrem de costisitor. În anii ’60, NASA primea până la 4,4% din bugetul federal al Statelor Unite, un nivel record pentru agenția spațială. În prezent, bugetul NASA reprezintă aproximativ 0,3% din cheltuielile federale. După primul succes lunar, interesul politic pentru finanțarea unor noi misiuni a scăzut. Cheltuielile legate de războiul din Vietnam și de reformele interne din SUA au redus sprijinul pentru programele spațiale ambițioase.

Schimbarea priorităților în explorarea spațiului

La începutul anilor ’70, administrația americană a decis să își reorienteze strategia spațială. În locul misiunilor lunare, NASA s-a concentrat pe dezvoltarea programului Space Shuttle, un sistem de lansare reutilizabil conceput pentru operațiuni în orbita joasă a Pământului. Navetele spațiale au fost folosite pentru numeroase misiuni, inclusiv pentru construirea și întreținerea Stației Spațiale Internaționale. Programul a funcționat între 1981 și 2011, dar a fost marcat și de două tragedii majore: accidentele Challenger din 1986 și Columbia din 2003. De-a lungul deceniilor au existat mai multe planuri de revenire pe Lună. Unele dintre ele au fost anunțate de administrațiile americane succesive, dar multe au fost abandonate din cauza costurilor sau a schimbărilor politice. Printre aceste inițiative s-au numărat Space Exploration Initiative, propusă în 1989, și programul Constellation, lansat în 2001 și anulat în 2010.

Programul Artemis și planurile pentru viitor

În ultimii ani, interesul pentru explorarea Lunii a reapărut. Programul Artemis al NASA urmărește trimiterea unui nou echipaj uman pe Lună și stabilirea unei prezențe umane permanente. Scopul este ca satelitul natural al Pământului să devină o bază pentru viitoare misiuni către Marte. Proiectul implică cooperare internațională și participarea mai multor agenții spațiale și companii private. Explorarea spațiului nu mai este astăzi dominată exclusiv de competiția dintre state. În ultimii ani au apărut și actori privați interesați de exploatarea resurselor și de dezvoltarea infrastructurii spațiale. Această evoluție ridică noi întrebări privind regulile care ar trebui să guverneze activitățile umane în spațiu. Pentru mulți cercetători, viitorul explorării Lunii va depinde de cooperarea internațională, de finanțarea pe termen lung și de stabilirea unor reguli clare privind utilizarea spațiului cosmic.

Blocarea a afectat nu doar videoclipul original, ci și numeroase materiale publicate de creatori de conținut și publicații online care preluaseră imaginile, arată Il Post. Materialul publicat de Nvidia prezenta DLSS 5, o tehnologie bazată pe inteligență artificială care promite să îmbunătățească calitatea imaginilor din jocurile video. Înainte de a fi blocat, videoclipul acumulase peste două milioane de vizualizări pe YouTube. De asemenea, a fost preluat și analizat de numeroși creatori de conținut și publicații din domeniul tehnologiei.

Problema de copyright și sistemul Content ID

Potrivit unei analize realizate de site-ul de tehnologie DDay, problema a apărut după ce postul italian La7 a difuzat în cadrul unui jurnal de știri câteva imagini din prezentarea DLSS 5. Reportajul televiziunii a fost ulterior încărcat pe YouTube, așa cum se întâmplă frecvent cu materialele jurnalistice ale postului. În acel moment, sistemul automat al platformei, numit Content ID, a analizat videoclipul și a creat o „semnătură digitală” bazată pe elementele audio și vizuale ale materialului. Content ID este un sistem automat folosit de YouTube pentru detectarea încălcărilor de copyright. Atunci când un videoclip este încărcat pe platformă, sistemul îl compară cu o bază de date care conține semnături digitale ale altor materiale video. Dacă este identificată o potrivire, chiar și pentru câteva secunde, poate fi declanșată o revendicare de drepturi de autor. În unele cazuri, aceasta duce la blocarea automată a videoclipului.

Un efect în lanț

În situația videoclipului Nvidia, sistemul a identificat materialul difuzat de La7 drept conținut original și a atribuit automat drepturile de autor televiziunii. Astfel, videoclipul publicat de Nvidia, precum și alte materiale care foloseau imaginile, au fost blocate. Potrivit informațiilor publicate de DDay, nu există indicii că La7 ar fi cerut intenționat eliminarea videoclipului. Cel mai probabil, blocarea a fost cauzată de o eroare a sistemului automat de detectare.

Content ID a fost creat de YouTube pentru a proteja titularii de drepturi împotriva utilizării neautorizate a materialelor video. Totuși, de-a lungul anilor, sistemul a fost criticat pentru erori care pot duce la blocări automate ale unor videoclipuri legitime. În astfel de cazuri, materialele sunt eliminate imediat, înainte ca o verificare manuală să stabilească dacă revendicarea este justificată. După câteva zile, videoclipul Nvidia a fost repus pe YouTube. Incidentul evidențiază însă limitele sistemelor automate de moderare și dificultățile în gestionarea drepturilor de autor pe platformele online.

Un general american în retragere susține că mai mulți comandanții militari se pregătesc să nu respecte ordinele lui Donald Trump privind distrugerea infrastructurii civile a Iranului, anunță Express. Comandanții consideră că ordinele sunt ilegale, a declarat Mark Hertling luni seara în cadrul podcastului Deadline: White House.

„Ești în primul rând loial Constituției. Ești, de asemenea, loial superiorilor tăi dacă dau… ordine legale. Dacă încep să dea ordine ilegale, găsești o modalitate de a-i respinge și de a te asigura că își ajustează abordarea. Dar ești, de asemenea, loial soldaților care se află sub comanda ta”, a explicat generalul în retragere.

Hertling a explicat cum ar putea comandanții să nu respecte ordinele lui Trump. Amenințările lui Trump privind infrastructura civilă a Iranului contravin unei prevederi a Convenției de la Geneva semnată și de SUA.

„Își vor spune: «Nu pot respecta un ordin ilegal, nu pot ordona lucruri pe care știu că sunt absolut greșite.»”, a precizat generalul în retragere.

Președintele Donald Trump a emis un ultimatum dur Teheranului: dacă iraninenii nu redeschid Strâmtoarea Hormuz până marți seara ei se vor confrunta cu distrugerea podurilor și centralelor electrice ale țării.

„Adică demolarea completă. Nu vor avea poduri, nu vor avea centrale electrice”, a spus Trump avertizând că atacurile vor reduce Iranul la „epoca de piatră”.

Această reducere de 20% este un rezultat semnificativ mai bun pentru agenția poștală decât reducerea de două treimi sau mai mult pe care Amazon  amenințase să o impună, potrivit unui raport al Reuters luna trecută, relatează Le Figaro.

USPS avertizase atunci că ar putea rămâne fără numerar încă din octombrie, având în vedere riscul ca Amazon să înlocuiască transportatorul prin dezvoltarea propriei rețele de livrare sau prin utilizarea concurenților să constituie o amenințare existențială.

Amazon va continua să își extindă serviciile de livrare, dar fără a atinge o creștere care ar rivaliza cu acoperirea door-to-door a USPS, au indicat aceleași surse Reuters. USPS are un buget de aproximativ 80 de miliarde de dolari, iar Amazon reprezintă venituri anuale de 6 miliarde de dolari pentru agenție, potrivit unor persoane familiarizate cu acordul comercial.

„Suntem încântați că am ajuns la un nou acord cu USPS, care consolidează parteneriatul nostru de lungă durată și ne va permite să continuăm să ne sprijinim împreună clienții și comunitățile ”, a declarat Amazon într-un comunicat. USPS nu a comentat imediat. Directorul executiv al Serviciului Poștal al SUA, David Steiner, a declarat pentru Reuters în decembrie că USPS livrează anual aproximativ 1,7 miliarde de colete pentru Amazon.

Amazon investește în rețeaua de livrare rurală

Amazon criticase planurile USPS de a licita accesul la rețeaua sa de livrare la ultimul kilometru. În aprilie 2025, Amazon a anunțat că va investi peste 4 miliarde de dolari pentru a-și extinde rețeaua de livrare rurală în Statele Unite până la sfârșitul anului 2026.

Serviciul Poștal al SUA (USPS) a anunțat luna trecută că solicită aprobarea pentru o majorare temporară de 8% a tarifelor pentru corespondența prioritară și livrarea de colete, începând cu 26 aprilie, pentru a aborda creșterea costurilor de transport și combustibil. USPS a înregistrat pierderi nete de 118 miliarde de dolari din 2007, corespondența prioritară, cel mai profitabil produs al său, atingând cel mai scăzut volum de la sfârșitul anilor 1960.

Renumitul expert în călătorii Simon Calder a emis un avertisment privitor la călătoriile cu avionul din vara următoare, anunță Express. El a transmis că lipsa de combustibil ar putea duce la anularea unor zboruri în următoarele luni. Avertismentul expertului îi vizează pe pasagerii companiilor British Airways, EasyJet și Ryanair, dar zboruri anulate pot fi și la alte companii.

Raționalizarea combustibilului este în pregătire de implementare la aeroporturile Bologna, Milano Linate, Treviso și Veneția. Sâmbătă, acestea au emis o notificare privind aviația, conform căreia „din cauza disponibilității limitate a combustibilului de la Air BP Italia, serviciile de realimentare pentru operatorii legați contractual de Air BP Italia pot fi supuse unor restricții”.

Impactul se resimte și pe piața britanică, după ce vineri Skybus și-a anulat toate zborurile dintre Cornwall și Londra. Directorul general Jonathan Hinkles a atribuit închiderea serviciului „creșterii globale a costurilor combustibilului în urma conflictului din Golf”, combinată cu o scădere bruscă a numărului de pasageri. Și Michael O’Leary, directorul executiv al Ryanair, a avertizat asupra „riscului de întrerupere a aprovizionării în Europa în mai și iunie”, dacă războiul nu se încheie rapid. Compania aeriană irlandeză ar putea anula unele zboruri.

Expertul avertizează că probleme ar putea fi și la zborurile către Amsterdam, Barcelona, Geneva, Milano, Nisa sau Stockholm.

Simon Calder a adăugat că liderii companiilor aeriene sunt încrezători că aprovizionarea cu combustibil va satisface cererea pentru aprilie, dar că perspectivele pentru mai și lunile de vară nu sunt foarte optimiste.

Decizia strategică a grupului Renault pune sub semnul întrebării viitorul fabricii Dacia de la Mioveni, după două decenii de creștere continuă. Noile modele ale producătorului nu vor mai fi fabricate în România, ci în unități din Turcia și Slovenia, scrie Világgazdaság.

Ce modele pleacă și unde

Break-ul familial Dacia Striker va fi produs în Turcia, la uzina de lângă Bursa. Acolo se fabrică deja modele Dacia și Renault. Noul automobil electric urban al mărcii va fi asamblat în Slovenia, la Novo Mesto.

Fabrica de la Mioveni produce în proporție de 90% pentru export. Mutarea producției va afecta astfel nu doar uzina, ci și economia României în ansamblu.

Câte locuri de muncă sunt în pericol

Sindicatul estimează că aproximativ 1.200 de posturi ar putea fi desființate direct în fabrică. Aceasta reprezintă aproximativ o optime din cei aproape 10.000 de angajați ai uzinei. Impactul real ar putea fi însă mult mai mare. Zeci de mii de locuri de muncă suplimentare depind de lanțul de furnizori al Dacia. Conducerea fabricii nu a comentat deocamdată aceste informații.

Presiune din toate direcțiile

Concurența în industria auto europeană s-a intensificat semnificativ în ultima perioadă. Producătorii chinezi BYD și Chery intră pe piața europeană cu prețuri tot mai agresive. Stellantis și alți rivali tradiționali exercită, la rândul lor, o presiune puternică asupra prețurilor.

Strategia Renault pe cinci ani vizează ca jumătate din modelele Renault să fie vândute în afara Europei până în 2030. Grupul urmărește să rămână competitiv pe o piață globală în care marja de preț se îngustează constant.

Date îngrijorătoare din România

În februarie 2026 s-a întâmplat pentru prima dată ca producția Ford Otosan să o depășească pe cea a Dacia. La uzina Ford din Craiova au fost asamblate 21.834 de autoturisme, cu aproape 13% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Producția Dacia a scăzut cu 18,5% în aceeași lună, ajungând la 21.535 de vehicule. Vânzările sunt în cădere atât în România, cât și pe principalele piețe europene. În februarie, înmatriculările Dacia în România au scăzut cu 52% față de luna februarie 2025.