Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că Statele Unite nu au de gând să încetinească operațiunile militare împotriva Iranului, scriu CNN și Sky News.

Oficialul american a transmis că Washingtonul rămâne hotărât să continue ofensiva și că liderii iranieni interpretează greșit situația dacă se așteaptă la o reducere a acțiunilor militare.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă organizate la sediul Comandamentului Central al SUA. Hegseth a afirmat că determinarea americană rămâne mare, chiar și după pierderea a șase militari americani într-un atac recent.

„Iranul speră că nu putem susține acest lucru, ceea ce este o greșeală de calcul foarte gravă pentru IRGC din Iran”, a spus el la o conferință de presă la sediul Comandamentului Central al SUA.

„Vedeți, nu există lipsă de voință americană aici. Ne amintim și ne onorăm pe cei șase căzuți, pe cei șase pe care îi vom primi în curând la Dover, care au dat totul pentru țara lor și pentru această misiune. Ne amintim de ei. Dar ne amintim de ei rededicându-ne și mai fervent acestei misiuni.”, a declarat Hegseth.

Armata americană a confirmat identitatea celor șase militari care au murit duminică într-un atac cu drone asupra unei baze militare din Kuweit. Aceștia făceau parte dintr-o unitate de sprijin logistic a Rezervei Armatei din statul Iowa.

Secretarul Apărării a mai susținut că operațiunea militară americană împotriva Iranului se desfășoară conform planului stabilit de Pentagon.

El a transmis că ofensiva nu a ajuns nici pe departe la final și că armata americană dispune de resursele necesare pentru a continua conflictul.

Pete Hegseth a mai declarat că Iranul interpretează greșit capacitatea Statelor Unite de a susține o confruntare militară de durată. Potrivit lui, forțele americane au suficiente muniții și echipamente pentru a continua atacurile.

„Calendarul nostru este al nostru și numai al nostru.”, a declarat acesta.

El a subliniat că operațiunea militară se află încă într-o fază timpurie și a afirmat că Statele Unite „abia începuseră să lupte și să lupte decisiv”.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Iranul ar fi încercat să ia legătura cu Statele Unite pentru a discuta o posibilă înțelegere care să ducă la încheierea conflictului.

Afirmația a fost făcută la Casa Albă, în timp ce liderul american a vorbit despre evoluția operațiunilor militare, relatează CNN.

Donald Trump a spus că reprezentanți iranieni au transmis mesaje în care au sugerat dorința de a ajunge la un acord. „Sună, spun: «Cum facem o înțelegere?»”, a spus Trump la Casa Albă.

„Am spus: «Ați întârziat puțin și vrem să luptăm acum mai mult decât ei.»”, a declarat Trump.

Președintele american a lăudat în aceeași conferință acțiunile armatei SUA și a susținut că operațiunile militare produc rezultate importante pe câmpul de luptă. El a afirmat că forțele americane „continuă să demoleze total inamicul”.

Trump nu a oferit detalii despre persoanele din partea Iranului care ar fi transmis aceste mesaje și nici nu a precizat dacă discuțiile au dus la inițierea unor negocieri reale pentru un armistițiu.

Totuși, informații apărute în presa americană indică faptul că autoritățile iraniene au trimis semnale indirecte către Washington. Potrivit CNN, serviciile de informații iraniene ar fi transmis Statelor Unite mesaje care sugerează disponibilitatea pentru discuții despre modul în care războiul ar putea lua sfârșit.

În același timp, oficiali americani au declarat că nu există negocieri oficiale în desfășurare. Ei consideră că orice posibilă soluție diplomatică rămâne puțin probabilă în perioada imediat următoare, în contextul intensificării confruntărilor militare din regiune.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat joi că decizia de a-l elimina pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost luată încă din luna noiembrie, în urma unor discuții la nivelul conducerii statului israelian, relatează Reuters.

Potrivit oficialului, planul prevedea executarea operațiunii aproximativ șase luni mai târziu.

Ali Khamenei a murit la începutul campaniei aeriene lansate de Statele Unite și Israel la finalul săptămânii trecute. Atacul a reprezentat prima eliminare a unui lider de rang atât de înalt al unui stat printr-o lovitură aeriană directă.

Operațiunea militară împotriva Iranului a intrat în prima sa săptămână și a dus la o escaladare majoră în regiune. Mai mulți lideri iranieni au fost uciși în primele bombardamente, iar conflictul s-a extins repede.

Iranul a lansat atacuri asupra Israelului, dar și în zone din Golf și Irak. În același timp, armata israeliană a lovit poziții ale grupării Hezbollah în Liban.

Ministrul Apărării, Israel Katz, a descris joi momentul în care conducerea israeliană a stabilit obiectivul principal al operațiunii.

„Deja în noiembrie am fost convocați cu prim-ministrul într-un forum foarte strâns, iar prim-ministrul (Benjamin Netanyahu) și-a stabilit obiectivul de a-l elimina pe Khamenei”, a declarat Katz pentru știrile televizate israeliene N12. Calendarul a fost stabilit pentru mijlocul anului 2026, a spus el.

Potrivit ministrului, planul a fost ulterior comunicat și Statelor Unite. Informațiile au ajuns la Washington în jurul lunii ianuarie, când situația era tensionată în cadrul conducerii israniene.

În acea perioadă, protestele interne din Iran au ridicat temeri în Israel că liderii de la Teheran ar putea ordona atacuri împotriva Israelului sau a intereselor americane din Orientul Mijlociu.

Autoritățile israeliene susțin că obiectivul principal al operațiunilor militare rămâne eliminarea amenințărilor pe care le asociază cu programul nuclear și cu dezvoltarea rachetelor balistice ale Iranului.

Oficialii de la Ierusalim afirmă, de asemenea, că o schimbare de regim la Teheran ar putea face parte din rezultatul final al conflictului.

Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a declarat joi că iranienii nu ar trebui să protesteze în timpul campaniei militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, scrie CNN.

Cu toate acestea, în cadrul conferinței susținute, el a spus că „va veni un moment” când președintele Donald Trump sau poporul iranian vor decide „că este momentul să profite de acest avantaj” pentru a se ridica împotriva regimului.

„Nimeni nu a făcut mai mult decât președintele Trump pentru a redeschide oportunitatea celor care doresc un Iran liber de a face acest lucru”, a afirmat Hegseth la sediul Comandamentului Central al SUA din Florida.

„În cele din urmă, este de bun simț, așa cum a spus el de la început, să nu ieșiți și să protestați în timp ce bombe cad în Teheran și în alte părți. Așadar, va veni un moment în care el va decide, sau ei vor decide, că este momentul să profite de acest avantaj.”, a spus el.

El a adăugat că acțiunile armatei americane și ale Israelului vizând lideri și grupări care atacă civilii creează oportunități pentru ca iranienii să se ridice cu curaj.

„Cu cât faci mai mult asta și le erodezi voința și le erodezi capacitățile, cu atât creezi mai multă oportunitate pentru ca oamenii să se ridice cu îndrăzneală.”, a spus Hegseth.

Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA, a reafirmat mesajul lui Hegseth și al președintelui Trump, spunând că poporul iranian trebuie să rămână precaut și „să nu se mai agațe”.

„Se apropie o mulțime de capacități americane și israeliene, atingem multe ținte, cel mai bun lucru pe care îl pot face acum este să stea discret”, a spus Cooper.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu fermitate că bugetul pentru anul 2026 va fi adoptat în luna martie, chiar dacă în coaliție au fost discuții aprinse între parteneri.

„Sunt niște chestiuni care sunt de natură executiv-parlamentară, însă, după ce am discutat cu reprezentanții fiecăruia din partidele din coaliție, o spun cu toată responsabilitatea, România va avea un buget în luna martie acestui an. Bineînțeles, avem o coaliție, în coaliție sunt niște partide, partidele astea au niște oameni, oamenii ăștia spun lucruri unii despre alții. Dar, pe chestiunea bugetului, o spun cu responsabilitate, România va avea buget”, a declarat Nicușor Dan.

Președinte României a răspuns întrebărilor despre tensiunile dintre partidele aflate la guvernare pe tema bugetului și a declarațiilor ce au mers până la înlocuirea premierului ori ieșirea de la guvernare. ”Este o dezbatere legitimă. Sunt partide care au publicuri care doresc altceva fiecare, dar această dezbatere se va închide cum se va închide. În condiții normale, în pace, într-o țară cu stabilitate fiscală, bineînțeles că bugetul este o lege foarte importantă. Dacă tu, ca partid, reprezentând în mod legitim o categorie de oameni, consideri că nu satisface viziunea ta politică, e un motiv. Dar nu suntem acolo. Într-un context dificil, cu un război la graniță, nu suntem acolo. De două ori mai devreme această discuție va fi închisă”.

Președintele Nicușor Dan a opinat că deciziile importante ar fi bine să fie luate fără o expunere mediatică prea mare.

„ Sunt decizii, sunt contradicții uneori la nivel personal între oameni care trebuie să ia decizii din partea partidelor din coaliție. Este mult mai bine ca tipul ăsta de decizii să fie luat fără o mare expunere publică, tocmai pentru ca să nu îngrijoreze și societatea, și piețele financiare de care depinde. Dacă am putea, cu mai puține turbulențe mediatice, ar fi mai bine”, a mai spus președintele.

În cadrul consultărilor private purtate în ultimele zile cu foști oficiali ai SUA, directori de afaceri și analiști politici, Bessent a descris un efort continuu de a determina China să cumpere produse americane, petrol și gaze, au declarat persoane familiarizate cu întâlnirile, potrivit The Wall Street Journal. Bessent se gândește să ridice problema energiei, într-o întâlnire cu omologul său chinez, vicepremierul He Lifeng, la Paris, la mijlocul lunii martie. Aceștia intenționează să consolideze un cadru pentru summitul din aprilie dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping.

Reducerea achizițiilor de petrol rusesc ar fi o solicitare mare pentru China, care obține țiței de la aliatul său strategic la un preț semnificativ redus. Petrolul american ar fi mult mai scump, iar blocarea accesului la țiței rusesc ar submina relația Beijingului cu Kremlinul și ar submina poziția Moscovei în războiul din Ucraina.

În plus, au spus sursele, Bessent ia în considerare și solicitarea Chinei de a reduce achizițiile de petrol iranian. Deși cea mai mare parte a petrolului iranian este în prezent scoasă din funcțiune în urma atacurilor americano-israeliene, Washingtonul dorește ca Beijingul să își reducă dependența pe termen lung de barilele iraniene în cazul în care acestea vor fi reluate.

O cerere semnificativă proprie din partea Chinei

Se așteaptă, de asemenea, ca Xi să prezinte o cerere semnificativă proprie atunci când se va întâlni cu Trump, eventual presându-l pe liderul american să adopte o poziție mai proactivă a SUA împotriva independenței Taiwanului, în încercarea de a submina încrederea în democrația autoguvernată pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Bessent a indicat, de asemenea, în cadrul acestor întâlniri private, au spus sursele, că Washingtonul urmărește extinderea achizițiilor chineze de soia americană și avioane Boeing, precum și o relaxare a controalelor la exportul de elemente din pământuri rare impuse de Beijing, care sunt esențiale pentru fabricarea unei game de produse electronice.

China, care domină fluxul de pământuri rare, le-a sufocat anul trecut ca răspuns la impunerea de noi tarife vamale de către Trump. Producătorii americani care se bazează pe acestea pentru a fabrica orice, de la mașini la avioane de luptă, au avut de suferit. Înalți oficiali americani au declarat că respectarea de către China a armistițiului comercial încheiat de Beijing și Washington la sfârșitul anului trecut în Coreea de Sud – unde China a fost de acord cu o suspendare de un an a controalelor globale la exportul de minerale critice – este o prioritate pentru SUA în următoarea rundă de discuții.

Se așteaptă ca Beijingul să insiste asupra unei reduceri a tarifelor și a unei relaxări a restricțiilor americane la exportul de componente de înaltă tehnologie, în special asupra echipamentelor de fabricare a cipurilor și a echipamentelor legate de inteligența artificială.

Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, atrage atenția că prețurile la pompă nu reflectă costurile reale. „Tot ce se vinde astăzi pe piața combustibilului din România a fost achiziționat cu cel puțin o lună în urmă. Tot ce vedem ca scumpire nu este decât speculă!”, a spus Câciu.

El susține că rezerva de bani pentru viitor ajunge în buzunarele câtorva mari importatori, producători sau angrosiști de combustibil, în timp ce consumatorii plătesc prețuri mult mai mari.

Prețurile internaționale sunt în scădere

Câciu menționează că, potrivit datelor de pe futures la Brent sau Platts pentru diesel și benzină, prețul petrolului scade de la începutul lunii aprilie. Cu toate acestea, în România, scumpirile continuă.

„50 de bani scumpire în ultimele zile este inadmisibil la un produs care a intrat cu 1 leu/litru mai ieftin decât bursa de azi. Numai din această scumpire statul câștigă cel puțin 1,3 miliarde lei diferență de TVA”, a precizat el.

Instituțiile statului trebuie să intervină

Fostul ministru susține că Consiliul Concurenței, ANPC, ANAF și Ministerul Economiei ar trebui să intervină imediat pentru a preveni specula.

„În 2022, am trecut printr-o situație similară când prețurile au urcat la 9,5 lei/litru. După intervenția autorităților, prețurile au coborât cu aproape 1 leu. Se poate și acum, dar nimeni nu face nimic”, a spus Câciu.

Gazul și specula pe piața energiei

Despre prețul gazului, Câciu avertizează că specula se repetă. În 2022, vârfurile au ajuns la 1000-1500 lei/MWh, în timp ce acum prețul mediu în Europa este de 60 euro/MWh, de cinci ori mai mic decât în 2022.

El subliniază că manipularea prețurilor afectează economia națională, provocând inflație, dobânzi mai mari, falimente și pierderea locurilor de muncă.

Apel la acțiune

„Un om de stat acționează! Nu poți sta, ca premier, cu mâinile în sân, «prudent», fără a solicita tuturor celor abilitați să verifice și să ia măsuri”, a concluzionat Câciu.

Guvernul Finlandei intenționează să relaxeze interdicția privind armele nucleare, permițând importul, transportul și depozitarea acestora pe teritoriul țării.

Acest plan face parte din amendamentele la Legea energiei nucleare din Finlanda, iar propunerea a fost anunțată de ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, joi seara, în cadrul unei conferințe de presă la Helsinki.

Legea actuală, care datează din anii ’80, interzice importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei, scrie Helsinki Times. Totuși, sistemul revizuit ar interzice în continuare Finlandei să producă, să dezvolte sau să detoneze arme nucleare.

„Proiectul de propunere ar permite importul de dispozitive nucleare în Finlanda sau transportul, furnizarea sau deținerea acestora în Finlanda în contextul apărării naționale a Finlandei, al apărării colective a NATO sau al cooperării în domeniul apărării”, se arată în comunicatul oficial al guvernului finlandez.

În cadrul conferinței de presă, Häkkänen a subliniat că actuala lege nu mai este relevantă în contextul geopolitic din prezent.

„Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO”, a afirmat Häkkänen, notează POLITICO.

Finlanda a aderat la NATO în 2023, la un an după izbucnirea războiului Rusiei în Ucraina. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de peste 1.000 de kilometri și și-a accelerat și revizuit planurile de apărare.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Varșovia, că a discutat în prealabil cu zeci de procurori la Palatul Cotroceni, înainte de a se declanșa procedura de numire a șefilor marilor parchete.

Nicușor Dan: „Am făcut deja o analiză foarte amplă pe numirea procurorilor”

Întrebat de jurnaliști dacă va face „o analiză personală a acestor numiri, mai ales în contextul în care în societatea civilă există plângeri și reacții privind anumite numiri”, Nicușor Dan a răspuns:

„Nu numai că voi face această analiză. Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment.

M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată”.

„Sunt în complet dezacord cu ceea ce se speculează în social media”

Șeful statului a spus că este în „complet dezacord” cu ceea ce se afirmă pe social media despre numirea procurorilor:

„Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media.

Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”.

Luni, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că i-a propus pe procurorii Cristina Chiriac, Viorel Cerbu și Codrin Miron pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT.

Săptămâna viitoare, toate persoanele propuse de ministrul Justiției urmează să fie audiate de Secția de Procurori a CSM pentru obținerea avizului consultativ. Ulterior, propunerile vor fi înaintate președintelui Nicușor Dan pentru numirea în funcție.

Președintele Nicușor Dan a afirmat joi seara, într-o conferință de presă de la Ambasada României la Varșovia, cu ocazia vizitei sale în Polonia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA și că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar”.

Șeful statului a adăugat spunând că pe termen mediu, „nu se pune problema ca elemente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”.

Nicușor Dan a subliniat faptul că relația României cu Franța este una care implică prezența soldaților francezi la noi în țară și care se dezvoltă în actualul context de securitate.

„În ceea ce privește discuția cu Franța, nu pot să vă spun mai mult decât că este o relație care vine de demult. Avem soldați francezi în România și suntem recunoscători pentru asta. E o relație care se dezvoltă în contextul acesta de securitate complicat și în momentul în care vor exista elemente excepționale care depășesc sfera militară, o să fie comunicate public”, a conchis Nicușor Dan.

Anterior în cursul zilei, în timpul conferinței de presă comune cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, Nicușor Dan a fost întrebat ce poziție are față de oferta președintelui francez, Emmanuel Macron, ca România să participe la „umbrela nucleară”.

„România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. Apoi, ca țară membră NATO, România participă la deciziile și programele cu componentă nucleară care se iau în cadrul Alianței. Din acest punct de vedere, România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară”, a spus șeful statului, la Varșovia.