Mediafax

Comparativ, în 2024 sprijinul a fost de 50 de miliarde pentru întregul an. „Unii estimează chiar că s-a ajuns deja la 40 de miliarde”, a adăugat Rutte, scrie Al Jazeera.

Acest sprijin militar european pentru Ucraina vine într-un moment critic, când administrația Trump a înghețat temporar livrările de armament. Deși în mai au fost livrate doar piese pentru avioanele F-16, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat la summit despre posibile sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a declarat: „Vom vedea dacă putem face unele disponibile. Sunt greu de obținut și avem nevoie de ele și în Israel.”

În același timp, Vladimir Putin și-a reafirmat intențiile expansioniste la Forumul Economic de la Sankt Petersburg: „Ucraina este a noastră. Poporul rus și cel ucrainean sunt un singur popor.”

Zelenski a reacționat dur: „Putin a vorbit deschis. Vrea întreaga Ucraină și mai mult – Belarus, țările baltice, Moldova, Caucazul, Kazahstanul.” Această viziune este confirmată și de un raport al armatei germane, care consideră Rusia o „amenințare existențială”, pregătindu-se pentru un conflict major cu NATO până în 2030.

În replică, Germania și alți aliați NATO au decis majorarea bugetului de apărare la 5% din PIB până în 2035 – o schimbare de paradigmă, susținută inclusiv de Trump, care cerea acest nivel de cheltuieli de la începutul mandatului său.

Între timp, pe front, Ucraina luptă cu 695.000 de soldați ruși. În Sumî, forțele ruse au fost respinse cu 200–400 de metri. În spatele frontului, Rusia menține o campanie de teroare aeriană: 30 de civili au fost uciși și 172 răniți la Kiev pe 19 iunie. Alte atacuri cu drone și rachete au vizat orașele Odesa, Harkiv și Dnipropetrovsk, unde 20 de oameni au murit și aproape 300 au fost răniți.

Articolul Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă. NATO și UE promit ajutor masiv apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Căutarea amplă a presupusului spion, denumită Operaţiunea Wedlock, a fost desfăşurată de agenţia-soră a MI6, MI5, care a mobilizat o echipă de până la 35 de ofiţeri de supraveghere, planificare şi analiză, care au călătorit în întreaga lume.

O echipă întreagă de supraveghere a fost trimisă în Orientul Mijlociu timp de peste o săptămână, unde ofiţerii au fost cazaţi într-o casă conspirativă a CIA. Se pare că această deplasare a fost deosebit de periculoasă, deoarece agenţii au călătorit în ţara respectivă fără ştirea guvernului acesteia, ceea ce ar fi fost ilegal în conformitate cu dreptul internaţional.

Se crede că investigaţia a durat, sub diferite forme, până la 20 de ani, însă MI5 nu a reuşit să stabilească dacă serviciile de informaţii britanice au fost sau nu infiltrate, ceea ce ridică posibilitatea ca un agent să fi reuşit să spioneze pentru Rusia fără a fi descoperit, potrivit The Guardian.

„Am crezut că avem un nou Philby în MI6”, a spus o sursă, referindu-se la Kim Philby, faimosul agent dublu din MI6 care a făcut parte dintr-un grup de britanici recrutaţi de Uniunea Sovietică, cunoscut sub numele de Cercul de spioni de la Cambridge.

Serviciul de informaţii MI6 este agenţia de spionaj britanică responsabilă de colectarea informaţiilor din străinătate şi de gestionarea agenţilor. MI5, serviciul de securitate, este agenţia de informaţii interne care evaluează ameninţările la adresa securităţii naţionale a Marii Britanii.

Articolul Marea Britanie a lansat o operaţiune de amploare pentru a găsi un presupus agent dublu rus din MI6 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Yoon, prin intermediul avocaţilor săi, a protestat împotriva cererii procurorului special de a se prezenta la audieri în faţa presei, considerând acest demers o încălcare a drepturilor sale şi o tactică de umilire publică, potrivit Reuters,

Avocaţii săi au declarat într-un comunicat că Yoon va coopera cu autorităţile sâmbătă şi va spune adevărul. Ei au descris ancheta drept una „motivată politic” şi „plină de falsuri şi distorsionări”.

Yoon nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor la intrarea în biroul procurorului special.

Articolul Fostul preşedinte al Coreei de Sud, investigat pentru tentativa eşuată de impunere a legii marţiale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul premierului Viktor Orban a restrâns treptat drepturile comunităţii LGBTQ+ în ultimii 10 ani, iar parlamentarii ungari au adoptat în martie o lege care permite interzicerea Pride, invocând necesitatea de a proteja copiii.

Opozanţii consideră că această măsură face parte dintr-o reprimare mai amplă a libertăţilor democratice, care are loc înainte de alegerile generale de anul viitor, când Orban se va confrunta cu un adversar puternic al opoziţiei.

Organizatorii marşului Pride au declarat că se aşteaptă la participarea a zeci de mii de persoane, cu participanţi din 30 de ţări diferite, între care comisarul european pentru egalitate Hadja Lahbib şi aproximativ 70 de membri ai Parlamentului European.

Peste 30 de ambasade şi-au exprimat sprijinul pentru marş, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut autorităţilor ungare să permită desfăşurarea paradei.

Articolul Zeci de mii de persoane vor participa la marşul Pride din Budapesta, sfidând interdicţia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România este ţara europeană cu cea mai mare proporţie de oameni care afirmă că nu îşi permit să plece o săptămână de acasă, mai exact 59%.

Grecia şi Bulgaria urmează îndeaproape, însă în ţări ca Luxemburg, Suedia sau Olanda, doar o persoană din 10 se află în această situaţie, scrie Gândul.

Sezonul estival s-a deschis deja în Grecia, iar mii de români au ales această ţară pentru relaxare, încă de la începutul acestei luni călduroase. Însă, înainte, mulţi dintre ei se interesează pe reţelele de socializare care sunt preţurile în Thassos, doar că părerile sunt împărţite.

Unora li se pare totul scump, alţii susţin că preţurile sunt mai mici chiar decât în staţiunile de pe litoralul românesc, iar serviciile sunt mult mai bune.

„Îmi poate spune şi mie cineva ce preţuri sunt la băuturi, răcoritoare, apă în supermarket în Thassos? Mulţumesc!”, sună unul dintre mesajele postate pe un grup de Facebook dedicat românilor care îşi petrec vacanţa pe insulă.

„Apă plată 12 sticle de 0.5 litri… am cumpărat cu 2.5 euro, deci mult mai ieftin ca în România”, i-a răspuns cineva.

„Pentru că statul impune preţul de 0.50 al apei de 0.5 litri. Preţurile la fel ca în România, numai că mai frumos. Eu vă susţin să veniţi, indiferent de preţ. Nu se moare de foame Se poate face concediu si cu bani puţini. Amintirile contează”, a comentat altul.

„Nu se merită să cumpăraţi din România foarte multă apă şi sucuri. Sunt cam aceleaşi preţuri oricum apa este mai ieftină ca în România. Până şi ţigările sunt mai ieftine în Grecia”, a mai spus cineva.

„Nu mai vorbim de standardul de calitate la sucuri, niciodată Fanta din Grecia nu se compară cu cea din România”, a completat alt turist.

Articolul Sondaj. Doar 6 din 10 români îşi permit o vacanţă de o săptămână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creşterea rapidă a capacităţilor armatei germane „nu trebuie să eşueze din cauza unor proceduri de achiziţie prea complexe sau a unor procese de autorizare îndelungate”, se arată în document. Acesta avertizează în acelaşi timp că obiectivele de război ale Moscovei se extind dincolo de Ucraina.

La summitul NATO de la Haga, liderii au convenit miercuri să majoreze ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei la 5% din PIB-ul naţional, cu 3,5% dedicate apărării de bază şi 1,5% problemelor de securitate conexe.

Guvernul cancelarului german Friedrich Merz a aprobat marţi un cadru bugetar care ar trebui să ducă la creşterea cheltuielilor militare totale ale Berlinului de la 95 de miliarde de euro în 2025 la 162 de miliarde de euro în 2029, ceea ce reprezintă 3,5% din PIB.

Noua lege privind achiziţiile publice în domeniul apărării face parte din eforturile de accelerare a achiziţiilor militare care au fost afectate, în trecut, de întârzieri prelungite, eşecuri ale proiectelor şi depăşiri ale costurilor.

Articolul Germania va simplifica normele legale în încercarea de a accelera creşterea apărării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost luată la doar câteva ore după ce preşedintele american declarase că ar lua în calcul noi bombardamente asupra Teheranului.

Votul în Senat a fost de 53 la 47 împotriva rezoluţiei privind puterile de război, care ar fi impus obţinerea aprobării Congresului pentru orice ostilităţi viitoare împotriva Iranului. Toţi senatorii şi-au exprimat votul, dar procedura de vot a rămas deschisă.

Articolul Senatul SUA respinge propunerea de a limita puterile lui Trump privind un posibil război cu Iranul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israel şi SUA vor ca ONU să colaboreze cu controversata Fundaţie Umanitară pentru Gaza (GHF), însă organizaţia a refuzat, invocând lipsa de neutralitate şi acuzând modelul de distribuţie că militarizează ajutorul şi forţează strămutarea populaţiei din zonă, potrivit Reuters.

„Orice operaţiune care direcţionează civili disperaţi către zone militarizate este, prin definiţie, nesigură. Ucide oameni”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în faţa presei.

El a afirmat că eforturile umanitare conduse de ONU sunt „strangulate”, că lucrătorii umanitari înşişi suferă de foame, şi că Israelul, în calitate de putere ocupantă, are obligaţia de a aproba şi facilita livrarea ajutoarelor în şi în interiorul enclavei palestiniene.

„Oamenii sunt ucişi doar pentru că încearcă să-şi hrănească familiile. Căutarea hranei nu trebuie să devină o condamnare la moarte”, a spus Guterres. „Este timpul să găsim curajul politic pentru o încetare a focului în Gaza”, a adăugat el.

Ca reacţie la declaraţiile lui Guterres, Ministerul de Externe al Israelului a transmis vineri că armata israeliană nu vizează niciodată civili şi a acuzat ONU că „face tot ce poate” pentru a se opune operaţiunii de ajutor desfăşurate de GHF.

„Prin acest comportament, ONU se aliniază cu Hamas, care încearcă de asemenea să saboteze operaţiunile umanitare ale GHF”, a transmis ministerul pe platforma X.

Un purtător de cuvânt al GHF a declarat că nu au fost înregistrate decese la sau în apropierea centrelor de distribuţie a ajutoarelor umanitare ale organizaţiei.

Articolul Şeful ONU critică fundaţia umanitară din Gaza susţinută de SUA: Ucide oameni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Englezii titrează că stoperul tricolor a pierdut lupta pentru titularizare cu Kevin Danso şi oficialii clubului londonez ar fi luat decizia să-l vândă pe „Dragon”.

Radu Drăguşin a intrat în ultima fază a recuperării după ruptura de ligamente încrucişate suferită în iarnă, însă statutul său la Tottenham nu mai este deloc sigur. Britanicii au aflat că stoperul tricolor a pierdut lupta pentru titularizare cu Kevin Danso şi oficialii clubului londonez ar fi decis să-l cedeze pe român în această vară.

„Tottenham Hotspur şi-a pierdut încrederea într-unul dintre apărătorii din prima echipă şi este deschisă să-l vândă în această vară. Thomas Frank va căuta să remodeleze noua sa echipă Spurs în această vară şi va avea o mulţime de decizii dificile de luat în ceea ce priveşte plecările, potrivit ProSport.

Apărătorul a căzut în ierarhie la clubul din nordul Londrei, Kevin Danso sărind peste el după sosirea sa în ianuarie”, au scris cei de la TBR Football.Pe 12 iunie, Tottenham a anunţat oficial pe reţelele sociale că Thomas Frank este noul antrenor al echipei, acesta urmând a-i lua locul lui Ange Postecoglou, tehnicianul australian care a insistat pentru aducerea la echipă a lui Radu Draguşin.

„Suntem încântaţi să anunţăm numirea lui Thomas Frank în funcţia de antrenor principal, pe baza unui contract valabil până în 2028. Bine ai venit, Thomas!”, a scris Spurs pe Twitter.

Pentru a nu mai întâmpina probleme la nivelul stoperilor, Tottenham continuă întăririle în zona defensivă, iar concurenţa devine tot mai acerbă pentru Radu Drăguşin. Românul, Micky van de Ven, Cristian Romero şi Ben Davies au lipsit foarte mult de pe teren din cauza accidentărilor în sezonul trecut.

Astfel, londonezii îşi betonează linia de fund şi au ajuns zilele trecute la un acord cu Kawasaki Frontale pentru transferul stoperului japonez Kota Takai (20 de ani), unul dintre cei mai în vogă apărători centrali din Asia.

Pentru Kota Takai, Tottenham a achitat 5,8 milioane de euro, după ce internaţionalul nipon a impresionat în J-League şi în Liga Campionilor Asiei.

Articolul Tottenham se desparte de Radu Drăgușin. Clubul londonez și-a anunțat decizia, iar englezii au aflat deja apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ryan a declarat, într-o scrisoare adresată comunităţii universitare, că demisionează „cu inima foarte grea”, adăugând că a fost o „decizie extrem de dificilă”. El a dat vina pe „lupta” universităţii cu administraţia Trump şi pe teama de a pierde finanţarea federală, fapt ce ar avea un impact de mare amploare, potrivit CNN.

„Pentru a scurta o poveste lungă, sunt dispus să lupt pentru ceea ce cred, şi cred profund în această universitate. Dar nu pot lua o decizie unilaterală de a lupta împotriva guvernului federal pentru a-mi salva propriul loc de muncă”, a spus el.

„Dacă aş face acest lucru, nu numai că ar fi quijotic, dar ar părea egoist şi egocentric pentru sutele de angajaţi care şi-ar pierde locurile de muncă, pentru cercetătorii care şi-ar pierde finanţarea şi pentru sutele de studenţi care ar putea pierde ajutorul financiar sau cărora li s-ar putea reţine vizele”, a adăugat el.

Demisia lui Ryan are loc în contextul în care administraţia Trump a luat în vizor finanţarea federală a instituţiilor de învăţământ superior şi a emis ordine executive care vizează eforturile de diversitate, echitate şi incluziune în guvernul federal, la universităţi sau în companii private.

Articolul Preşedintele Universităţii din Virginia demisionează sub presiunea administraţiei Trump apare prima dată în Mediafax.