Iranul a executat deja alte trei persoane implicate în incident, printre care Amirhossein Hatami la începutul săptămânii trecute, precum și Mohammadamin Biglari și Shahin Vahedparast duminică.
Un alt bărbat implicat în același caz ar urma să fie executat în zilele următoare, potrivit organizației pentru drepturile omului, Amnesty International, titrează Reuters.

Protestele antiguvernamentale la nivel național din ianuarie au fost reprimate în cadrul celei mai ample acțiuni de represiune din istoria Republicii Islamice.

Autoritățile au declarat că acuzații au încercat să pună mâna pe arme și echipament militar în timpul protestelor, descriindu-i drept „revoluționari” care acționau împotriva securității naționale.

Amnesty International a declarat că mai mulți acuzați riscă execuția pentru tulburările respective, adăugând într-un raport recent că deținuții din astfel de cazuri au fost supuși torturii și „proceselor extrem de inechitabile”.

Armata ucraineană a lansat un atac masiv asupra orașului port Novorosisk. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni.

În urma atacului au izbucnit incendii în port. Observatorii spun că probabil au fost deteriorate echipamentele de încărcare a petrolului și au fost perturbate transporturile.

Novorossiisk este principalul centru de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră.

Autoritatea Vamală Română a demarat, luni, o acțiune operativă de amploare asupra transporturilor de produse alimentare perisabile provenite din import, pe fondul unor analize de risc realizate de specialiști vamali, care indică o serie de nereguli semnificative în acest domeniu.

Concret, aceste verificări vizează „potențiale diferențe între cantitățile declarate și cele transportate efectiv”, precum și „subevaluarea mărfurilor și declararea incorectă a acestora”. De asemenea, sunt investigate „posibila disimulare a originii produselor” și „introducerea pe piața românească de produse neconforme din punct de vedere al siguranței alimentare”.

Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul acestei acțiuni, transporturile sunt oprite și supuse unor verificări complexe, inclusiv control fizic, prelevare de probe și verificări documentare, în vederea stabilirii conformității, atât din punct de vedere vamal și fiscal, cât și din punct de vedere al siguranței produselor.

„Având în vedere caracterul perisabil al produselor, transporturile verificate sunt direcționate către locațiile declarate sub sigiliu vamal și monitorizare, iar punerea în liberă circulație va fi permisă doar după confirmarea îndeplinirii tuturor condițiilor legale, inclusiv a celor privind siguranța alimentară”, se precizează în comunicatul emis.

Aceste acțiuni de control sunt desfășurate în sistem coordonat, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și implică echipe mobile ale Autorității Vamale Române, dispuse operativ pe principalele fluxuri de transport ale mărfurilor provenite din import, în zone precum Giurgiu, Negru Vodă, Calafat, Ilfov, precum și pe rutele interne către destinațiile declarate.

Acțiunea face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a fraudei vamale și fiscale, precum și de protejare a consumatorilor și a intereselor financiare ale statului.

Potrivit studiului, doar 2 din 10 români declară că fac mai multe cheltuieli de Paște decât în mod obișnuit, un procent semnificativ mai mic față de alte perioade festive.

Concret, doar 20% dintre respondenți afirmă că își cresc cheltuielile de Paște sau în vacanțe, comparativ cu 63% în perioada sărbătorilor de iarnă și 39% de Black Friday. Datele indică o abordare mai prudentă a bugetului, chiar dacă Paștele rămâne un moment important pentru achiziții alimentare, cadouri și produse pentru casă.

Cheltuieli de Paște planificate, dar adesea depășite

Deși majoritatea românilor încearcă să își controleze cheltuielile de Paște, studiul arată că 68% dintre aceștia stabilesc un buget dedicat cumpărăturilor sezoniere. Cu toate acestea, aproape același procent recunoaște că, în ultimul an, a depășit suma planificată.

Cumpărăturile sub impuls rămân o provocare: aproximativ un sfert dintre români spun că se confruntă frecvent sau constant cu acest comportament în perioadele festive. Drept urmare, peste jumătate dintre respondenți afirmă că și-ar dori să învețe să recunoască reducerile reale și să evite achizițiile spontane, pentru a avea un control mai bun asupra bugetului.

Impactul stresului financiar

Pe fondul creșterii prețurilor și al incertitudinilor economice, cheltuielile de Paște sunt resimțite într-un context general de stres financiar. Un studiu separat relevă că aproximativ 75% dintre români se confruntă cu anxietate cauzată de grijile legate de bani, iar 85% au probleme cu somnul din aceleași motive.

Principalii factori de stres sunt scumpirea produselor esențiale, cheltuielile neprevăzute, siguranța locului de muncă și datoriile. Impactul diferă în funcție de vârstă și gen, persoanele peste 55 de ani fiind cele mai afectate de creșterea prețurilor, în timp ce datoriile generează stres major pentru românii cu vârste între 35 și 44 de ani.

Cheltuieli de Paște mai echilibrate prin disciplină financiară

Specialiștii recomandă stabilirea unor reguli clare de cheltuieli de Paște pentru a reduce presiunea financiară. Definirea unui buget realist, verificarea istoricului prețurilor, amânarea cumpărăturilor neesențiale și crearea unui fond pentru situații neprevăzute sunt măsuri care pot contribui la un consum mai echilibrat.

„Paștele oferă o oportunitate reală pentru decizii financiare mai responsabile. Diferența nu este dată de venituri, ci de disciplină și capacitatea de a separa nevoile reale de impulsurile de moment”, subliniază reprezentanții mediului financiar.

Industria roboticii încearcă să dezvolte roboți capabili să îndeplinească sarcini variate în mediul real. Pentru ca aceste sisteme să funcționeze în siguranță, dezvoltatorii au nevoie de cantități uriașe de date despre modul în care oamenii se mișcă și interacționează cu obiectele, scrie CNN.

În acest scop, companii precum startup-ul american Micro1 recrutează mii de persoane care filmează activități cotidiene precum gătitul, curățenia, grădinăritul sau îngrijirea animalelor. Participanții primesc o cameră montată pe cap sau pe ochelari, un smartphone și o listă de sarcini. Ei trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână.

O industrie globală de colectare a datelor

Micro1, cu sediul în Palo Alto, lucrează cu aproximativ 4.000 de colaboratori din 71 de țări. Aceștia trimit companiei peste 160.000 de ore de filmări în fiecare lună. Potrivit reprezentanților firmei, această cantitate este încă insuficientă pentru dezvoltarea roboților capabili să funcționeze autonom. Experții estimează că pentru antrenarea sistemelor robotice vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări.

the micro1 robotics lab:

real world data for intelligent models that co-exist in the physical world.

we’re in-the-wild across 75 countries in 6,000+ unique environments collecting data. diverse movements, objects, and settings.

the future of AI is as human as you can imagine.… pic.twitter.com/KFp97OKm8g

— Ali Ansari (@aliansarinik) March 18, 2026

Companiile care colectează și etichetează date pentru inteligență artificială văd în acest sector o oportunitate majoră de afaceri. Firmele de cercetare estimează că piața globală de colectare și adnotare a datelor pentru AI ar putea depăși 10 miliarde de dolari până în 2030. Creșterea ar urma să fie de aproximativ 30% anual, impulsionată în special de investițiile din Asia și de dezvoltarea roboților umanoizi.

De ce sunt necesare filmările din viața reală

În trecut, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Simulările sunt însă mai puțin eficiente atunci când roboții trebuie să interacționeze cu obiecte reale, precum pahare, haine sau instrumente de bucătărie. Filmările din perspectiva persoanei care execută activitatea, numite „date egocentrice”, oferă informații mai precise despre mișcare, distanțe și manipularea obiectelor.

Progresele recente în inteligența artificială au permis roboților să interpreteze imagini și să transforme informațiile vizuale în acțiuni fizice. Cu toate acestea, experții spun că roboții general-purpose, capabili să funcționeze în mediile domestice, rămân o provocare majoră. Casele sunt mult mai imprevizibile decât fabricile, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații schimbătoare și interacțiuni cu oamenii.

Provocări de siguranță și fiabilitate

În prezent, roboții umanoizi sunt folosiți în principal în medii controlate, precum fabrici sau centre logistice. În aceste condiții, ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%. În mediile domestice, însă, succesul unor sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, rămâne în jur de 70–80%. Experții avertizează că roboții trebuie să devină mult mai fiabili înainte de a putea fi folosiți în case, mai ales în situații care implică siguranța oamenilor.

Rusia și-a schimbat tactica de atac și epuizează sistemul de apărare aeriană din Ucraina, anunță The Times. Acum, atacurile durează până la 24 de ore și pot implica până la 1.000 de drone. De asemenea, atacurile nu mai au loc doar noaptea, ci și ziua.

Oficialii militari ucraineni susțin că scopul nu este doar distrugerea țintelor, ci și epuizarea sistemului de apărare aeriană.

Dronele false sunt utilizate frecvent în atacuri. Țintele false suprasolicită sistemul de apărare aeriană și îl obligă pe ucraineni să cheltuiască resurse. Totodată, atacurile în valuri cu drone oferă oportunități pentru utilizarea unor rachete distrugătoare.

Ucrainenii cred că schimbarea tacticii are legătură cu războiul din Iran. SUA și aliații săi redistribuie sistemele de apărare aeriană, iar Ucraina riscă să se confrunte cu o criză de muniție.

În mesajul său, Mihai Fifor enumeră mai mulți politicieni USR despre care susține că au fost implicați în controverse publice sau probleme de integritate, printre care Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu, Clotilde Armand, dar și foști miniștri ai Sănătății precum Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

El afirmă că aceste cazuri ar demonstra existența unui tipar politic în interiorul partidului, caracterizat — în opinia sa — de acuzații lansate împotriva adversarilor, urmate de controverse proprii.

Ținta principală: ministrul Apărării

Cea mai dură parte a declarației îl vizează pe ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță, despre care deputatul PSD susține că ar fi implicat într-o situație ce ar putea duce la demisie sau demitere dacă acuzațiile prezentate public se confirmă.

Potrivit lui Fifor, o anchetă jurnalistică difuzată la Antena 3 CNN ar ridica suspiciuni privind:

• declarații publice contradictorii,
• posibile incompatibilități,
• venituri nedeclarate,
• implicarea într-un dosar penal sensibil.

Social-democratul afirmă că aceste elemente ar pune sub semnul întrebării credibilitatea unui ministru aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului.

„Problemă de securitate instituțională”

În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român.

În perioada de Florii, echipele de intervenție din România au avut o activitate intensă, cu mii de misiuni desfășurate în doar trei zile. Pompierii militari au acționat la nivel național pentru gestionarea a aproximativ 4.600 de situații de urgență.

Pe parcursul zilelor de vineri, sâmbătă și duminică, echipajele SMURD au desfășurat 3.888 de intervenții. Dintre acestea, 3.872 au fost pentru acordarea primului ajutor, iar 16 au vizat descarcerarea victimelor implicate în accidente rutiere. În urma acestor misiuni, aproape 3.900 de persoane au primit asistență medicală.

În paralel, pompierii au intervenit pentru stingerea a 181 de incendii produse în diferite zone ale țării, acțiunile lor contribuind la limitarea extinderii flăcărilor și la prevenirea altor situații de risc.

Totodată, autoritățile au gestionat 531 de misiuni pentru protejarea comunităților.

Acestea au inclus salvarea persoanelor și animalelor din medii ostile vieții, gestionarea unor incidente din domeniul CBRN, dar și alte situații care puteau pune în pericol viața sau bunurile cetățenilor.

Datorită intervențiilor rapide ale echipajelor operative, 12 persoane aflate în situații critice au fost salvate în această perioadă.

În ceea ce privește informarea populației, în ultimele trei zile au fost transmise 13 mesaje prin sistemul RO-ALERT. Cele mai multe au semnalat prezența unor animale periculoase în localități din județele Argeș, Buzău, Covasna, Neamț și Vâlcea.

Autoritățile anunță că adoptarea unui comportament preventiv poate contribui la salvarea de vieți și la protejarea bunurilor, iar pentru informații utile recomandă consultarea platformelor oficiale dedicate situațiilor de urgență.

Ministerul german al Apărării a anunțat faptul că forțele armate ale țării lucrează la clarificarea prevederii din legea privind serviciul militar potrivit căreia bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească țara pentru mai mult de trei luni. Această prevedere a trecut aproape neobservată la începutul anului, când a intrat în vigoare legea privind serviciul militar.

Potrivit Reuters, ministerul Apărării a subliniat că serviciul militar în Germania este voluntar și că  „elaborează în prezent reglementări specifice pentru acordarea de scutiri de la cerința de aprobare, inclusiv pentru a evita birocrația inutilă”.

Prevederea stipula că orice bărbat german din intervalul de vârstă menționat trebuie să solicite un permis de la centrul de carieră al Bundeswehr (armata germană – n.r.) înainte de a pleca din Germania pentru o perioadă mai lungă de trei luni.

Regula a generat numeroase controverse odată ce a fost adusă în atenția publică de un ziar local zilele trecute. În aceste condiții, Partidul Verde din Germania a solicitat autorităților să clarifice prevederea.

„Cetățenii au dreptul să afle rapid dacă sunt obligați să se prezinte la autorități și, dacă da, care sunt obligațiile lor în acest sens”, a declarat Sara Nanni, purtătoarea de cuvânt a partidului pe probleme de politică de securitate, pentru ziarul „Die Welt”, scrie DPA.

Legea privind serviciul militar a fost adoptată anul trecut pentru a crește efectivele armatei germane, dar și pentru a îndeplini obiectivele NATO. La sfârșitul anului 2025, armata germană număra 183.000 de soldați. Până în 2035, planul Berlinului este acela de a mări efectivele de soldați la 260.000.

Printre cele mai cunoscute simboluri ale Paștelui se numără ouăle și iepurii, elemente asociate în mod frecvent cu ideea de renaștere și fertilitate. Paștele este sărbătorit într-o zi de duminică deoarece, potrivit Evangheliilor, mormântul gol al lui Iisus a fost descoperit în ziua următoare sabatului. Data exactă a sărbătorii variază de la an la an. Calculul este stabilit în funcție de calendarul lunar: Paștele se sărbătorește în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Acest sistem de calcul este folosit de aproape 1.700 de ani, mai arată Il Post.

Ouăle, simbol al vieții și al învierii

Ouăle sunt unul dintre cele mai vechi simboluri asociate Paștelui. Primele comunități creștine le foloseau ca simbol religios, vopsindu-le în roșu pentru a aminti de sângele lui Hristos. Ouăle erau decorate cu cruci sau alte semne religioase. O legendă populară spune că Maria Magdalena i-ar fi arătat împăratului roman Tiberius un ou roșu atunci când a anunțat învierea lui Iisus. Tradiția ouălor vopsite s-a păstrat până astăzi în multe țări ortodoxe și din Europa de Est.

Răspândirea tradiției ouălor pascale este legată și de regulile Postului Mare, perioada de aproximativ 40 de zile care precede Paștele. În trecut, credincioșilor li se interzicea consumul de carne și ouă în această perioadă. Cum găinile continuau să depună ouă, acestea erau fierte pentru a fi conservate. La finalul postului, ouăle erau decorate și consumate în timpul sărbătorilor.

Apariția ouălor de ciocolată și asocierea iepurelui cu Paștele

Versiunea modernă a ouălor de Paște, realizată din ciocolată, a apărut mult mai târziu. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, progresele în procesarea cacao au permis fabricarea ouălor de ciocolată goale, produse în matrițe. În 1875, compania britanică Cadbury a creat primul ou de ciocolată cu surpriză în interior. Câteva decenii mai târziu, a introdus și ouăle din ciocolată cu lapte, care au devenit cele mai populare.

Iepurele este un alt simbol foarte cunoscut al sărbătorii, deși nu apare în Evanghelii și nu făcea parte din simbolistica primilor creștini. Legătura sa cu Paștele este asociată cel mai probabil cu tradiții precreștine legate de fertilitate și renașterea naturii. În Antichitate, iepurele era considerat un simbol al fertilității datorită capacității sale ridicate de reproducere și era asociat cu revenirea vieții după iarnă.

Tradiția iepurașului de Paște

În timp, simbolul iepurelui s-a suprapus peste celebrarea Paștelui, care are loc primăvara. În țările din nordul Europei și în Statele Unite s-a dezvoltat tradiția „iepurașului de Paște”, care aduce cadouri copiilor. În aceste țări este popular și jocul „vânătorii de ouă”. În joc, copiii trebuie să găsească ouă ascunse în grădini sau în case. Astăzi, ouăle și iepurele au devenit unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale sărbătorii pascale, combinând tradiții religioase, obiceiuri populare și elemente culturale apărute de-a lungul secolelor.