Străinii care vizitează Bucureștiul și aleg să folosească metroul pentru a se deplasa în Capitală nu vor auzi în curând notificări în limba engleză în difuzoarele din trenurile de metrou, așa cum lasă să se înțeleagă conducerea Metrorex, care a detaliat pentru Mediafax care ar fi implicațiile tehnice ale implementării acestui sistem. Răspunsul a venit la solicitarea reporterului în contextul unui flux susținut de cetățeni străini în metrou, unii nedumeriți și nevoiți să roage călătorii autohtoni indicații pe traseu.

Anul trecut, 1.114.922 de turiști străini au sosit, oficial, în structurile de primire turistică, inclusiv în camerele și apartamentele de închiriat, însumând 2.574.950 de înnoptări, așa cum arată cifrele colectate de statisticienii INS, date publicității vineri.

Directorul general al Metrorex, ec. Mariana Miclăuș, a detaliat la întrebarea Mediafax că trenurile de metrou sunt dotate cu instalaţii de redare automată a unor mesaje pre-înregistrate, prin instalaţia de sonorizare a trenului, mesaje necesare pentru atenţionarea şi informarea călătorilor, iar aceste mesaje audio sunt completate de anunţurile scrise, afişate pe ecranele montate la capetele vagoanelor din trenurile de generaţie nouă.

„Având în vedere numărul crescut de cetăţeni străini, turişti ce călătoresc cu metroul şi pentru informarea corectă a acestora şi îmbunătăţirea orientării în cadrul reţelei de metrou, respectiv, pentru asigurarea unor condiţii de confort al călătoriei, Metrorex a luat măsura ca mesajele de informare să fie prezentate şi în limba engleză. Acest lucru se face prin mesajele în limba română, urmate de cele în limba engleză, care sunt difuzate pe ecranele din interiorul vagoanelor”, a transmis directorul general al Metrorex.

„Oștrice propunere de îmbunătățire este evaluată în funcție de resursele disponibile”

Mariana Miclăuș a detaliat considerentele pentru care, pentru moment, a fost luată decizia de a menține informarea audio doar în limba română:

• La atenţionarea privind închiderea uşilor, o adăugare a mesajului şi în limba engleză cu temporizările necesare, ar lungi timpul de staţionare a trenului în staţie (uşa începe să se închidă după finalizarea anunţului de închidere a uşilor), cu prelungirea în final a timpului de călătorie, ceea ce nu este de dorit;
• Pentru a fi bine auzite fără un nivel sonor excesiv, mesajele referitoare la staţia următoare şi a celor de indicare a traseului trenului sunt transmise imediat după plecarea trenului din staţie, astfel încât acestea sunt finalizate până trenul să ruleze în tunel şi să prindă viteză, timp în care zgomotul rulării în tunel este mai mic. De asemenea, al doilea rând de mesaje, adică repetarea anunţurilor înainte de intrarea trenului în staţie următoare (la trenurile în circulaţie pe Magistrala a 2-a) se efectuează de asemenea în apropierea staţiei şi la viteză mai mică. Dublarea acestor mesaje şi mai ales a celor de indicare a traseului trenului, care sunt mesaje lungi, ar necesita o creştere considerabilă a nivelului audio pentru a putea fi auzite peste zgomotul de fond din tunel, iar acest lucru ar crea un disconfort pentru călători.

„De asemenea, vă informăm că orice propunere de îmbunătățire este evaluată în funcție de resursele disponibile, fezabilitatea tehnică și impactul asupra utilizatorilor. Vom analiza cu atenție fiecare recomandare și, acolo unde este posibil, vom lua măsuri pentru implementarea celor mai viabile soluții”, a conchis șefa Metrorex.

Câte pasageri circulă zilnic cu metroul

Potrivit datelor Metrorex, deşi acoperă numai 5 % din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, Metrorex asigură transportul a aproximativ 21% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Municipiul Bucureşti.

Cel mai recent raport anual publicat, pe anul 2024, arată că numărul de călători transportați a crescut față de anul precedent. Totuși acesta rămâne scăzut față de anii anteriori pandemiei, reprezentând o medie de circa 400.000 călători pe zi. În condiții normale metroul bucureştean transportă în medie circa 500.000 de călători pe zi, respectiv circa 15 milioane călători într-o lună.

Construită, echipată şi dată în folosinţă etapizat pe tronsoane începând cu anul 1979, reţeaua de metrou actuală măsoară 78,7 km cale dublă, structurată pe 5 magistrale, 64 staţii, 3 remize, 6 depouri și un terminal multimodal de tip Park&Ride, și are în exploatare 44 trenuri tip Bombardier, 15 trenuri tip IVA și  23 trenuri CAF.

Primarul Călin Bibarț vrea să introducă transport public local gratuit pentru toți cetățenii Aradului, „o măsură concretă și realistă de compensare a efectelor generate de majorarea taxelor și impozitelor locale”, conform unui comunicat al Primăriei Arad.

El a lansat o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor arădeni în care le cere sprijinul pentru promovarea unei modificări legislative.

Mai exact, primarul propune ca legislația în vigoare să permită consiliilor locale posibilitatea de a aproba transportul public gratuit, ca opțiune de politică publică aflată la dispoziția autorităților administrației publice locale.

Inițiativa nu are doar rolul de a atenua impactul fiscal asupra populației, ci reprezintă și o completare a investițiilor realizate în ultimii ani în transportul public local.

„Aceste investiții, realizate din bani europeni și cofinanțare locală, să nu rămână doar la stadiu de realizări, ci să fie puse în slujba unui beneficiu real, direct, vizibil și mai ales accesibil pentru toți arădenii.”, menționează edilul în scrisoarea deschisă adresată parlamentarilor de Arad.

Facilități extinse

Până la eventuala modificare a legii, administrația locală va supune aprobării Consiliului Local extinderea facilității de transport public gratuit pentru anumite categorii de persoane care nu beneficiază de această măsură. Este vorba despre donatorii de sânge și pensionarii cu vârsta mai mică de 70 de ani și care nu au o pensie mai mare decât pensia medie europeană.

„În continuarea demersului privind introducerea transportului public gratuit în municipiul Arad, inițiativă fundamentată pe existența unei flote moderne de tramvaie, autobuze și microbuze electrice noi, am solicitat compartimentului juridic analizarea cadrului legal existent, în vederea identificării eventualelor impedimente legislative. Concluzia acestei analize este că implementarea unei astfel de măsuri necesită modificări punctuale în două acte normative. Propunerile de modificare legislativă au fost deja formulate, însă, întrucât dreptul de inițiativă legislativă nu aparține nici primarului, nici Consiliului Local, ci exclusiv parlamentarilor, acestea vor fi transmise reprezentanților Aradului în Parlament, însoțite de o scrisoare oficială, cu rugămintea de a le depune spre dezbatere și adoptare”, a declarat Călin Bibarț.

El susține că, în condițiile depunerii rapide a propunerilor legislative, nu ar exista impedimente ca până la finalul sesiunii parlamentare, în luna iunie, modificările să fie publicate în Monitorul Oficial. Ulterior, Consiliul Local ar putea adopta hotărârile necesare pentru implementarea efectivă a măsurii.

Campania numită „Radarom!” a fost inițiată de televiziunea LRT, alături de ONG-ul Blue/Yellow, Laisvės TV și ONG-ul Stiprūs kartu.

Cu ajutorul fondurilor strânse vor fi achiziționate platforme robotizate pe șenile care pot fi echipate cu turele cu mitraliere, dotate cu sisteme de detectare și recunoaștere a țintelor, bazate pe inteligență artificială sau echipamente de război electronic și recunoaștere, potrivit Ukrainska Pravda.

Lista include, de asemenea, roboți pentru evacuarea victimelor și transportul de marfă, drone de recunoaștere și gestionare a câmpului de luptă, drone cu rază lungă de acțiune și drone de interceptare.

Costul unui asemenea sistem poate ajunge până la 250.000 de euro.

„Oamenii știu despre această campanie – am văzut în repetate rânduri cazuri în care donațiile provin atât de la copii, cât și de la persoane în vârstă”, a declarat directorul general al televiziunii LRT, Monika Garbačiauskaitė-Budrienė.

De asemenea, aceasta le-a mulțumit firmelor, dar și lituanienilor care s-au implicat în demers.

Directorul ONG-ului Blue/ Yellow, care sprijină Armata Ucrainei prin furnizarea de echipamente încă din 2014, a precizat că sistemele robotice pot schimba modul în care se desfășoară războiul.

„Faza fierbinte a războiului se află deja în al patrulea an. În fiecare zi lucrăm cu unități și soldați și observăm o tendință clară de robotizare a războiului. Roboții îndeplinesc diverse funcții – de la evacuare și logistică până la operațiuni de luptă – toate acestea fiind realizate de roboți, drone și platforme robotizate”, a declarat directorul ONG-ului Blue/Yellow.

Campania din această lună se va încheia în 24 februarie. Acesta este desfășurată periodic. În cadrul ediției din luna ianuarie, în Ucraina s-au livrat drone și echipamente în valoare de aproape 6 milioane de euro.

UNITER susține că măsurile propuse de Ministerul Culturii ar conduce la birocratizare și ar afecta specificul muncii artistice.

„Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”, au transmis semnatarii scrisorii.

În scrisoare, Senatul UNITER afirmă că măsurile vin într-un „context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută” și că organizarea unitară și evidențierea timpului de lucru ar contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și la o înțelegere „lacunară a muncii artistice”.

UNITER susține că demersul „dezbină intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”.

„Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită”, au subliniat semnatarii.

„Demersul este unul profund imoral”

UNITER critică și cifrele folosite în proiect, arătând că acestea nu ar reflecta specificul muncii din teatru.

„Cele 1800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite. Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani. A reglementa în aceste condiții o pondere minimă de activități de un anumit fel, în instituții adesea lipsite de mijloace suficiente pentru a realiza spectacole, reprezintă un act de cinism. Dincolo de asta, rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale”, au precizat semnatarii scrisorii.

„Ne mai aducem aminte câte ore am rezistat închiși în case în timpul pandemiei alături de artiști și artiste care atunci ne-au salvat sufletul? A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut și în acele momente de cumpănă? Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”, au transmis semnatarii.

UNITER cere lege a teatrelor

UNITER susține că dezbaterea privind normarea timpului de muncă ar trebui mutată către o decizie mai amplă despre felul în care este reglementat teatrul în România și cere elaborarea unei legi a teatrelor, în acord cu sistemul actual și cu valorile europene.

De asemenea, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare.

„Cerem urgent o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a celor care conduc instituțiile de cultură și care să înțeleagă că actul artistic se întemeiază pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. În lipsa acestei înțelegeri, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, de degradare a vieții culturale, a educației și a societății”, au mai spus semnatarii.

Piața imobiliară din Moscova a atins un nou prag istoric, după ce prețul maxim pe metru pătrat pentru clădirile noi a ajuns la 10,6 milioane de ruble (117.000 de euro) în ianuarie 2026, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță imobiliară Metrium și citat de Interfax.

Este cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în capitala Rusiei, care nu a fost niciodată foarte ieftină.

25% – creșterea prețurilor

Potrivit analizei, recordul a fost stabilit de un penthouse dintr-un proiect rezidențial de lux, destinat segmentului cu buget foarte ridicat.

„În ianuarie 2026, prețul unui penthouse dintr-unul dintre proiectele cu buget ridicat a fost stabilit la 10,6 milioane de ruble pe metru pătrat – cel mai mare preț din istoria pieței”, au precizat reprezentanții Metrium.

Datele arată o creștere accelerată în doar un an.

În ianuarie 2025, prețul maxim pe metru pătrat pentru clădirile noi din Moscova era de 8,5 milioane de ruble. Majorarea până la nivelul actual reprezintă un avans de aproximativ 25%.

Și locuințele mai ieftine sunt scumpe

Nu doar segmentul de lux a înregistrat scumpiri fără precedent.

În noile dezvoltări imobiliare destinate pieței de larg consum, cel mai scump metru pătrat vândut în ianuarie 2026 a ajuns la 1,12 milioane de ruble.

Comparativ, în aceeași lună a anului trecut, prețul maxim din acest segment era de 733.000 de ruble pe metru pătrat, ceea ce înseamnă o creștere de 53%.

Evoluția sugerează o polarizare tot mai accentuată a pieței, cu prețuri record în proiectele noi, în special în marile centre urbane, în timp ce alte zone încep să resimtă o stagnare sau chiar corecții.

La Moscova se cere numai premium

În ansamblu, piața clădirilor noi din Rusia dă semne de temperare.

Potrivit datelor Metrium, în orașele unde prețurile au scăzut, diminuarea medie a fost de 5–6%. Această evoluție contrastează cu dinamica din Moscova, unde cererea pentru proiectele premium continuă să susțină scumpirile.

La nivel național, prețul clădirilor noi achiziționate prin credite ipotecare a crescut cu 6,8% în perioada ianuarie–decembrie 2025, un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori.

E Moscova vs. restul Rusiei

Specialiștii arată că diferențele dintre Moscova și restul țării se adâncesc, atât în ceea ce privește nivelul prețurilor, cât și dinamica cererii.

În timp ce capitala rusă continuă să stabilească recorduri, multe orașe se confruntă cu o ajustare a pieței, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al condițiilor mai stricte de finanțare.

În acest context, Moscova rămâne un pol al investițiilor imobiliare de lux, dar și un simbol al dezechilibrelor tot mai vizibile de pe piața rezidențială din Rusia.

„O nouă veste bună pentru România: dobânzile la împrumuturile în lei au scăzut puternic față de acum o lună, cu aproximativ 10–40 puncte de bază pentru toate maturitățile, mai ales pe zona medie (3–5 ani). Tendința a început în ultimul trimestru din 2025 și continuă și la începutul lui 2026”, a scrie luni pe Facebook Alexandru Nazare.

El susține că trendul trebuie menținut şi în 2026: „Continuând linia ajustărilor fiscale și dacă inflația scade spre aproximativ 4% până la finalul anului, există șanse ca dobânzile în lei să coboare sub 6% pentru toate maturitățile (cele scurte fiind deja sub acest nivel)”.

Potrivit ministrului, această scădere a dobânzilor va duce la reducerea costurilor cu dobânzile pentru stat și va ajuta și companiile sau autoritățile locale care se împrumută, dobânzile statului fiind un reper pentru restul pieței.

„În acelaşi timp, dobânzile la finanțările în euro au scăzut, de asemenea: cu 20–29 puncte de bază pe maturități medii (3–5 ani) şi până la 45 puncte de bază pe maturități lungi (6–25 ani). Totodată, riscul perceput pentru obligațiunile României în euro (10 ani) s-a redus puternic din iulie 2025: de la aproximativ 354 puncte de bază la circa 241 puncte de bază (o scădere de aproximativ 112 puncte de bază)”, adaugă Nazare.

El spune că aceste scăderi înseamnă că România se poate împrumuta mai ieftin, ceea ce înseamnă mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani care pot merge spre investiții sau alte nevoi ale economiei.

„În plus, arată că investitorii au mai multă încredere în România. De aceea, un obiectiv major rămâne în continuare să reducem costul suplimentar pe care România îl plătește la împrumuturi, față de alte țări din regiune cu același rating, din cauza riscului perceput”, mai transmite ministrul Finanțelor.

Noua infrastructură NanoIC, găzduită de centrul de cercetare IMEC din Leuven, reprezintă o investiție totală de 2,5 miliarde de euro. Contribuția a fost împărțită între UE (700 mil.),  guvernele naționale și regionale, precum și prin investiții din industrie. 

„NanoIC este prima instalație europeană care implementează cea mai avansată mașină de litografiere cu ultraviolete extreme, concentrându-se pe proiectarea și fabricarea de cipuri utilizând tehnologii de peste doi nanometri”, se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. 

Această capacitate va accelera dezvoltarea semiconductorilor esențiali pentru inteligența artificială, vehicule autonome, asistență medicală avansată și tehnologiile mobile 6G. 

Instalația a fost inaugurată de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, care ocupă și funcția de Comisarul pentru Tehnologie, alături de prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, și ministrul-președinte al Flandrei, Matthias Diependaele.

„Acesta se bazează pe principiul accesului liber, cu întreprinderi nou-înființate, cercetători, IMM-uri și organizații mari capabile să utilizeze facilitățile de la NanoIC. Găzduit de IMEC (Belgia), partenerii săi includ CEA-Leti (Franța), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), CSSNT (România) și Institutul Național Tyndall (Irlanda)”, se mai arată în comunicatul de presă. 

Deschiderea NanoIC survine la aproape patru ani de la lansarea Actului european privind cipurile. 

Datele provin din anuarul „Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2024“, publicat recent de INS, şi arată că un nivel scăzut de autoaprovizionare indică fie lipsa capacităţilor locale de producţie, fie costuri de producţie prea ridicate comparativ cu preţurile de import.

„Dacă costul de producţie este mai mare decât preţul obţinut, atunci importăm din alte ţări mai ieftin. La legume, de exemplu, nu putem produce tot anul din cauza climei. Producţia pe timp de iarnă presupune costuri mari, iar importurile din Turcia sau Spania sunt mai avantajoase. Este un lucru firesc“, a declarat pentru ZF Tudorel Andrei, preşedintele INS.

În 2024, România a produs 2,2 milioane de tone de legume, a consumat peste 3 milioane de tone, iar aproximativ 1 milion de tone au provenit din import, ceea ce înseamnă o dependenţă de 33% faţă de importuri. La fructe, deşi producţia a fost de 2 milioane de tone, iar consumul de 2,1 milioane de tone, importurile au ajuns la 1,4 milioane de tone, din cauza caracterului perisabil şi a lipsei capacităţilor de depozitare pe termen lung, care duc la pierderi semnificative din producţia internă.

Unde depindem cel mai mult de importuri

Cel mai scăzut grad de autoaprovizionare se înregistrează la orez, de doar 8%, România bazându-se aproape integral pe importuri din Asia, în special din Myanmar şi Thailanda. Cultura orezului este limitată de consumul mare de apă şi de efectele schimbărilor climatice, cu veri tot mai secetoase. Alte produse cu niveluri reduse de autoaprovizionare sunt piersicile (12%), peştele (13%), zahărul (26%), untul (36%), cartofii (44%) şi carnea de porc (45%).

La carnea de porc, România a produs 330.000 de tone în 2024 şi a consumat 730.000 de tone, astfel că peste jumătate din consum este asigurat prin importuri, în principal din Germania şi Spania.

„În sectorul porcin importăm încă majoritatea consumului intern. Au existat programe de finanţare pentru fermele de reproducţie, însă este nevoie de investiţii suplimentare în ferme de îngrăşare, abatoare moderne şi procesare. Nu este normal ca principala sursă de proteină pentru români să fie în proporţie de peste 50% din import“, a declarat Dénes Laczkó, CEO al Protena şi Poultry Investment, într-un interviu acordat ZF.

În contrast, producţia vegetală rămâne un punct forte. România îşi acoperă necesarul şi exportă grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui, iar la grâu rata de acoperire a consumului din producţie este de trei ori mai mare. Totuşi, lipsa integrării pe verticală face ca exporturile să fie concentrate pe materii prime, cu valoare adăugată scăzută.

Gigantul francez își extinde operațiunile în România și vizează o creștere accelerată a numărului de angajați până în 2030, pe fondul cererii globale pentru soluții de apărare și inginerie software avansată, potrivit Economedia. 

Pentru România, această creștere ar putea însemna recrutarea unui total de 1.100 de specialiști în următorii ani.

În prezent, compania are deja 650 de ingineri care lucrează la Centrul de Excelență în Inginerie (ECC) din București, care a ajuns să deservească toate ariile strategice ale Grupului Thales, respectiv Apărare, Aerospațial și Cyber & Digital. Compania are trei astfel de centre la nivel global, dintre care unul este cel din România.

În acest an, compania va recruta 9.000 de angajați la nivel mondial. Dintre aceste posturi, 240 de posturi vor fi puse la dispoziție în România.

Răzvan Opriș, Managerul Departamentului Naval din cadrul Thales România a explicat ce presupune postul de inginer în cadrul companiei.

„Când spunem software, nu ne referim doar la scrierea de cod. Inginerii trebuie să înțeleagă soluția, documentația, modul în care va fi operată. În defence lucrurile devin mai complicate, pentru că intervin cerințe de securitate și de fiabilitate mult mai ridicate”, a declarat Răzvan Opriș pentru sursa citată.

Totuși, recrutările vor acoperi mai multe linii de business, de la sisteme din domeniul naval, până la sateliți, sisteme aeriene ori cybersecurity.

Este nevoie de competențe tehnice ample, unde țara noastră o reputație bună. De asemenea, competențele presupun și cunoștințe în domenii precum apărare ori securitate cibernetică, unde compania investește în formare internă.

De asemenea este esențială cunoașterea limbilor engleză și franceză pentru lucrul cu documentația tehnică globală.

Prin promovarea reutilizării și a reciclării, aceste măsuri vor contribui la reducerea deșeurilor și a daunelor aduse mediului, precum și la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi. Prin urmare, sectorul textilelor poate trece mai rapid la practici mai circulare, acesta fiind încă un pas pentru promovarea unei economii circulare în întreaga UE.

„Noile măsuri vor ajuta întreprinderile să respecte cerințele privind distrugerea textilelor nevândute în temeiul ESPR. Ele clarifică circumstanțele în care va fi permisă distrugerea – de exemplu, din motive de siguranță sau din cauza deteriorării produsului. De asemenea măsurile introduc un format standardizat pentru comunicarea de către întreprinderi, în cel mai simplu mod posibil și fără adăugarea de sarcini administrative suplimentare, a volumelor de bunuri de consum nevândute pe care le elimină”, arată CE într-un comunicat de presă.

Poluarea din textile nevândute înseamnă anual echivalentul emisiilor totale ale Suediei în 2021

Se estimează că în Europa, în fiecare an, sunt distruse 4-9 % din textilele nevândute, înainte de a fi purtate vreodată. Aceste deșeuri generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape echivalentul emisiilor nete totale ale Suediei în 2021.

Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, care a intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește să îmbunătățească în mod semnificativ sustenabilitatea produselor introduse pe piața UE prin ameliorarea circularității, a performanței energetice, a posibilității de reciclare și a durabilității acestora. El le impune întreprinderilor să comunice informații cu privire la produsele de consum nevândute pe care le elimină ca deșeuri. De asemenea, introduce o interdicție privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor vestimentare și a articolelor de încălțăminte nevândute. Acest lucru răspunde preocupărilor tot mai mari ale consumatorilor cu privire la deșeurile textile, din cauza impactului pe care moda de consum îl are asupra mediului și a societății.

Interdicția privind distrugerea li se va aplica întreprinderilor mari începând cu 19 iulie 2026 și se preconizează că întreprinderile mijlocii vor urma în iulie 2030. Normele privind comunicarea de informații în temeiul ESPR li se aplică deja întreprinderilor mari și li se vor aplica și întreprinderilor mijlocii din 2030.

Comisara pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat: „Sectorul textilelor este un deschizător de drumuri în privința tranziției către sustenabilitate, dar mai există încă provocări. Cifrele privind deșeurile arată că trebuie să se acționeze în acest sens. Aceste noi măsuri oferă sectorului textilelor capacitatea de a trece la practici sustenabile și circulare, ceea ce înseamnă că ne putem stimula competitivitatea și reduce dependențele”.