Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, luni, semnarea protocoalelor de colaborare cu Parchetul European (EPPO), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF), pentru ca aceste instituții să aibă acces la informații privind proiectele finanțate cu fonduri europene. Acest pas va permite ca „orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni” să fie „investigată fără nicio întârziere”.

„E oficial: am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni, gestionată de ministerul pe care îl conduc. Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică. Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată”, a anunțat ministrul într-o postare pe Facebook.

Sistemul MySMIS

Concret, în sistemul MySMIS se regăsesc toate datele relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene: beneficiari, contracte, plăți, indicatori și stadiu de implementare a proiectului.

„De acum înainte, procurorii și structurile de control vor putea vedea în timp real ce se întâmplă cu aceste proiecte, fără intermedieri, fără întârzieri și fără opacitate administrativă. Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a mai spus acesta.

Dragoș Pîslaru a mai adăugat faptul că interesul său, ca ministru, este acela de a vedea nu doar câți bani se absorb, ci și cum sunt folosiți.

„De aceea am insistat ca MIPE să deschidă complet datele către instituțiile care au misiunea de a investiga frauda cu fonduri europene: EPPO, DNA și DLAF. Aceasta este direcția pe care vreau să o consolidăm mai departe: mai multă transparență, mai mult control acolo unde este necesar și toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”, a conchis ministrul Pîslaru.

Anunțul a fost făcut luni de ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Varșovia, scrie EFE.

Potrivit ministrului, noul corp de rezervă militară al Poloniei va permite mobilizarea rapidă, în caz de conflict, a unui efectiv total de până la 500.000 de soldați.

Rezerviștii vor fi voluntari care beneficiază atât de plată pentru zilele de instruire, cât și de compensații financiare pentru menținerea unui nivel constant de disponibilitate, putând fi chemați oricând sub drapel.

Instruire permanentă pentru corpul de rezervă militară al Poloniei

Programul prevede o instruire continuă, cu minimum opt zile de pregătire anuală, precum și acces la cursuri specializate de securitate cibernetică, medicină militară și comunicații.

În paralel, autoritățile vor înființa școli de cadeți dedicate civililor fără experiență militară anterioară, care vor putea obține gradul de sublocotenent în rezervă în urma unui proces de formare desfășurat pe parcursul a trei ani.

Civilii care aleg să se alăture noului corp de rezervă militară al Poloniei vor avea posibilitatea de a-și selecta perioada de instruire și unitatea militară în care doresc să activeze. De asemenea, statul polonez va compensa companiile angajatoare pentru absența temporară a angajaților implicați în activități militare.

Programul „În alertă” și strategia de securitate a Poloniei

Inițiativa face parte din programul guvernamental „În alertă”, care vizează instruirea punctuală a civililor cu vârste între 18 și 60 de ani în domenii precum supraviețuirea, tirul, medicina de urgență și autoapărarea.

Potrivit ministrului apărării, dintre cei 18.000 de participanți înscriși anul trecut, aproximativ 16.000 au finalizat cu succes cursurile.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a subliniat anterior caracterul urgent al acestui demers, afirmând că atingerea pragului de 500.000 de soldați și alocarea a 5% din PIB pentru apărare sunt esențiale pentru securitatea națională și pentru transformarea Poloniei într-un pilon militar major al NATO în Europa. Autoritățile de la Varșovia intenționează să profesionalizeze 200.000 de rezerviști până în anul 2039.

„Cu siguranță, aceasta este prioritatea noastră ca federație, starea de sănătate a domnului Lucescu. Meciurile de echipă națională sunt total diferite de meciurile de club, în primul rând prin stres, prin tensiune, și atunci și el, și noi vrem să fim siguri că nu vom avea surprize neplăcute”, a spus Răzvan Burleanu, într-o conferință de presă.

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat că situația medicală a selecționerului Mircea Lucescu nu s-a schimbat față de ultimele informații comunicate public, urmând ca până la 20 februarie să fie luată o decizie privind prezența acestuia pe banca naționalei la meciurile din martie.

Selecționerul echipei naționale de fotbal a României, Mircea Lucescu (80 de ani), a fost externat luni din Spitalul Universitar din București, unde a fost spitalizat o săptămână. Experimentatul antrenor are probleme cardiace.

„Ultima comunicare publică pe acest subiect a avut loc chiar vineri. Astăzi am avut din nou o discuție cu domnul Lucescu, dimineață, înainte de a fi externat. Situația lui medicală nu s-a schimbat astăzi față de ziua de vineri. Suntem în continuare în același scenariu, urmând ca domnul Lucescu să se deplaseze în afara țării pentru o a doua opinie medicală, astfel încât până în 20 februarie să putem să luăm o decizie în ceea ce privește posibilitatea domnului Lucescu de a continua să stea pe banca tehnică a echipei naționale pentru meciurile din luna martie”, a afirmat Burleanu.

Șeful FRF a precizat că selecționerul „se simțea foarte bine”, însă este nevoie de investigații suplimentare

„Nu pot să vă dau foarte multe detalii, dar ceea ce pot să vă spun este că domnul Lucescu astăzi se simțea foarte bine. Însă, în continuare, ținând cont și de vârsta dumnealui, ținând cont de toată această experiență medicală neplăcută prin care a fost nevoit să treacă și, totodată, pentru a se simți și mult mai încrezător, are nevoie să apeleze și la o a doua opinie medicală”, a spus președintele FRF.

Potrivit acestuia, decizia va avea la bază, în primul rând, starea de sănătate a antrenorului.

„Am agreat ca până pe 20 februarie să putem să luăm o decizie fermă, dar o decizie fermă care, bineînțeles, pleacă de la acest obiectiv, și anume că prioritizăm starea de sănătate a domnului Lucescu și, implicit, să putem să fim siguri că avem un selecționer care e în condiții optime pentru a pregăti aceste meciuri extrem de importante pentru naționala României”, a declarat Burleanu.

Burleanu susține că nu există discuții cu alți antrenori pentru funcția de selecționer

Întrebat despre posibile discuții cu un eventual înlocuitor, aducându-se în discuție numele lui Gheorghe Hagi, Burleanu a negat categoric existența unor negocieri.

„Niciodată nu am discutat cu un alt selecționer atât timp cât selecționerul în exercițiu era în mandatul său și sub contract. La fel stau lucrurile și în momentul de față. Nu există nicio discuție între mine și un posibil înlocuitor al domnului Lucescu. Toate aceste lucruri le vom putea face după 20 februarie, dacă starea medicală a domnului Lucescu nu-i va permite să stea pe banca tehnică a echipei naționale”, a afirmat el.

România va întâlni Turcia, la Istanbul, în barajul pentru calificarea la Cupa Mondială din 2026, într-o partidă programată pe data de 26 martie. În cazul în care vor reuși să se impună, „Tricolorii” se vor confrunta cu învingătoarea meciului dintre Slovacia și Kosovo pentru biletele la turneul final.

Misiunea Arctic Sentry ar urma să fie lansată de NATO în următoarele zile, au declarat cinci surse pentru Reuters.

Scopul unei astfel de mișcări este acela ca Alianța să-și consolideze rolul în regiune și să detensioneze relațiile dintre președintele american Donald Trump și aliații europeni în privința Groenlandei.

Un oficial militar și o persoană familiarizată cu acest subiect au declarat pentru Reuters că decizia de lansare ar putea fi luată încă din această săptămână, în contextul în care miniștrii apărării din Alianță se vor reuni la Bruxelles.

În ultimele luni, statele NATO au analizat o posibilă extindere a misiunilor de supraveghere în Arctica. Discuțiile au venit după ce președintele Donald Trump a cerut un rol mai mare al SUA în controlul Groenlandei, aflat sub administrația Danemarcei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026.

Ministrul a declarat că, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, Rogobete a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală.

El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială.

„Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul.

Un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție sunt o economie pe termen lung.

„Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a spus ministrul.

Alexandru Rogobete a vorbit și despre accesul la tratamente moderne. El a spus că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți.

Cea mai mare mare problemă din sănătate

Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a declarat că „organizarea este problema, nu finanțarea”.

El a spus că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025.

El a adăugat că sistemul de sănătate este unul complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință.

„[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților.”, a spus Rogobete.

Potrivit autorităților, Detașamentul de pompieri Urziceni a intervenit în jurul orei 11:00 pentru căutarea și salvarea victimei.

La fața locului au fost mobilizate o autospecială de stingere, un container multirisc și o ambulanță SMURD, intervenția fiind sprijinită și de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Ialomița.

După aproximativ cinci ore de intervenție, salvatorii au reușit extragerea victimei, un bărbat de circa 39 de ani, care se afla în stare de inconștiență și fără funcții vitale. Acesta a fost declarat decedat.

Cauzele producerii incidentului urmează să fie stabilite de autoritățile competente.

Aceasta a descris atacul asupra trupelor israeliene ca o încălcare a acordului de încetare a focului negociat de SUA cu gruparea islamistă palestiniană Hamas, care a intrat în vigoare în Gaza în octombrie anul trecut, și a declarat că îl consideră „extrem de grav”, scrie Reuters.

Israelul a răspuns la incidente similare în ultimele luni prin efectuarea de atacuri aeriene în întreaga enclavă, în care zeci de persoane au fost ucise.

Hamas nu a făcut niciun comentariu imediat, dar unele surse apropiate grupului l-au identificat pe unul dintre cei uciși ca fiind Anas Annashar, fiul unui fost politician de rang înalt al Hamas.

Zeci de luptători Hamas au fost prinși în tunelurile de sub Rafah de la încetarea focului, iar unii dintre ei au fost uciși în confruntări cu forțele israeliene.

Într-un incident separat, forțele israeliene au împușcat și ucis un fermier palestinian în Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, potrivit autorităților locale din domeniul sănătății. Israelul nu a comentat imediat incidentul.

Violența a zguduit în repetate rânduri încetarea focului, iar cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, în timp ce Washingtonul le presează să treacă la următoarele etape ale acordului de încetare a focului, menit să pună capăt conflictului pentru totdeauna.

Următoarea fază a planului președintelui Donald Trump pentru Gaza prevede rezolvarea unor probleme complexe, precum dezarmarea Hamas, pe care gruparea o respinge de mult timp, o retragere suplimentară a Israelului din Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii.

Ministerul Sănătății din Gaza a declarat că cel puțin 580 de palestinieni au fost uciși de focurile israeliene de la semnarea acordului de încetare a focului din octombrie. Israelul afirmă că patru soldați au fost uciși de militanții din Gaza în aceeași perioadă.

Războiul din Gaza a început cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, în care au fost uciși peste 1.200 de oameni. Numărul morților în Gaza se ridică acum la peste 71.000, potrivit datelor ministerului sănătății palestinian.

Fost căpitan al formației din Brăila, Liscevic și-a anunțat retragerea din activitatea competițională în mai 2025.

Medaliată cu argint la Campionatul Mondial din 2013, alături de naționala Serbiei, sportiva în vârstă de 35 de ani a evoluat în România din 2019, pentru SCM Râmnicu Vâlcea, iar din 2023 pentru Dunărea Brăila.

La momentul retragerii, Liscevic declara: „Brăila va rămâne mereu parte din drumul meu și a doua mea casă. Sper ca drumurile noastre să se întâlnească din nou, într-o zi”.

Reîntâlnirea s-a produs acum, dintr-o nouă postură. Oficialii clubului o descriu drept „liderul nostru pe teren”, „vocea din vestiar” și „exemplul de muncă, determinare și pasiune”, subliniind că „este parte din ADN-ul Dunării”.

„Brăila are un loc special în inima mea, pentru că aici am fost jucătoare. Când e greu, unor astfel de oameni nu trebuie să le întorci spatele. De aceea, revenirea mea la club, acum în rolul de antrenor secund, este ceva ce mă bucură cu adevărat. Vin cu noi provocări și, indiferent de perioada scurtă, sper să reușesc să contribui la echipă prin muncă, sprijin și devotament”, a declarat Liscevic la revenirea la Brăila.

Liscevic va face echipă pe banca tehnică a clubului din Brăila cu antrenorul danez Jensen Soren Norgaard.

Dunărea Brăila traversează o perioadă dificilă. Are o serie de patru înfrângeri consecutive în campionat și ocupă doar locul 8 în clasament.

„Astăzi au fost depuse două oferte în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 2, investiția strategică ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării, pe 470 km. Este un semnal clar că piața răspunde acestui proiect major, cu o valoare estimată de aproximativ 170 milioane euro”, a scris ministrul Transporturilor luni, într-o postare pe Facebook.

Ciprian Șerban a menționat faptul că următoarea etapă este cea a evaluării ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026.

„Fast Danube 2 va permite creșterea perioadei de navigație de la 280 la 340 zile pe an și va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial și la dezvoltarea economică regională”, a mai spus ministrul.

Concret, acest proiect prevede 110 km de șenal navigabil dragat, 9 epiuri și 4 chevroane, 5,45 km stabilizări de mal, dar și o insulă artificială.

„Continuăm să investim în infrastructura de transport și în valorificarea potențialului Dunării ca axă logistică europeană”, a conchis Ciprian Șerban.

Străinii care vizitează Bucureștiul și aleg să folosească metroul pentru a se deplasa în Capitală nu vor auzi în curând notificări în limba engleză în difuzoarele din trenurile de metrou, așa cum lasă să se înțeleagă conducerea Metrorex, care a detaliat pentru Mediafax care ar fi implicațiile tehnice ale implementării acestui sistem. Răspunsul a venit la solicitarea reporterului în contextul unui flux susținut de cetățeni străini în metrou, unii nedumeriți și nevoiți să roage călătorii autohtoni indicații pe traseu.

Anul trecut, 1.114.922 de turiști străini au sosit, oficial, în structurile de primire turistică, inclusiv în camerele și apartamentele de închiriat, însumând 2.574.950 de înnoptări, așa cum arată cifrele colectate de statisticienii INS, date publicității vineri.

Directorul general al Metrorex, ec. Mariana Miclăuș, a detaliat la întrebarea Mediafax că trenurile de metrou sunt dotate cu instalaţii de redare automată a unor mesaje pre-înregistrate, prin instalaţia de sonorizare a trenului, mesaje necesare pentru atenţionarea şi informarea călătorilor, iar aceste mesaje audio sunt completate de anunţurile scrise, afişate pe ecranele montate la capetele vagoanelor din trenurile de generaţie nouă.

„Având în vedere numărul crescut de cetăţeni străini, turişti ce călătoresc cu metroul şi pentru informarea corectă a acestora şi îmbunătăţirea orientării în cadrul reţelei de metrou, respectiv, pentru asigurarea unor condiţii de confort al călătoriei, Metrorex a luat măsura ca mesajele de informare să fie prezentate şi în limba engleză. Acest lucru se face prin mesajele în limba română, urmate de cele în limba engleză, care sunt difuzate pe ecranele din interiorul vagoanelor”, a transmis directorul general al Metrorex.

„Oștrice propunere de îmbunătățire este evaluată în funcție de resursele disponibile”

Mariana Miclăuș a detaliat considerentele pentru care, pentru moment, a fost luată decizia de a menține informarea audio doar în limba română:

• La atenţionarea privind închiderea uşilor, o adăugare a mesajului şi în limba engleză cu temporizările necesare, ar lungi timpul de staţionare a trenului în staţie (uşa începe să se închidă după finalizarea anunţului de închidere a uşilor), cu prelungirea în final a timpului de călătorie, ceea ce nu este de dorit;
• Pentru a fi bine auzite fără un nivel sonor excesiv, mesajele referitoare la staţia următoare şi a celor de indicare a traseului trenului sunt transmise imediat după plecarea trenului din staţie, astfel încât acestea sunt finalizate până trenul să ruleze în tunel şi să prindă viteză, timp în care zgomotul rulării în tunel este mai mic. De asemenea, al doilea rând de mesaje, adică repetarea anunţurilor înainte de intrarea trenului în staţie următoare (la trenurile în circulaţie pe Magistrala a 2-a) se efectuează de asemenea în apropierea staţiei şi la viteză mai mică. Dublarea acestor mesaje şi mai ales a celor de indicare a traseului trenului, care sunt mesaje lungi, ar necesita o creştere considerabilă a nivelului audio pentru a putea fi auzite peste zgomotul de fond din tunel, iar acest lucru ar crea un disconfort pentru călători.

„De asemenea, vă informăm că orice propunere de îmbunătățire este evaluată în funcție de resursele disponibile, fezabilitatea tehnică și impactul asupra utilizatorilor. Vom analiza cu atenție fiecare recomandare și, acolo unde este posibil, vom lua măsuri pentru implementarea celor mai viabile soluții”, a conchis șefa Metrorex.

Câte pasageri circulă zilnic cu metroul

Potrivit datelor Metrorex, deşi acoperă numai 5 % din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, Metrorex asigură transportul a aproximativ 21% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Municipiul Bucureşti.

Cel mai recent raport anual publicat, pe anul 2024, arată că numărul de călători transportați a crescut față de anul precedent. Totuși acesta rămâne scăzut față de anii anteriori pandemiei, reprezentând o medie de circa 400.000 călători pe zi. În condiții normale metroul bucureştean transportă în medie circa 500.000 de călători pe zi, respectiv circa 15 milioane călători într-o lună.

Construită, echipată şi dată în folosinţă etapizat pe tronsoane începând cu anul 1979, reţeaua de metrou actuală măsoară 78,7 km cale dublă, structurată pe 5 magistrale, 64 staţii, 3 remize, 6 depouri și un terminal multimodal de tip Park&Ride, și are în exploatare 44 trenuri tip Bombardier, 15 trenuri tip IVA și  23 trenuri CAF.