Bărbatul a fost descoperit în timp ce conducea o mașină în comuna brăileană Ulmu. Șoferul avea o alcoolemie uriașă de peste 2,20 g/l alcool pur în sânge.

„La data de 07.02.2026, organele de cercetare penală din cadrul Poliției Orașului Făurei s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, la data de 07.02.2026, în jurul orei 22:00, inculpatul D. L.-M. a fost depistat după ce a condus autoturismul pe drumurile publice, pe raza comunei Ulmu, jud. Brăila, fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de vehicule și având în sânge o alcoolemie peste limita legală, respectiv 2,20 g‰; prin ordonanța din data de 09.02.2026, dosarul a fost preluat pentru continuarea urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila”, a transmis Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.

Bărbatul este cercetat într-un dosar de conducere a unui vehicul fără permis de conducere și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.

Anchetatorii au aflat că inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea celor două infracțiuni. Ca urmare, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și luni a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Anunțul a fost făcut luni de ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Varșovia, scrie EFE.

Potrivit ministrului, noul corp de rezervă militară al Poloniei va permite mobilizarea rapidă, în caz de conflict, a unui efectiv total de până la 500.000 de soldați.

Rezerviștii vor fi voluntari care beneficiază atât de plată pentru zilele de instruire, cât și de compensații financiare pentru menținerea unui nivel constant de disponibilitate, putând fi chemați oricând sub drapel.

Instruire permanentă pentru corpul de rezervă militară al Poloniei

Programul prevede o instruire continuă, cu minimum opt zile de pregătire anuală, precum și acces la cursuri specializate de securitate cibernetică, medicină militară și comunicații.

În paralel, autoritățile vor înființa școli de cadeți dedicate civililor fără experiență militară anterioară, care vor putea obține gradul de sublocotenent în rezervă în urma unui proces de formare desfășurat pe parcursul a trei ani.

Civilii care aleg să se alăture noului corp de rezervă militară al Poloniei vor avea posibilitatea de a-și selecta perioada de instruire și unitatea militară în care doresc să activeze. De asemenea, statul polonez va compensa companiile angajatoare pentru absența temporară a angajaților implicați în activități militare.

Programul „În alertă” și strategia de securitate a Poloniei

Inițiativa face parte din programul guvernamental „În alertă”, care vizează instruirea punctuală a civililor cu vârste între 18 și 60 de ani în domenii precum supraviețuirea, tirul, medicina de urgență și autoapărarea.

Potrivit ministrului apărării, dintre cei 18.000 de participanți înscriși anul trecut, aproximativ 16.000 au finalizat cu succes cursurile.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a subliniat anterior caracterul urgent al acestui demers, afirmând că atingerea pragului de 500.000 de soldați și alocarea a 5% din PIB pentru apărare sunt esențiale pentru securitatea națională și pentru transformarea Poloniei într-un pilon militar major al NATO în Europa. Autoritățile de la Varșovia intenționează să profesionalizeze 200.000 de rezerviști până în anul 2039.

„Astăzi au fost depuse două oferte în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 2, investiția strategică ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării, pe 470 km. Este un semnal clar că piața răspunde acestui proiect major, cu o valoare estimată de aproximativ 170 milioane euro”, a scris ministrul Transporturilor luni, într-o postare pe Facebook.

Ciprian Șerban a menționat faptul că următoarea etapă este cea a evaluării ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026.

„Fast Danube 2 va permite creșterea perioadei de navigație de la 280 la 340 zile pe an și va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial și la dezvoltarea economică regională”, a mai spus ministrul.

Concret, acest proiect prevede 110 km de șenal navigabil dragat, 9 epiuri și 4 chevroane, 5,45 km stabilizări de mal, dar și o insulă artificială.

„Continuăm să investim în infrastructura de transport și în valorificarea potențialului Dunării ca axă logistică europeană”, a conchis Ciprian Șerban.

„Cu siguranță, aceasta este prioritatea noastră ca federație, starea de sănătate a domnului Lucescu. Meciurile de echipă națională sunt total diferite de meciurile de club, în primul rând prin stres, prin tensiune, și atunci și el, și noi vrem să fim siguri că nu vom avea surprize neplăcute”, a spus Răzvan Burleanu, într-o conferință de presă.

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat că situația medicală a selecționerului Mircea Lucescu nu s-a schimbat față de ultimele informații comunicate public, urmând ca până la 20 februarie să fie luată o decizie privind prezența acestuia pe banca naționalei la meciurile din martie.

Selecționerul echipei naționale de fotbal a României, Mircea Lucescu (80 de ani), a fost externat luni din Spitalul Universitar din București, unde a fost spitalizat o săptămână. Experimentatul antrenor are probleme cardiace.

„Ultima comunicare publică pe acest subiect a avut loc chiar vineri. Astăzi am avut din nou o discuție cu domnul Lucescu, dimineață, înainte de a fi externat. Situația lui medicală nu s-a schimbat astăzi față de ziua de vineri. Suntem în continuare în același scenariu, urmând ca domnul Lucescu să se deplaseze în afara țării pentru o a doua opinie medicală, astfel încât până în 20 februarie să putem să luăm o decizie în ceea ce privește posibilitatea domnului Lucescu de a continua să stea pe banca tehnică a echipei naționale pentru meciurile din luna martie”, a afirmat Burleanu.

Șeful FRF a precizat că selecționerul „se simțea foarte bine”, însă este nevoie de investigații suplimentare

„Nu pot să vă dau foarte multe detalii, dar ceea ce pot să vă spun este că domnul Lucescu astăzi se simțea foarte bine. Însă, în continuare, ținând cont și de vârsta dumnealui, ținând cont de toată această experiență medicală neplăcută prin care a fost nevoit să treacă și, totodată, pentru a se simți și mult mai încrezător, are nevoie să apeleze și la o a doua opinie medicală”, a spus președintele FRF.

Potrivit acestuia, decizia va avea la bază, în primul rând, starea de sănătate a antrenorului.

„Am agreat ca până pe 20 februarie să putem să luăm o decizie fermă, dar o decizie fermă care, bineînțeles, pleacă de la acest obiectiv, și anume că prioritizăm starea de sănătate a domnului Lucescu și, implicit, să putem să fim siguri că avem un selecționer care e în condiții optime pentru a pregăti aceste meciuri extrem de importante pentru naționala României”, a declarat Burleanu.

Burleanu susține că nu există discuții cu alți antrenori pentru funcția de selecționer

Întrebat despre posibile discuții cu un eventual înlocuitor, aducându-se în discuție numele lui Gheorghe Hagi, Burleanu a negat categoric existența unor negocieri.

„Niciodată nu am discutat cu un alt selecționer atât timp cât selecționerul în exercițiu era în mandatul său și sub contract. La fel stau lucrurile și în momentul de față. Nu există nicio discuție între mine și un posibil înlocuitor al domnului Lucescu. Toate aceste lucruri le vom putea face după 20 februarie, dacă starea medicală a domnului Lucescu nu-i va permite să stea pe banca tehnică a echipei naționale”, a afirmat el.

România va întâlni Turcia, la Istanbul, în barajul pentru calificarea la Cupa Mondială din 2026, într-o partidă programată pe data de 26 martie. În cazul în care vor reuși să se impună, „Tricolorii” se vor confrunta cu învingătoarea meciului dintre Slovacia și Kosovo pentru biletele la turneul final.

Misiunea Arctic Sentry ar urma să fie lansată de NATO în următoarele zile, au declarat cinci surse pentru Reuters.

Scopul unei astfel de mișcări este acela ca Alianța să-și consolideze rolul în regiune și să detensioneze relațiile dintre președintele american Donald Trump și aliații europeni în privința Groenlandei.

Un oficial militar și o persoană familiarizată cu acest subiect au declarat pentru Reuters că decizia de lansare ar putea fi luată încă din această săptămână, în contextul în care miniștrii apărării din Alianță se vor reuni la Bruxelles.

În ultimele luni, statele NATO au analizat o posibilă extindere a misiunilor de supraveghere în Arctica. Discuțiile au venit după ce președintele Donald Trump a cerut un rol mai mare al SUA în controlul Groenlandei, aflat sub administrația Danemarcei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre starea actuală a sistemului sanitar din România și prioritățile bugetare pentru 2026.

Ministrul a declarat că, dincolo de lipsurile cunoscute, cele mai mari dificultăți nu țin neapărat de finanțare, ci de modul în care sistemul este organizat și gestionat.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății pentru anul viitor, Rogobete a explicat că o prioritate clară rămâne continuarea investițiilor în infrastructura medicală.

El a spus că nu există riscuri majore în privința finalizării proiectelor aflate deja în derulare, mai ales cele finanțate prin PNRR, Programul Operațional Sănătate sau Banca Mondială.

„Continuarea investițiilor în infrastructură este absolut esențială. Majoritatea proiectelor, în special construcțiile noi, sunt fie finalizate, fie au un grad de execuție de peste 90%, ceea ce înseamnă că a mai rămas o cotă mică pentru închiderea lor”, a declarat ministrul.

Un alt pilon important îl reprezintă programele de screening și prevenție, despre care Rogobete a spus că sunt esențiale pentru viitorul sistemului sanitar. El a explicat că investițiile în prevenție sunt o economie pe termen lung.

„Este mult mai eficient și mai puțin costisitor să tratezi o boală descoperită la timp decât una aflată într-un stadiu avansat, când, din păcate, uneori nu se mai poate face nimic”, a spus ministrul.

Alexandru Rogobete a vorbit și despre accesul la tratamente moderne. El a spus că au fost introduse 41 de medicamente noi pe lista de compensate, multe dintre ele așteptate de ani de zile de pacienți.

Cea mai mare mare problemă din sănătate

Întrebat care este cea mai mare problemă a sănătății din România, lipsa banilor sau lipsa de organizare, ministrul a declarat că „organizarea este problema, nu finanțarea”.

El a spus că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproape s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la aproximativ 41 de miliarde de lei în 2020 la 87 de miliarde în 2025.

El a adăugat că sistemul de sănătate este unul complex, comparabil cu un organism viu, în care intervin nu doar cadrele medicale și pacienții, ci și emoțiile generate de boală și suferință.

„[Sistemul de sănătate] are componenta de resursă umană, personalul medical, o altă componentă umană importantă și anume pacienții. Pe lângă aceste două zone mai are ceva ce alte sisteme nu au. Are viață și mai are moarte. Emoția generată de suferință, emoția generată de moarte, emoția generată de incertitudine că-ți poți pierde viața și așa mai departe, tu sau cei dragi, fac din sistemul de sănătate unul special care trebuie tratat așa cum este. Orice măsură abruptă, orice măsură cu barda, orice măsură care nu calculează toate aceste elemente face haos în sistemul de sănătate iar haosul în sistemul de sănătate se reflectă de fapt asupra pacienților.”, a spus Rogobete.

Potrivit autorităților, Detașamentul de pompieri Urziceni a intervenit în jurul orei 11:00 pentru căutarea și salvarea victimei.

La fața locului au fost mobilizate o autospecială de stingere, un container multirisc și o ambulanță SMURD, intervenția fiind sprijinită și de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Ialomița.

După aproximativ cinci ore de intervenție, salvatorii au reușit extragerea victimei, un bărbat de circa 39 de ani, care se afla în stare de inconștiență și fără funcții vitale. Acesta a fost declarat decedat.

Cauzele producerii incidentului urmează să fie stabilite de autoritățile competente.

Aceasta a descris atacul asupra trupelor israeliene ca o încălcare a acordului de încetare a focului negociat de SUA cu gruparea islamistă palestiniană Hamas, care a intrat în vigoare în Gaza în octombrie anul trecut, și a declarat că îl consideră „extrem de grav”, scrie Reuters.

Israelul a răspuns la incidente similare în ultimele luni prin efectuarea de atacuri aeriene în întreaga enclavă, în care zeci de persoane au fost ucise.

Hamas nu a făcut niciun comentariu imediat, dar unele surse apropiate grupului l-au identificat pe unul dintre cei uciși ca fiind Anas Annashar, fiul unui fost politician de rang înalt al Hamas.

Zeci de luptători Hamas au fost prinși în tunelurile de sub Rafah de la încetarea focului, iar unii dintre ei au fost uciși în confruntări cu forțele israeliene.

Într-un incident separat, forțele israeliene au împușcat și ucis un fermier palestinian în Deir Al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, potrivit autorităților locale din domeniul sănătății. Israelul nu a comentat imediat incidentul.

Violența a zguduit în repetate rânduri încetarea focului, iar cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului, în timp ce Washingtonul le presează să treacă la următoarele etape ale acordului de încetare a focului, menit să pună capăt conflictului pentru totdeauna.

Următoarea fază a planului președintelui Donald Trump pentru Gaza prevede rezolvarea unor probleme complexe, precum dezarmarea Hamas, pe care gruparea o respinge de mult timp, o retragere suplimentară a Israelului din Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii.

Ministerul Sănătății din Gaza a declarat că cel puțin 580 de palestinieni au fost uciși de focurile israeliene de la semnarea acordului de încetare a focului din octombrie. Israelul afirmă că patru soldați au fost uciși de militanții din Gaza în aceeași perioadă.

Războiul din Gaza a început cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, în care au fost uciși peste 1.200 de oameni. Numărul morților în Gaza se ridică acum la peste 71.000, potrivit datelor ministerului sănătății palestinian.

Fost căpitan al formației din Brăila, Liscevic și-a anunțat retragerea din activitatea competițională în mai 2025.

Medaliată cu argint la Campionatul Mondial din 2013, alături de naționala Serbiei, sportiva în vârstă de 35 de ani a evoluat în România din 2019, pentru SCM Râmnicu Vâlcea, iar din 2023 pentru Dunărea Brăila.

La momentul retragerii, Liscevic declara: „Brăila va rămâne mereu parte din drumul meu și a doua mea casă. Sper ca drumurile noastre să se întâlnească din nou, într-o zi”.

Reîntâlnirea s-a produs acum, dintr-o nouă postură. Oficialii clubului o descriu drept „liderul nostru pe teren”, „vocea din vestiar” și „exemplul de muncă, determinare și pasiune”, subliniind că „este parte din ADN-ul Dunării”.

„Brăila are un loc special în inima mea, pentru că aici am fost jucătoare. Când e greu, unor astfel de oameni nu trebuie să le întorci spatele. De aceea, revenirea mea la club, acum în rolul de antrenor secund, este ceva ce mă bucură cu adevărat. Vin cu noi provocări și, indiferent de perioada scurtă, sper să reușesc să contribui la echipă prin muncă, sprijin și devotament”, a declarat Liscevic la revenirea la Brăila.

Liscevic va face echipă pe banca tehnică a clubului din Brăila cu antrenorul danez Jensen Soren Norgaard.

Dunărea Brăila traversează o perioadă dificilă. Are o serie de patru înfrângeri consecutive în campionat și ocupă doar locul 8 în clasament.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, într-un interviu acordat PS News, despre problema concediilor medicale fictive din România.

Potrivit ministrului, fenomenul concediilor medicale nu este unul recent, ci unul care a evoluat în timp, ajungând să producă pierderi uriașe pentru bugetul sănătății.

„Fenomenul concediilor medicale fictive a fost scăpat de sub control. Nu în ultimele luni, de ani de zile. Vorbim de milioane de zile de concediu medical care nu au fundament medical”, a declarat Rogobete.

El a afirmat că impactul financiar este major, ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an.

Ministrul a spus că acești bani au fost, practic, „bani pe care eram obligat să îi iau de la gura bolnavului din spital, care are nevoie de medicamente, de tratamente, de îngrijire, ca să plătesc concediile inventate ale unora”.

Conform declarațiilor, Rogobete a început, încă din vara trecută, să aplice primele măsuri legislative, alături de controale și verificări extinse în privința acestui fenomen.

Acestea au dus la o reducere a numărului de concedii medicale fictive în ultimele șase luni ale anului trecut și la economii de câteva sute de milioane de lei.

Ministrul a precizat că aceste economii au fost redirecționate către pacienți, prin introducerea a 41 de medicamente noi pe lista de compensate.

„Vorbim de câteva sute de milioane de lei economisiți”, a declarat Rogobete.

„Greșeala noastră, pe care am recunoscut-o public, a fost că nu s-au nuanțat”, a mai declarat el.

Ministrul a explicat că nu pot fi puse în aceeași categorie cazurile reale. „Nu te poți gândi că o femeie însărcinată aflată în concediu pre sau postnatal abuzează de concediu medical”, a spus Rogobete. „La fel, nu te poți gândi că un pacient cu cancer, care face radio sau chimioterapie, abuzează de concediu medical”, a adăugat el.

În acest sens, ministrul a anunțat că a fost pusă în transparență o ordonanță de urgență care corectează aceste probleme.

„Vor fi excepții pentru pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, pentru femeile însărcinate și pentru pacienții care au nevoie de spitalizare în regim de urgență”, a precizat Rogobete.

Acesta a comparat situația din România cu cea din alte state europene.

„În multe țări din Europa, primele zile de concediu medical nu sunt plătite sau sunt plătite parțial”, a spus ministrul despre Spania, Belgia sau Suedia. „La noi, concediile medicale sunt plătite 100%”, a spus el.