Rafinăria Lukoil-Ukhtaneftepererabotka din Ukhta, în nordul Rusiei, a fost lovită joi de drone, potrivit informațiilor apărute pe canale locale de Telegram. Locuitorii au relatat că au auzit mai multe explozii și au văzut coloane groase de fum ridicându-se deasupra instalației industriale.

Canalul Exilenova+ susține că cel puțin trei drone ar fi ajuns la țintă. În paralel, autoritatea rusă pentru aviație civilă, Rosaviația, a anunțat închiderea temporară a aeroportului din zonă.

Rafinăria din Ukhta este una dintre cele patru mari unități Lukoil din Rusia și are un rol important în aprovizionarea regiunilor nordice cu combustibil și lubrifianți industriali. Instalația procesează țiței greu și produce benzină, motorină și kerosen pentru aviație.

Atacul are loc în contextul în care infrastructura petrolieră rusă a fost vizată în mod repetat în ultimele luni. În paralel, companiile din domeniul energetic încearcă să dezvolte alternative. Gazprom Neft a anunțat recent că a testat cu succes un combustibil sustenabil pentru aviație, obținut inclusiv din ulei alimentar uzat, susținând că acesta ar putea reduce emisiile cu până la 80% față de kerosenul convențional.

Pe fondul acestor evoluții, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut semnificativ. În ianuarie 2026, bugetul federal a încasat aproximativ 5,1 miliarde de dolari din taxe pe petrol și gaze, la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate recent.

Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.

„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.

El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.

„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.

Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.

„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.

În lupta împotriva sărăciei infantile și a inegalității sociale, Consiliul de Miniștri din Peninsula Iberică a aprobat un raport de revizuire a Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2030, care include 100 de obiective de îndeplinit până în anul 2030, printre care se află și aprobarea acestei prestații universale pentru creșterea copiilor, destinată tuturor familiilor cu copii. Inițiativa a fost aprobată la propunerea Ministerului Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030, notează 20minutos.es.

Ministrul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030, Pablo Bustinduy, a declarat în conferința de presă de după Consiliul de Miniștri că speră ca prestația pentru creșterea copiilor „să vadă lumina zilei cât mai curând” și a susținut că „impactul său va fi extraordinar și extraordinar de pozitiv pentru democrația spaniolă”.

Lupta împotriva sărăciei infantile

Deși este a patra economie a Uniunii Europene, Spania are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei infantile din spațiul comunitar. Aproximativ unul din trei minori trăiește sub pragul sărăciei în această țară, 29,2%, mult peste media UE, de 19,3%. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul minorilor, indicatorul AROPE, este și mai ridicat, ajungând la 34,6%, față de 24,2% în UE.

Potrivit Ministerului Drepturilor Sociale, obiectivul strategiei este consolidarea „statului bunăstării” prin acțiuni orientate spre „reducerea sărăciei și a inegalității și creșterea veniturilor gospodăriilor cu cele mai mici resurse”. De asemenea, ministerul a subliniat că Guvernul „include pentru prima dată într-o strategie națională” prestația universală pentru creșterea copiilor ca „un drept” care ar permite „eliminarea celei mai severe forme de sărăcie infantilă până în 2030”. Obiectivul este ca această prestație să ajungă la 100% dintre familiile cu copii minori în întreținere.

Studiul „Beneficiul de a acționa: potențialul unor politici concrete de a reduce sărăcia infantilă”, prezentat de UNICEF în noiembrie 2025, arată că sărăcia infantilă în Spania ar putea scădea cu 7,1 puncte procentuale dacă s-ar aplica prestația universală pentru creșterea copiilor de 200 de euro pe lună pentru fiecare copil. Aceasta ar însemna scoaterea din sărăcie a peste jumătate de milion de copii din țară, aproximativ 530.000. De asemenea, raportul menționează că o sumă minimă de 100 de euro pe lună ar putea scoate din această situație aproximativ 270.000 de copii și adolescenți.

Impozit pe marile averi pentru finanțarea măsurii

Ministrul Pablo Bustinduy este dispus să facă tot posibilul pentru a adopta această măsură universală pentru familii. În acest sens, după o întâlnire la Paris cu economistul francez Gabriel Zucman, ministrul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030 a menționat posibilitatea introducerii unui impozit de 2% pe marile averi din Spania, pentru patrimoniile care depășesc 100 de milioane de euro.

Acest mecanism ar permite Spaniei să colecteze până la 5,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor Observatorului Fiscal al Uniunii Europene, citate de Ministerul Drepturilor Sociale.

Prestația universală pentru creșterea copiilor, de 200 de euro pe lună pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei de 18 ani, se află de ani de zile pe agenda formațiunii Sumar, iar după acest Consiliu de Miniștri pare să devină una dintre măsurile la care Guvernul de coaliție lucrează deja.

Ce condiții trebuie să îndeplinească familiile de români din Spania pentru a primi alocația

Pentru a beneficia de ajutorul de 200 de euro pe lună (noua prestație universală pentru creșterea copilului) în Spania, familiile de români trebuie să îndeplinească următoarele condiții principale:

• Rezidență legală: Părinții trebuie să aibă rezidență legală în Spania (să dețină certificatul de înregistrare a cetățeanului UE – „foaia verde” sau cardul de rezidență).
• Înregistrarea copilului: Copilul trebuie să aibă vârsta sub 18 ani și să locuiască în Spania împreună cu părinții, să fie în registrul locuitorilor dintr-o localitate (empadronamiento)
• Documentație la zi: Este necesară deținerea unui număr NIE (Numero de Identification Extranjero) valid și a certificatului de naștere al copilului (format european sau tradus).
• Cerere oficială: Ajutorul nu se acordă automat; trebuie depusă o solicitare la Seguridad Social ( Securitate Socială) odată ce formularul specific devine disponibil în cursul anului 2026.

CSM CSU Oradea și-a încheiat miercuri participarea la ediția din acest an a FIBA Europe Cup în faza Top 16, cu o victorie la Zagreb.

Orădenii s-au impus în fața echipei KK Cedevita Jr Zagreb cu scorul de 107-100. Aceasta este victoria cu numărul 65 din totalul de 129 meciuri oficiale disputate în cupele europene pentru formația de pe Crișul Repede.

CSM Oradea a încheiat astfel Grupa L cu un bilanț general de 3-3, pe locul 3. Roș-albaștrii au avut același bilanț precum în campania precedentă și se opresc în Top 16 pentru a 4-a oară consecutiv, după ce în 2021 au ocupat locul 3 în competiție, iar în 2022 s-au oprit în sferturile de finală.

Emmanuel Nzekwesi a reușit 17 puncte, 11 recuperări, Thomas Bropleh a adăugat 16 puncte, 4 pase decisive, Nikola Kocovic a terminat cu 14 puncte, iar Kris Richard și Sayeed Pridgett au avut câte 11 puncte fiecare, primul cu 4 pase decisive, iar al 2-lea cu 6 pase decisive pentru CSM Oradea.

Kris Richard a ajuns la o performanță istorică. El a devenit primul jucător din istoria competiției care depășește borna de 1000 de puncte în FIBA Europe Cup.

Taiwan a intensificat demersurile de a-și consolida legăturile de securitate și economice cu Europa, a treia sa piață de export, într-un moment în care au apărut întrebări privind disponibilitatea SUA de a apăra insula în cazul unui atac chinez.

China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a aduce insula autoguvernată sub controlul său.

„Aș dori ca Taiwanul și Europa să își intensifice cooperarea în industria apărării și în tehnologiile de apărare”, a declarat Lai pentru AFP marți, într-un interviu la sediul Administrației Prezidențiale.

Lai a adăugat că Taiwanul, care produce cele mai avansate cipuri din lume, este, de asemenea, dornic să „colaboreze cu Europa în domeniul dezvoltării comune a AI”.

Lai a lăudat „eforturile europene de susținere a valorilor universale și sprijinul acordat Ucrainei în rezistența sa împotriva invaziei rusești”.

„Taiwanul este, de asemenea, alături de poporul ucrainean”, a spus Lai.

Taiwanul și-a majorat cheltuielile militare în ultimul deceniu, însă Taipeiul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului să facă mai mult pentru apărare și ca producătorii săi de semiconductori să își extindă capacitatea de producție în Statele Unite.

Lai a spus că guvernul său susține investițiile externe ale industriei semiconductorilor. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, s-a extins în Statele Unite, Japonia și Europa.

„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe. 

România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014.

Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride. 

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”. 

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000. 

Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia. 

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au efectuat, miercuri, 12 februarie 2026, opt percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente și fals în înscrisuri sub semnătură privată, se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit anchetatorilor, există suspiciunea rezonabilă că reprezentanții unei societăți comerciale ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kilograme de fructe importate din Egipt, ale căror date de proveniență ar fi fost falsificate.

Concret, ambalajele și etichetele ar fi fost înlocuite, astfel încât țara de origine să fie schimbată din Egipt în Grecia.

Au vrut să ascundă nivelul ridicat de pesticide

Din cercetări a reieșit că substituirea mărfurilor ar fi avut un dublu scop: pe de o parte, ascunderea conținutului ridicat de pesticide, cu mult peste limita maximă admisă de normele legale, iar pe de altă parte, facilitarea comercializării acestora către populație.

Fructele ar fi fost distribuite prin intermediul unui lanț de hypermarket-uri, iar veniturile obținute din vânzarea produselor nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale societății furnizoare.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes pentru cauză.

Totodată, 12 persoane – bănuiți și martori – urmează să fie conduse la audieri, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun, precizează comunicatul.

Cercetările sunt continuate de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

ISU Bacău anunță că a intervenit în cursul nopții pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din comuna Letea Veche.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta violent cu flăcări și cu degajări mari de fum la nivelul locuinței și al anexelor.

Concomitent cu acțiunea de stingere a incendiului, au fost constituite echipe de căutare pentru identificarea eventualelor victime.

Pompierii au făsit astfel două persoane decedate în interiorul unei anexe gospodărești. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 86 de ani și o femeie în vârstă de 83 de ani.

Flăcările au mistuit afectat casa de locuit și trei anexe gospodărești, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 200 mp.

Specialiștii au stabilit că evenimentul a fost provocat, cel mai probabil, de jarul sau scânteile căzute din sistemele de încălzire.

În fața unui grup de lideri de afaceri reuniți în portul belgian, Macron a insistat că Europa trebuie să își protejeze baza industrială pentru a-și apăra locurile de muncă și modelul social, în special în domenii precum industria chimică, semiconductorii și tehnologiile avansate. „Dacă vrem să păstrăm joburile pe acest continent (…) trebuie să păstrăm și să definim, prin design, conținut european”, a declarat acesta.

La scurt timp, Merz a transmis un mesaj mai prudent: regulile de „preferință europeană” ar trebui folosite „inteligent”, doar în sectoare critice și ca „ultimă soluție”. În viziunea sa, conceptul de „Made in Europe” nu ar trebui redus la cote de conținut sau la criterii de achiziții publice, ci ar trebui să însemne în primul rând mai puțină birocrație, o piață unică mai funcțională și diversificarea comerțului.

Schimbul de replici scoate la iveală tensiunile dintre cele mai mari două economii ale blocului, în contextul în care UE caută un răspuns coerent la problemele de competitivitate. Europa se confruntă cu dificultăți vechi – o piață internă insuficient integrată și reforme economice implementate inegal – într-un moment în care Statele Unite devin tot mai protecționiste, iar China își extinde capacitățile industriale.

Deși există consens privind urgența relansării competitivității, diferențele apar la capitolul instrumente. Franța promovează de mai mult timp, la nivel european, o agendă de tip „Buy European”, de la producția de apărare până la regulile de achiziții. În paralel, Comisia Europeană pregătește pentru luna viitoare un pachet legislativ care ar urma să introducă praguri privind ponderea inputurilor europene în produse, dar și condiții mai stricte pentru anumite investiții străine — inclusiv cerințe legate de transfer de tehnologie, angajări locale și parteneriate cu firme europene.

O altă linie de falie între Paris și Berlin rămâne finanțarea prin datorie comună. Macron a reafirmat sprijinul pentru extinderea capacității UE de a emite datorie împreună, argumentând că doar așa pot fi finanțate investițiile strategice în spațiu, apărare, securitate, tehnologii verzi, inteligență artificială și quantum. Germania se opune, preferând o repoziționare a banilor în bugetul multianual al UE către investiții și departe de domenii precum agricultura.

Liderii se întâlnesc astăzi

Reuniunea de o zi a liderilor, dedicată competitivității, va fi condusă de președintele Consiliul European, António Costa, care a declarat pentru Bloomberg că există un „sentiment clar de urgență” pentru decizii cu impact. La discuții sunt așteptați și Mario Draghi, fost șef al Banca Centrală Europeană, precum și Enrico Letta, ambii autori ai unor rapoarte recente despre deficitul de competitivitate al UE.

Potrivit unor persoane familiarizate cu pregătirile, liderii vor analiza opțiuni pentru integrarea piețelor, prioritizarea companiilor europene în contractele publice și relaxarea unor reguli pentru a permite apariția unor companii europene mai mari. Discuțiile ar urma să continue și în martie, când planurile ar putea fi consolidate, însă sursele indică faptul că nu sunt așteptate „breakthrough-uri” majore la întâlnirea de joi.

În luna decembrie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.868 lei, cu 497 lei mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie, iar câştigul salarial mediu net a fost de 5.914 lei, în creştere cu 299 lei, adică 5,3%, față de luna noiembrie 2025.

În luna decembrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna anterioară, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari, cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

În ce sectoare s-au înregistrat creșteri

Conform INS, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (28,4%) și în intermedieri financiare (26,4%).

Creșteri între 12% și 23% au fost înregistrate în industria metalurgică, transporturi pe apă, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, telecomunicaţii, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport, captarea, tratarea şi distribuţia apei, alte activităţi extractive, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare.

Sectoare cu scăderi ale câștigului salarial

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

-cu 9,6% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.;
-între 0,5% și 3,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, transporturi aeriene, fabricarea echipamentelor electrice.

În sectorul bugetar, INS arată că s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,3%). Câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna recedentă în învăţământ (-2,5%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare), respectiv în administraţia publică (-0,4%).