Șeful statului a subliniat că o temă de pe agenda summitului de miercuri va fi simplificarea proceselor de reglementare din UE. „Componenta internă foarte important de reglementare, de exemplu, o chestiune banală, recunoașterea diplomelor dintr-o țară europeană în alta. Faptul că Europa este împărțită în diferite reglementări face ca marile companii să fie în Statele Unite, de exemplu, pe telecomunicație. Avem 3-4 companii în Statele Unite și vreo 150 în Europa și în felul ăsta banii pentru cercetare, dezvoltare vor fi tot timpul acolo și noi vom avea un dezavantaj competitiv”, a declarat Nicușor Dan. 

Pe plan extern, Dan a spus că discuțiile se vor concentra pe acorduri comerciale și piața energetică. 

„Pe extern, din nou, cu puține nuanțe, oamenii sunt de acord că Europa trebuie să meargă să facă acorduri comerciale de India, Mercosur, toate cele pe care le știți”, a susținut Dan. 

Privind componenta energetică, președintele a spus: „O chestiune care este foarte discutată și importantă pentru România este prețul energiei și dacă nu cumva cât de repede trebuie să mergem cu tranziția verde. Noi suntem printre țările care doresc ca acest proces să fie mai lent astfel încât industriile care sunt mari consumatoare de energie să aibă timp. Este foarte important pentru noi și pentru multă lume prețul energiei care este o diferență de competitivitate între Europa și Statele Unite, China. Și aici sunt cele două componente, rețelele care să poată să permite o piață unică de energie, pentru că există discontinuități și diferențe de preț între țările europene și, bineînțeles, taxele pe emisia de carbon care ridică prețul de energie”.

Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.

„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.

El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.

„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.

Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.

„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.

În lupta împotriva sărăciei infantile și a inegalității sociale, Consiliul de Miniștri din Peninsula Iberică a aprobat un raport de revizuire a Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2030, care include 100 de obiective de îndeplinit până în anul 2030, printre care se află și aprobarea acestei prestații universale pentru creșterea copiilor, destinată tuturor familiilor cu copii. Inițiativa a fost aprobată la propunerea Ministerului Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030, notează 20minutos.es.

Ministrul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030, Pablo Bustinduy, a declarat în conferința de presă de după Consiliul de Miniștri că speră ca prestația pentru creșterea copiilor „să vadă lumina zilei cât mai curând” și a susținut că „impactul său va fi extraordinar și extraordinar de pozitiv pentru democrația spaniolă”.

Lupta împotriva sărăciei infantile

Deși este a patra economie a Uniunii Europene, Spania are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei infantile din spațiul comunitar. Aproximativ unul din trei minori trăiește sub pragul sărăciei în această țară, 29,2%, mult peste media UE, de 19,3%. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul minorilor, indicatorul AROPE, este și mai ridicat, ajungând la 34,6%, față de 24,2% în UE.

Potrivit Ministerului Drepturilor Sociale, obiectivul strategiei este consolidarea „statului bunăstării” prin acțiuni orientate spre „reducerea sărăciei și a inegalității și creșterea veniturilor gospodăriilor cu cele mai mici resurse”. De asemenea, ministerul a subliniat că Guvernul „include pentru prima dată într-o strategie națională” prestația universală pentru creșterea copiilor ca „un drept” care ar permite „eliminarea celei mai severe forme de sărăcie infantilă până în 2030”. Obiectivul este ca această prestație să ajungă la 100% dintre familiile cu copii minori în întreținere.

Studiul „Beneficiul de a acționa: potențialul unor politici concrete de a reduce sărăcia infantilă”, prezentat de UNICEF în noiembrie 2025, arată că sărăcia infantilă în Spania ar putea scădea cu 7,1 puncte procentuale dacă s-ar aplica prestația universală pentru creșterea copiilor de 200 de euro pe lună pentru fiecare copil. Aceasta ar însemna scoaterea din sărăcie a peste jumătate de milion de copii din țară, aproximativ 530.000. De asemenea, raportul menționează că o sumă minimă de 100 de euro pe lună ar putea scoate din această situație aproximativ 270.000 de copii și adolescenți.

Impozit pe marile averi pentru finanțarea măsurii

Ministrul Pablo Bustinduy este dispus să facă tot posibilul pentru a adopta această măsură universală pentru familii. În acest sens, după o întâlnire la Paris cu economistul francez Gabriel Zucman, ministrul Drepturilor Sociale, Consumului și Agendei 2030 a menționat posibilitatea introducerii unui impozit de 2% pe marile averi din Spania, pentru patrimoniile care depășesc 100 de milioane de euro.

Acest mecanism ar permite Spaniei să colecteze până la 5,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor Observatorului Fiscal al Uniunii Europene, citate de Ministerul Drepturilor Sociale.

Prestația universală pentru creșterea copiilor, de 200 de euro pe lună pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei de 18 ani, se află de ani de zile pe agenda formațiunii Sumar, iar după acest Consiliu de Miniștri pare să devină una dintre măsurile la care Guvernul de coaliție lucrează deja.

Ce condiții trebuie să îndeplinească familiile de români din Spania pentru a primi alocația

Pentru a beneficia de ajutorul de 200 de euro pe lună (noua prestație universală pentru creșterea copilului) în Spania, familiile de români trebuie să îndeplinească următoarele condiții principale:

• Rezidență legală: Părinții trebuie să aibă rezidență legală în Spania (să dețină certificatul de înregistrare a cetățeanului UE – „foaia verde” sau cardul de rezidență).
• Înregistrarea copilului: Copilul trebuie să aibă vârsta sub 18 ani și să locuiască în Spania împreună cu părinții, să fie în registrul locuitorilor dintr-o localitate (empadronamiento)
• Documentație la zi: Este necesară deținerea unui număr NIE (Numero de Identification Extranjero) valid și a certificatului de naștere al copilului (format european sau tradus).
• Cerere oficială: Ajutorul nu se acordă automat; trebuie depusă o solicitare la Seguridad Social ( Securitate Socială) odată ce formularul specific devine disponibil în cursul anului 2026.

ISU Bacău anunță că a intervenit în cursul nopții pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din comuna Letea Veche.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta violent cu flăcări și cu degajări mari de fum la nivelul locuinței și al anexelor.

Concomitent cu acțiunea de stingere a incendiului, au fost constituite echipe de căutare pentru identificarea eventualelor victime.

Pompierii au făsit astfel două persoane decedate în interiorul unei anexe gospodărești. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 86 de ani și o femeie în vârstă de 83 de ani.

Flăcările au mistuit afectat casa de locuit și trei anexe gospodărești, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 200 mp.

Specialiștii au stabilit că evenimentul a fost provocat, cel mai probabil, de jarul sau scânteile căzute din sistemele de încălzire.

CSM CSU Oradea și-a încheiat miercuri participarea la ediția din acest an a FIBA Europe Cup în faza Top 16, cu o victorie la Zagreb.

Orădenii s-au impus în fața echipei KK Cedevita Jr Zagreb cu scorul de 107-100. Aceasta este victoria cu numărul 65 din totalul de 129 meciuri oficiale disputate în cupele europene pentru formația de pe Crișul Repede.

CSM Oradea a încheiat astfel Grupa L cu un bilanț general de 3-3, pe locul 3. Roș-albaștrii au avut același bilanț precum în campania precedentă și se opresc în Top 16 pentru a 4-a oară consecutiv, după ce în 2021 au ocupat locul 3 în competiție, iar în 2022 s-au oprit în sferturile de finală.

Emmanuel Nzekwesi a reușit 17 puncte, 11 recuperări, Thomas Bropleh a adăugat 16 puncte, 4 pase decisive, Nikola Kocovic a terminat cu 14 puncte, iar Kris Richard și Sayeed Pridgett au avut câte 11 puncte fiecare, primul cu 4 pase decisive, iar al 2-lea cu 6 pase decisive pentru CSM Oradea.

Kris Richard a ajuns la o performanță istorică. El a devenit primul jucător din istoria competiției care depășește borna de 1000 de puncte în FIBA Europe Cup.

Taiwan a intensificat demersurile de a-și consolida legăturile de securitate și economice cu Europa, a treia sa piață de export, într-un moment în care au apărut întrebări privind disponibilitatea SUA de a apăra insula în cazul unui atac chinez.

China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a aduce insula autoguvernată sub controlul său.

„Aș dori ca Taiwanul și Europa să își intensifice cooperarea în industria apărării și în tehnologiile de apărare”, a declarat Lai pentru AFP marți, într-un interviu la sediul Administrației Prezidențiale.

Lai a adăugat că Taiwanul, care produce cele mai avansate cipuri din lume, este, de asemenea, dornic să „colaboreze cu Europa în domeniul dezvoltării comune a AI”.

Lai a lăudat „eforturile europene de susținere a valorilor universale și sprijinul acordat Ucrainei în rezistența sa împotriva invaziei rusești”.

„Taiwanul este, de asemenea, alături de poporul ucrainean”, a spus Lai.

Taiwanul și-a majorat cheltuielile militare în ultimul deceniu, însă Taipeiul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului să facă mai mult pentru apărare și ca producătorii săi de semiconductori să își extindă capacitatea de producție în Statele Unite.

Lai a spus că guvernul său susține investițiile externe ale industriei semiconductorilor. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, s-a extins în Statele Unite, Japonia și Europa.

„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe. 

România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014.

Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride. 

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”. 

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000. 

Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia. 

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au efectuat, miercuri, 12 februarie 2026, opt percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente și fals în înscrisuri sub semnătură privată, se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit anchetatorilor, există suspiciunea rezonabilă că reprezentanții unei societăți comerciale ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kilograme de fructe importate din Egipt, ale căror date de proveniență ar fi fost falsificate.

Concret, ambalajele și etichetele ar fi fost înlocuite, astfel încât țara de origine să fie schimbată din Egipt în Grecia.

Au vrut să ascundă nivelul ridicat de pesticide

Din cercetări a reieșit că substituirea mărfurilor ar fi avut un dublu scop: pe de o parte, ascunderea conținutului ridicat de pesticide, cu mult peste limita maximă admisă de normele legale, iar pe de altă parte, facilitarea comercializării acestora către populație.

Fructele ar fi fost distribuite prin intermediul unui lanț de hypermarket-uri, iar veniturile obținute din vânzarea produselor nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale societății furnizoare.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes pentru cauză.

Totodată, 12 persoane – bănuiți și martori – urmează să fie conduse la audieri, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun, precizează comunicatul.

Cercetările sunt continuate de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Salvamontiștii au primit 9 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 8 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 6 apeluri pentru Salvamont Alba, 5 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 4 apeluri pentru Salvamont Harghita, 4 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Semenic, 3 apeluri pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Sibiu, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov,  2 apeluri pentru Salvamont Mureș, dar și câte un apel în județele Bihor și Bacău, arată o informare publicată, joi, pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont. 

În cadrul intervențiilor au fost salvați 56 de cetățeni. Dintre aceștia, 23 au fost transportați la spital cu ambulanța.

„În cazul acestor intervenții au fost salvate 56 de persoane. Dintre acestea, 23 de persoane au fost transportate cu   Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor”, informează Dispeceratul Național Salvamont.

Salvatorii au primit și alte 35 de apeluri de la cetățeni care solicitau sfaturi și informații despre traseele turistice din zona montană. 

„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Dispeceratul Național Salvamont. 

Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunță Ziarul Financiar.

„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.

Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.

Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.

În noiembrie 2025, Mediafax a relatat că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au depus o ofertă pentru a prelua rețeaua Carrefour din România, care include 458 de magazine pe întreg teritoriul țării. Pe lista ofertanților se numără și retailerul francez Auchan și polonezii de la Zabka (Froo).

În decembrie 2025 au apărut informații în presă potrivit cărora acest acord ar fi aproape încheiat, cu o valoare estimată a tranzacției între 750 – 900 milioane de euro. Cu toate acestea, compania controlată de frații Pavăl a respins informațiile potrivit cărora ar fi cumpărat deja rețeaua Carrefour, spunând că știrile apărute sunt speculații neconfirmate.

Tot anul trecut, Consiliul Concurenței preciza că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea Carrefour România, ceea ce sugera că, la acel moment, negocierile se aflau încă în desfășurare și nu exista un acord oficial.

Analiza ieșirii din România

În toamna anului 2025, presa franceză a relatat despre Carrefour că ar intenționa să își vândă magazinele din România, la 24 de ani după intrarea pe piață (în 2001). Mai mult, retailerul a mandatat o bancă de investiții (BNP Paribas) pentru a găsi potențiali cumpărători pentru operațiunile sale locale, ca parte a strategiei de revizuire a portofoliului.

Carrefour nu a negat oficial procesul de evaluare a vânzării, nici nu a confirmat, dar a subliniat că se află într-o perioadă de analiză a portofoliului și își menține poziția pe piața românească până la decizia finală.

Strategii recente și retragerea de pe mai multe piețe internaționale

Conform datelor oficiale din primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România estimează pentru 2025 vânzări nete de 2,7 miliarde euro, un EBIDTA de 173 milioane euro şi un profit operaţional recurent de 29 milioane euro.

Brandul a continuat campanii de reduceri pe termen lung, cu mii de articole la prețuri mai mici pentru a atrage consumatorii într-un context economic dificil.

De asemenea, retailerul s-a retras oficial sau a închis magazine în diverse piețe externe, inclusiv Bahrain, Grecia, Italia, Singapore, Malaezia și Columbia în ultimii ani, ca parte a unei reorganizări strategice la nivel global.

Planul vizează concentrarea resurselor pe piețele principale profitabile, ceea ce explică interesul de a vinde active în țări periferice, inclusiv România.