Autoritățile au emis ordinele de începere pentru construcția a trei noduri rutiere pe autostrăzile A1, A2 și A3, care vizează îmbunătățirea conectivității și accesului către rețeaua de mare viteză din România.

Anunțul a fost făcut miercuri de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scriosteanu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, exproprierile sunt deja făcute, iar autorizațiile de construire au fost emise. În acest sens, lucrările de execuție vor începe în luna mai.

„Au fost emise Ordinele de începere a lucrărilor pentru construirea a 3 noduri rutiere importante, localizate pe 3 autostrăzi din rețeaua națională. Astfel, în perioada următoare, constructorii vor executa lucrări pregătitoare pentru organizarea de șantier, iar în luna mai, vor demara lucrările de execuție. Sunt licitații de tip fidic roșu, ceea ce înseamnă că exproprierile sunt deja făcute și autorizațiile de construire emise”, a scris Scriosteanu pe Facebook.

Unde vor fi construite cele trei noi noduri rutiere

Primul proiect vizează realizarea unui nod rutier pe Autostrada A1 București–Pitești, la kilometrul 73+100, în zona localității Ionești, la intersecția cu DJ702F. Investiția se ridică la 41,3 milioane de lei fără TVA și presupune amenajarea completă a nodului pentru toate relațiile de trafic, la o viteză minimă de proiectare de 40 km/h. Lucrările vor fi executate de BOG’ART SRL.

Al doilea nod rutier va fi construit pe Autostrada A2 București–Constanța, la kilometrul 90+100, la intersecția cu DJ306 și DN3A, în zona localității Dragoș Vodă, județul Călărași. Contractul, în valoare de 60,5 milioane de lei fără TVA, va fi realizat de asocierea BOG’ART SRL și OYL COMPANY Holding SRL.

Cel de-al treilea nod rutier va fi construit pe Autostrada A3 București–Ploiești, la kilometrul 36+700, în zona Gruiu–Nuci, din județul Ilfov. Nodul rutier, în valoare de 57,2 milioane de lei fără TVA, este realizat „la solicitarea și în colaborare cu Primăria comunei Gruiu, Primăria comunei Nuci și Consiliul Județean Ilfov”, iar constructorul este BOG’ART SRL. Scopul construirii acestui nod rutier este acela de a îmbunătăți conectivitatea în zona de nord a județului Ilfov.

Durata de execuție pentru fiecare obiectiv este estimată la 10 luni, iar sursa de finanțare a acestor proiecte este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin cadrul Programului Transport 2021-2027, și cofinanțare de la Bugetul de Stat.

Retailerul anunță că deschide înscrierile pentru micii producători din București și Ilfov, în cadrul inițiativei „De aici, de aproape”, un proiect care pune accent pe produsele realizate în proximitate și pe susținerea economiei locale.

În prezent, aproximativ 1.300 de producători români livrează produse în magazinele Carrefour aflate la o distanță de maximum 50 km, iar rețeaua este în continuă extindere.

Programul care aduce produsele locale mai aproape de clienți

Proiectul dedicat artizanilor locali, lansat anul trecut, a crescut rapid și reunește acum circa 300 de artizani din 21 de județe. Aceștia furnizează peste 4.000 de produse românești, disponibile în mai mult de 30 de localități.

Clienții pot găsi la raft o varietate largă de produse, de la brânzeturi și mezeluri tradiționale, până la băuturi artizanale, produse de panificație, dulcețuri sau opțiuni vegane.

„La nivel național, Carrefour este casa comunității de producători locali cu peste 2000 de parteneri, o rețea mereu în creștere. Dincolo de cifre, am creat un ecosistem care funcționează și creează valoare în comunitățile în care suntem prezenți. Mai departe, succesul demersului de artizani ne demonstrează și potențialul ultralocal, deja extrem de apreciat de clienții noștri pe categoria de produse proaspete”, declară Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

Cum pot aplica micii producători

Extinderea programului în zona Capitalei marchează o nouă etapă pentru inițiativă, iar artizanii și antreprenorii locali sunt invitați să se alăture rețelei.

„Ne propunem să extindem rețeaua De aici, de aproape la nivel național în 2026, deoarece fiecare produs care ajunge la raft înseamnă un antreprenor susținut, o comunitate mai puternică și ne reconfirmă promisiunea de calitate pentru fiecare român care ne trece pragul. Celebrăm astăzi rezultatele foarte bune de până acum și deschidem proiectul către o nouă regiune, invitând artizanii din București și împrejurimi să ni se alăture”, a adăugat CEO-ul Carrefour România.

Toți producătorii interesați, din București, Ilfov sau din restul țării, pot trimite oricând o solicitare de colaborare către Carrefour (pe adresa de e-mail:ro_deaproape@carrefour.com), retailerul menținând deschis acest program la nivel național.

Anthropic a prezentat noul model, denumit oficial „Claude Mythos Preview”. Compania susține că tehnologia este capabilă să identifice vulnerabilități critice în sisteme de operare și browsere. Potrivit dezvoltatorilor, aceste capacități ar putea fi exploatate de criminali informatici. Din acest motiv, modelul nu va fi lansat public pentru moment. „Creșterea semnificativă a capabilităților ne-a determinat să nu îl punem la dispoziția tuturor utilizatorilor”, a transmis compania într-un document tehnic, citat de Euronews.

Vulnerabilități descoperite de sistem

Anthropic a testat modelul în mai multe scenarii de securitate. Într-un experiment, sistemul a reușit să găsească o metodă de a depăși restricțiile unui mediu virtual securizat. Modelul a reușit să transmită un mesaj din interiorul acelui mediu. În plus, a publicat detalii despre vulnerabilitate pe mai multe site-uri publice. Compania a descoperit că sistemul poate identifica erori grave în nucleul Linux, folosit pe majoritatea serverelor din lume. Modelul a reușit chiar să combine mai multe vulnerabilități pentru a simula preluarea controlului asupra unui sistem. Într-un alt caz, Mythos a descoperit o vulnerabilitate veche de 27 de ani în sistemul de operare OpenBSD.

Acces limitat pentru companii mari

Anthropic a decis ca modelul să fie folosit doar într-un program restrâns de securitate cibernetică. Proiectul, numit „Project Glasswing”, va implica mai multe companii mari din tehnologie. Printre ele se numără Amazon Web Services, Apple, Google, Microsoft, Nvidia și Cisco. Modelul va fi folosit pentru identificarea vulnerabilităților și îmbunătățirea securității sistemelor informatice. Compania spune că va publica ulterior concluziile programului. Anthropic a confirmat că poartă discuții cu oficiali ai guvernului SUA despre implicațiile modelului. Compania consideră că dezvoltarea unor astfel de tehnologii are impact asupra securității naționale. De aceea, colaborarea cu autoritățile ar putea deveni necesară.

Modele similare ar putea apărea în curând

Directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a avertizat că și alte companii ar putea dezvolta sisteme similare. Potrivit experților companiei, modele AI cu astfel de capacități ar putea apărea pe piață în următoarele șase până la 18 luni. Specialiștii din domeniul securității spun că industria trebuie să se pregătească pentru apariția unor instrumente AI capabile să identifice și să exploateze vulnerabilități informatice la scară largă.

Madonna va apărea în sezonul al doilea al serialului The Studio, marcând prima sa apariție televizată după mai bine de 20 de ani, potrivit informațiilor apărute în presa internațională.

Artista a fost surprinsă recent filmând la Veneția pentru producția semnată de Seth Rogen, într-un rol care va face trimitere directă la dificultățile întâmpinate în încercarea de a-și realiza propriul film biografic.

Un rol inspirat dintr-un proiect abandonat

Apariția Madonnei în serial va avea un arc narativ de două episoade și va integra elemente din povestea reală a filmului biografic despre viața sa, abandonat în 2023.

Like A Virgin……again and again. 🇮🇹 #juliagarner pic.twitter.com/aCeuJOMNdz

— Madonna (@Madonna) March 23, 2026

Proiectul fusese inițiat în 2021 de Universal Pictures, iar artista urma să fie atât regizoare, cât și co-scenaristă. Rolul principal fusese câștigat de Julia Garner, după un proces de audiții intens.

Filmul ar fi urmărit ascensiunea Madonnei, de la începuturile sale din Michigan până la succesul global consolidat odată cu albumul Ray of Light.

Proiectul a fost însă abandonat după mai multe rescrieri de scenariu, în contextul în care artista a ales să pornească într-un turneu mondial.

Serialul rescrie povestea

În The Studio, povestea este reinterpretată: o companie fictivă produce filmul biografic care, în realitate, nu a mai fost realizat.

Acțiunea include un debut spectaculos la Festivalul de Film de la Veneția, prezența Madonnei și a Juliei Garner în campania de promovare, încercarea de a obține recunoaștere la premiile Oscar.

Surse apropiate producției spun că serialul va aborda și teme din culisele industriei cinematografice, inclusiv strategii de promovare și influența festivalurilor asupra succesului unui film.

Revenire rară pe ecran

Madonna nu a mai apărut într-un serial TV din 2003, când a avut un cameo în Will & Grace, și nu a mai jucat într-un film din 2002, în remake-ul Swept Away.

Participarea sa în noul sezon este considerată o reușită importantă pentru producători, având în vedere raritatea aparițiilor sale actoricești.

Viitorul proiectelor marca „Madonna”

Între timp, Netflix dezvoltă un serial autobiografic despre artistă, în colaborare cu regizorul Shawn Levy. Julia Garner nu este, deocamdată, implicată în acest nou proiect.

Moment viral la Veneția

Filmările din Italia au generat deja interes online, după ce Madonna și Julia Garner au recreat imagini inspirate din videoclipul piesei Like a Virgin, într-o gondolă pe canalele Veneției.

Kremlinul a reacționat pozitiv după acordul de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran, anunțând că această pauză din Orientul Mijlociu poate crea un context favorabil pentru alte negocieri internaționale, inclusiv pentru conflictul din Ucraina, scrie Reuters.

Autoritățile din Rusia au transmis că decizia de a opri escaladarea militară reprezintă un pas important. „Am primit vestea unui armistițiu cu satisfacție. Salutăm decizia de a nu continua pe calea escaladării armate.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii de la Moscova cred că această evoluție ar putea permite Statelor Unite să își reorienteze atenția către discuțiile de pace legate de Ucraina.

„Sperăm că, în viitorul previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp și mai multe oportunități de a se întâlni într-un format trilateral”, a spus Peskov, referindu-se la negocierile dintre Rusia, Ucraina și SUA.

În trecut, Rusia a susținut că dialogul pe tema Ucrainei a stagnat după izbucnirea conflictului din Iran. Discuțiile de pace au început anul trecut la Istanbul, iar ulterior au continuat în format trilateral, cu întâlniri organizate la Abu Dhabi și Geneva.

Cu toate acestea, negocierile nu au produs rezultate concrete până acum. Principalul obstacol rămâne disputa teritorială. Rusia cere Ucrainei să renunțe la restul regiunii Donbas, în timp ce autoritățile de la Kiev resping această condiție și refuză să cedeze zonele pe care armata rusă nu le-a ocupat în anii de conflict.

Armistițiul dintre SUA și Iran oferă o posibilă fereastră diplomatică, însă diferențele majore dintre părți continuă să blocheze un acord de pace în Ucraina.

Studenții își pierd capacitatea de a participa la discuțiile din clasă pentru că au folosit frecvent programele de inteligență artificială, potrivit Futurism. Deoarece împrumută gândirea IA, tinerii își pierd abilitățile cognitive, iar ulterior ratează examenele, a stabilit un studiu. Acest lucru este ușor de observat în sălile de curs unde studenții folosesc numeroase clișee ale IA sau refuză să se implice în dezbateri.

O studentă de la Universitatea Yale, identificată drept Amanda, a declarat pentru CNN că răspunsurile monotone ale ChatGPT sunt din ce în ce mai folosite în timpul seminarelor. Asta demonstrează că tinerii se folosesc din ce în ce mai mult IA pentru a gândi în locul lor. De altfel, unii studenți folosesc programele de IA chiar în timpul seminarelor fie pentru a înțelege subiectul discuției, fie pentru a răspunde profesorului.

„Toată lumea sună cam la fel acum. În primul meu an de facultate, participam la seminare unde fiecare avea ceva diferit de contribuit. Deși oamenii se bazau unii pe alții, abordau subiectul din unghiuri diferite și ofereau comentarii diferite”, a spus studenta de la Yale.

Numeroase studii au explorat impactul inteligenței artificiale asupra exprimării umane. O lucrare recentă, publicată în revista Trends in Cognitive Sciences, a arătat că atunci când oamenii folosesc chatbot-uri cu inteligență artificială pentru a gândi, își schimbă fără să realizeze propriile gânduri. Pe termen mediu și lung, implicațiile sunt „destul de înfricoșătoare”.

„Dacă oamenii își pierd diversitatea [cognitivă] sau devin leneși intelectuali, desigur, acest lucru va afecta foarte mult societatea noastră”, a declarat, pentru CNN, Morteza Dehghani, profesor de psihologie și informatică la Universitatea din California de Sud.

Scenariile prezentate în studii și filme ajung la o degradare periculoasă a societății umane sau chiar până la o preluare a controlului de către inteligența artificială.

Întrebat dacă alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar trebui pusă pe masă, Vlad Gheorghe a declarat: „Cred că până ajungem acolo, ar trebui să punem pe masă o nouă variantă de organizare administrativ-teritorială pentru România, una cu minim o treime din primării dispărute, o organizare nouă pentru România, cu minim o treime din posturile de consilieri locali și județeni dispărute, eficientizate, ca să zic așa”.

În opinia sa, „toate astea ar trebui să ducă la mai puțini parlamentari, pentru că fiecare țară serioasă are o rată de reprezentare, adică la X consilieri locali, ai X consilieri județeni și X număr de parlamentari. Asta ar trebui pus pe masă cu adevărat. Există multe variante făcute, lucrate de Banca Mondială, de Guvernul României, de ONG-uri, avem de unde să luăm modele și abia apoi trebuie să vedem cum îi votăm pe oamenii respectivi”.

Consilierul premierului precizează că „în acest moment, avem un aparat de stat mult-mult prea stufos și nu mă gândesc doar la cheltuielile pe care le generează acest aparat, ci și la faptul că de multe ori deciziile se blochează fără nici un fel de justificare”.

Întrebat pe de altă parte în contextul tensiunilor din coaliție dacă premierul Ilie Bolojan ar fi trebuit să fie mai flexibil în relația cu PSD, așa cum cer social-democrații, Vlad Gheorghe a răspuns: „Nu, eu cred că trebuia să fie chiar mai intransigent în relația cu PSD și trebuia să împingă mai multe reforme, pentru că doar așa se câștigă încrederea cetățenilor, chiar dacă poate se pierde încrederea celor care își pun banii în cutiile de pantofi”.

Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă.

Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026.

Semnificația Paștelui pentru români

Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu.

Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic.

În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială.

Participarea la Slujba de Înviere în 2025

Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment.

Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public.

Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare.

Intenția de participare în 2026

Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu.

Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram.

În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici.

Planurile pentru minivacanța de Paște

Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.

Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat.

INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani.

Metodologia sondajului

Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice.

Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Procuroarea Cristina Chiriac, propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins marți, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, acuzațiile că a blocat dosarul fostului episcop de Huși și a ignorat probe care puteau dovedi abuzurile sexuale ale lui Corneliu Onilă, scrie hotnews.

Cristina Chiriac a fost audiată marți, din nou după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă a fost unul din motivele invocate de CSM. În timpul audierilor de la CSM, procuroarea Chiriac a spus că nu are ce să-și reproșeze privind modul cum a acționat.

În motivarea avizului negativ membrii CSM au arătat că procuroarea Cristina Chiriac nu a oferit explicații suficiente în legătură cu acuzațiile că a ținut la sertar probe care dovedeau abuzurile sexuale ale fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă, în 2017 atunci când a instrumentat dosarul în care acesta era șantajat și că nu a disjuns cauza parchetului competent să instrumenteze infracțiuni sexuale.

Ancheta care a dus la condamnarea fostului episcop al Hușilor a fost redeschisă în 2019, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la „Să fie lumină”, iar Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare.

În fața comisiei de la Ministerul Justiției, Cristina Chiriac a susținut în legătură cu respectivul dosar, că deciziile au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauză

„Toate deciziile adoptate în cauza respectivă au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauza. Fără a intra în detaliile concrete ale cauzei, subliniez că activitatea de urmărire penală  presupune o evaluare riguroasă a problemelor existente la un anumit moment procesual, iar diferența dintre percepția publică și realitatea probatorie este o situație care apare frecvent în practică. De asemenea, este important de subliniat că procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice, ci exclusiv în baza probelor administrate în condiții de legi”, a precizat Cristina Chiriac.

Procuroarea a invocat caracterul nepublic al anchetei.

„Dacă ar fi să revin asupra modului în care am răspuns în cadrul interviului anterior, consider că aș fi putut dezvolta mai clar aceste principii, fără a intra în detaliile concrete ale cauzei.  Aceasta nu schimbă în niciun fel corectitudinea și legalitatea deciziilor adoptate. În acest context, consider că se mai impun a fi făcute unele precizări suplimentare, totodată având în vedere caracterul nepublic al anchetei, confirmat și de către instanțele care au judecat cauzele în fond și în apel”, a mai spus procuroarea Chiriac.

Cristina Chiriac a negat că înregistrările cu care a intrat în contact în timpul instrumentării dosarului de șantaj ar fi ilustrat abuzuri sexuale cu minori și susține că ele nu au constituit probe în dosarul de condamnare a lui Onilă pentru infracțiuni sexuale, ci doar în acela în care fostul episcop a avut calitate de persoană vătămată în dosarul de șantaj.

„Ceea ce este esențial este că respectivele înregistrări care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori. Persoanele implicate fiind majore la momentul efectuării înregistrărilor, aceste aspecte fiind confirmate atât prin hotărârile instanțelor de judecată, cât și de declarațiile persoanelor implicate. Toate înregistrările și suporții care conțineau materialele compromițătoare și care au făcut obiectul infracțiunii de șantaj au fost înaintate către instanța de judecată care a judecat dosarul având ca obiect infracțiunea de șantaj”, a mai afirmat Cristina Chiriac.

Procuroarea a susținut cu fermitate în fața comisiei de interviu că și-a îndeplinit atribuțiile în mod profesionist, nefiind influențată de calitatea persoanei anchetate.

„Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii, indiferent de calitatea persoanei cercetate.  Episcopul de la Huși nu-mi este naș, nu m-a cununat, l-am cunoscut doar cu ocazia instrumentării dosarului de șantaj”, a declarat Cristina Chiriac.

Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României.

Mark Rutte urmează să se întâlnească miercuri cu Donald Trump la Casa Albă, alături de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul apărării Pete Hegseth. În timpul vizitei, șeful NATO va avea discuții și cu membri ai Congresului american și va susține un discurs la Ronald Reagan Presidential Foundation and Institute, arată Euronews. Vizita are loc într-un context geopolitic complicat, marcat de tensiunile din Orientul Mijlociu și de nemulțumirile Washingtonului față de poziția unor aliați europeni în conflictul cu Iranul.

Nemulțumiri ale Washingtonului față de aliații europeni

Administrația Trump a criticat mai multe state NATO pentru refuzul de a sprijini campania militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. La fel și pentru decizia de a nu permite folosirea spațiului lor aerian de către avioane americane implicate în operațiuni. Această poziție a provocat iritarea președintelui american. El a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței și a sugerat că Statele Unite ar putea reconsidera rolul lor în NATO. Trump a susținut în repetate rânduri că SUA suportă o parte disproporționată din costurile securității europene și a criticat aliații pentru lipsa de implicare în momentele de criză.

Misiunea lui Rutte: menținerea SUA în NATO

Analiștii spun că Mark Rutte are o misiune dificilă: să calmeze tensiunile dintre Washington și aliații europeni și să evite o ruptură în interiorul alianței. Fostul ambasador american la NATO, Kurt Volker, a declarat că mesajele venite din Europa împotriva campaniei militare a SUA și Israelului în Iran au contribuit la deteriorarea relațiilor. Potrivit lui Volker, Trump ar putea încerca să transfere responsabilitatea pentru eventualele dificultăți ale conflictului către aliații care nu au sprijinit Washingtonul.

Alți experți consideră însă că statele europene au dreptul de a refuza participarea sau sprijinul logistic pentru operațiuni militare. Patrick Bury, fost analist NATO și lector în studii de securitate la University of Bath, a subliniat că aliații pot decide în mod legitim să își închidă spațiul aerian pentru astfel de misiuni. În opinia sa, rolul lui Rutte este să reprezinte interesele alianței în ansamblu și să găsească un echilibru între pozițiile diferite ale statelor membre.

Stilul diplomatic al lui Rutte, criticat de unii aliați

Rutte, care a fost prim-ministru al Olandei între 2010 și 2023, a fost criticat anterior pentru tonul conciliant față de Donald Trump. Unii comentatori europeni au considerat că abordarea sa este prea indulgentă. Analiștii spun însă că această strategie ar putea fi necesară pentru a menține dialogul cu Washingtonul și pentru a evita o escaladare a tensiunilor într-un moment în care stabilitatea NATO este pusă la încercare.