Anthropic rămâne pe lista neagră a Pentagonului. Instanța îi dă câștig de cauză administrației Trump

O curte federală de apel din Washington a respins miercuri cererea companiei de a bloca măsurile luate de Pentagon, care a etichetat Anthropic drept „risc pentru securitatea națională” și i-a limitat accesul la contracte și colaborări cu sectorul militar. Potrivit Associated Press, judecătorii au refuzat să emită un ordin care să protejeze compania de efectele acestor măsuri, în condițiile în care procesul este încă în desfășurare.

Claude, miza conflictului

Conflictul a pornit de la limitele pe care Anthropic a încercat să le impună asupra utilizării chatbotului Claude, inclusiv în sisteme autonome de armament și în programe de supraveghere. Compania susține că reacția administrației Donald Trump a fost una de represalii.

Anthropic a acuzat autoritățile de o „campanie ilegală de represalii”, în timp ce administrația Trump a susținut că firma încearcă să influențeze politica militară a Statelor Unite.

Decizii contradictorii în instanțele americane

Decizia din Washington a fost pronunțată după o hotărâre separată a unei instanțe federale din San Francisco, într-un proces în care Anthropic a contestat decizia administrației Donald Trump de a o declara risc pentru securitatea națională și de a-i limita accesul la contracte militare. În acel caz, instanța a obligat autoritățile să elimine această etichetă.

Judecătoarea Rita Lin, magistrat federal în California, a considerat că autoritățile au depășit limitele legale atunci când au aplicat această măsură.

Cu toate acestea, instanța de apel din Washington a avut o opinie diferită. Judecătorii au admis că firma ar putea suferi „un anumit grad de prejudiciu ireparabil”, dar au apreciat că nu există suficiente motive pentru a suspenda măsurile, inclusiv pentru că „nu este clar cât de mare este prejudiciul financiar”.

Urmează noi audieri

Cazul nu este încheiat. Noi probe urmează să fie analizate, iar o audiere este programată pentru data de 19 mai.

„Suntem mulțumiți că instanța a recunoscut că aceste probleme trebuie rezolvate rapid și rămânem încrezători că, în final, instanțele vor decide că aceste etichete au fost ilegale”, a transmis Anthropic.

Deciziile contradictorii creează incertitudine pentru companii, a avertizat Matt Schruers, directorul general al Computer & Communications Industry Association – o organizație care reprezintă companii din sectorul tehnologiei.

„Acțiunile Pentagonului și decizia instanței din Washington creează o incertitudine serioasă în mediul de afaceri, într-un moment în care companiile americane concurează la nivel global pentru a domina domeniul inteligenței artificiale”, a explicat acesta.

Franța condamnă atacurile Israelului în Liban: „Pun în pericol armistițiul”

Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu

Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului.

„Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron.

Sprijin pentru autoritățile libaneze

Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”.

„Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”.

Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu

El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.

Rutte, după întâlnirea de la Casa Albă: Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați. „NATO există pentru siguranța Europei, dar și ca platformă de proiecție a puterii SUA”

În cadrul întâlnirii cu Donald Trump, Rutte a subliniat că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă.

Dezamăgire, dar nu ruptură

„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.

Șeful NATO a explicat că multe țări europene au sprijinit efortul militar al Statelor Unite și Israelului „prin baze militare, logistică, permisiuni de survol și prin respectarea angajamentelor”.

„Marea majoritate a țărilor europene au făcut ceea ce promiseseră într-o astfel de situație”, a menționat Rutte.

Rutte despre cum funcționează NATO

În același context, liderul alianței nord-atlantice a oferit și o explicație mai amplă asupra rolului NATO.

„NATO există și pentru a garanta siguranța Europei și pentru a oferi Statelor Unite o platformă de proiecție a puterii”, a precizat Mark Rutte.

El a subliniat că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită infrastructurii și sprijinului oferit de aliați: „Ceea ce au făcut Statele Unite a fost posibil și pentru că multe țări europene și-au respectat angajamentele. Nu toate, însă. Și înțeleg pe deplin dezamăgirea președintelui”.

Rutte: Trump a ascultat argumentele mele

Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a precizat că discuția a fost „foarte sinceră și deschisă”.

„Există clar o dezamăgire. Dar, în același timp, a ascultat cu atenție argumentele mele”, a spus el.

Rutte a amintit și de angajamentele asumate de aliați în materie de apărare, inclusiv obiectivul de creștere a cheltuielilor: „I-am reamintit că leadershipul său a dus la angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5% – o schimbare transformatoare pentru NATO”.

Europa, între sprijin militar și diplomație

Șeful NATO a recunoscut că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului lor aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

„Este adevărat, nu toate statele europene și-au respectat angajamentele, și înțeleg de ce acest lucru îl dezamăgește”, a spus Rutte.

În același timp, el a subliniat că aliații susțin obiectivul strategic al SUA: „Susțin președintele în ceea ce privește reducerea capacității Iranului de a exporta haos în regiune, în Europa și la nivel global. Iranul este unul dintre principalii susținători ai efortului de război al Rusiei în Ucraina”.

„Reducerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este esențială, iar Iranul nu trebuie să ajungă să dețină astfel de capabilități”, a spus șeful NATO.

Rutte a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord: „Există riscul să negociezi atât de mult încât să fie prea târziu”.

În cazul Coreei de Nord, negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear, iar regimul de la Phenian a ajuns să dețină arme nucleare, reducând semnificativ opțiunile de intervenție.

Rutte: Lumea este mai sigură azi

Secretarul general al NATO a susținut că lumea este mai sigură după acțiunile împotriva Iranului.
„Întreaga lume este mai sigură atunci când aceste capacități sunt reduse”, a declarat Mark Rutte.

El a atras atenția și asupra cooperării dintre Iran și alte state, inclusiv Rusia, China sau Coreea de Nord, subliniind că aceste relații contribuie la instabilitatea globală.

„Aceste regiuni sunt din ce în ce mai interconectate. Nu mai pot fi privite separat”, a explicat șeful NATO.

O lună fără taxă pe combustibil în Indiana. Reducere la pompă pentru șoferi

Guvernatorul Mike Braun a anunțat miercuri suspendarea unei taxe de 7% aplicate carburanților, echivalentă cu aproximativ 17,2 cenți pentru fiecare galon de combustibil (circa 3,8 litri). Măsura a intrat în vigoare imediat și ar putea aduce economii totale de aproximativ 50 de milioane de dolari pentru șoferi.

„Declar o vacanță fiscală pentru combustibil, pentru a oferi locuitorilor din Indiana o gură de aer în fața prețurilor ridicate la pompă”, a transmis Braun, citat de CNN.

Autoritățile au precizat că reducerea ar putea să nu fie vizibilă imediat la benzinării, dar va fi resimțită în zilele următoare.

Prețuri în creștere

Suspendarea vine după mai multe scumpiri rapide ale carburanților. Potrivit AAA, asociație auto care monitorizează prețurile la carburanți în SUA, prețul mediu al benzinei în Indiana a ajuns la 4,14 dolari pe galon (echivalentul a aproximativ 1,1 dolari pe litru), față de 3,47 dolari în urmă cu o lună.

Creșterea este pusă pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care au dus la majorarea cotațiilor petrolului.

Măsura nu afectează taxa statală pe combustibil de 36 de cenți pe galon, care rămâne în vigoare.

Măsuri similare

Și statul Georgia a adoptat o decizie similară. Guvernatorul Brian Kemp a suspendat în martie taxa pe combustibil de 33,3 cenți pe galon pentru o perioadă de două luni.

Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz și acuză SUA că au încălcat armistițiul. Washingtonul avertizează: acordul cade fără redeschidere

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

„În prezent, însăși „baza viabilă pentru negocieri” a fost încălcată în mod deschis și evident, chiar înainte de începerea negocierilor. Într-o asemenea situație, un armistițiu bilateral sau negocierile sunt nerezonabile”, a transmis șeful Parlamentului iranian.

IRGC: Trump a acceptat controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța militară de elită a Iranului, responsabilă pentru operațiuni externe și protejarea regimului de la Teheran, a transmis că una dintre prevederile-cheie ale planului este „gestionarea inteligentă” de către Iran a Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a susținut că președintele american Donald Trump ar fi acceptat ca strâmtoarea să rămână „sub controlul Iranului”.

Ulterior, media de stat iraniană a relatat că Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii, o măsură de presiune directă, cu impact global.

SUA: acuzațiile „nu au sens”

Vicepreședintele american, JD Vance, a respins categoric aceste acuzații. „Mă întreb cât de bine înțelege limba engleză, pentru că unele lucruri pe care le-a spus nu au sens în contextul negocierilor”, a declarat Vance, înainte de plecarea din Ungaria. El a insistat că SUA respectă armistițiul și că negocierile continuă. De asemenea, a subliniat că Libanul nu a fost inclus în acord și că renunțarea la uraniul îmbogățit rămâne o condiție-cheie.

Vance: Confuzie pe „planurile în 10 puncte”

Vance susține că ar exista „trei propuneri diferite, fiecare cu câte 10 puncte”, ceea ce ar fi generat confuzie în jurul negocierilor.

„Prima propunere a fost trimisă către Steve Witkoff și Jared Kushner și, sincer, credem că probabil a fost scrisă de ChatGPT. A ajuns imediat la coșul de gunoi”, a spus vicepreședintele SUA. Potrivit acestuia, ca de-a doua propunere – rezultatul discuțiilor dintr SUA, Pakistan și Iran – este cea luată în calcul de administrația americană.

JD Vance a criticat o a treia versiune a „planului în 10 puncte”, apărută pe rețelele sociale, pe care a descris-o drept „și mai maximalistă” decât prima și despre care spune că nu este o varianță oficială. Totuși, documentul la care face referire – care susține că Iranul ar fi obținut o „victorie majoră” și ar fi forțat SUA să accepte planul – a fost obținut de CNN de la oficiali iranieni și difuzat de mai multe instituții media de stat din Iran.

Ultimatum pentru Ormuz

Vicepreședintele american a explicat că acordul este condiționat de respectarea reciprocă a angajamentelor, iar redeschiderea rutei maritime este una dintre principalele obligații asumate de Teheran.

„Dacă nu vedem acest lucru, președintele nu va respecta acordul”, a declarat Vance. El a subliniat că armistițiul este gândit ca o etapă temporară, menită să permită continuarea negocierilor, și a avertizat că încălcarea condițiilor stabilite va duce la reacții dure din partea Washingtonului.

„În esență, suntem într-o poziție bună. Ei redeschid strâmtoarea, noi avem un armistițiu”, a spus Vance, adăugând că Iranul va suporta „consecințe serioase” dacă nu își respectă angajamentele.

Strâmtoarea este unul dintre cele mai importante puncte strategice din lume: aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această rută. Blocarea ei din nou, chiar și temporară, poate declanșa alte creșteri rapide ale prețurilor la energie și turbulențe pe piețele internaționale.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz. Ivan: Până când ajunge petrolul la pompă durează 50 de zile

„Există un termen de minim 45-50 de zile din momentul în care apare o astfel de modificare, până când ajungem cu adevărat să revenim la normal, din punct de vedere al cifrelor mari. Vreau să vin în contextul mare. Înainte de acest război, omenirea extragea și rafina aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Acum această cantitate, din două motive, blocarea strâmtorii Ormuz și bombardarea anumitor facilități de extracție, transport, rafinare a produselor petroliere, au dus ca această cantitate să fie cu 25% mai mică.

În continuare, la nivel mondial, cererea este aproximativ la fel ca înainte de izbucnirea acestui război. Suntem într-un moment în care a apărut și acea criză în care oamenii au început să-și facă provizii mai mari, companii au început să-și facă provizii mai mari, au o cerere mai mare și o producție mai mică. Evident că în aceste momente prețul crește”, a declarat Ivan, miercuri seara, la Digi24.

România este „în situația fericită”

Ministrul a precizat că deși anunțul președintelui Donald Trump a adus o scădere de 15% pe piață, procesul fizic rămâne unul lent. De la momentul în care petrolierele încep să circule, este nevoie de aproape două luni pentru ca impactul să fie resimțit în porturile de destinație și în consumul final.

„Petrolul care pleacă din strâmtoarea Ormuz, de exemplu, și tranzitează această strâmtoare, până când ajunge la destinația finală, până când intră linia de transport, de rafinare, de preluare a produsului finit, de transmitere către benzinării, durează până la 50 de zile. Iar acest lucru este valabil la nivel mondial. Suntem în situația fericită, noi, cei din România, pentru că am acționat imediat după ce a început acest conflict, ne-am reorganizat rutele, am reușit să ne extindem parteneriatul cu cei din Kazahstan, cu cei din Azerbaidjan, aducem din Guiana Franceză petrol, lucrăm cu cei din Arabia Saudită, cu Turcia, am prioritizat în terminal oil toate companiile românești care importă și care mai departe distribuie produse petroliere, tocmai pentru a ne asigura că avem un impact mai mic asupra României.”

Ivan a mai subliniat că blocajul afectează și industria petrochimică, în special producția de uree și amoniac necesară agriculturii. Dacă acest conflict nu se încheie rapid, scăderea producției mondiale de îngrășăminte va complica și mai mult situația economică globală.

Horoscop 9 aprilie 2026: Ziua în care echilibrul contează mai mult decât viteza

Horoscop joi, 9 aprilie 2026 – o zi a echilibrului și a conștiinței interioare. Află ce îți rezervă astrele.

Berbec

O zi în care poți ajuta sau fi ajutat – important este echilibrul. Nu oferi mai mult decât poți susține și acceptă sprijinul fără ezitare când ai nevoie.

Taur

Intri într-o energie practică, iar deciziile de azi pot avea efecte pe termen lung. Rămâi concentrat și evită riscurile inutile.

Gemeni

O conexiune semnificativă sau o colaborare poate ocupa centrul zilei. Poate fi vorba de un parteneriat sau o înțelegere reciprocă importantă.

Rac

Constanța contează mai mult decât viteza astăzi. Rămâi dedicat responsabilităților tale, chiar dacă rezultatele par că întârzie.

Leu

Riști să te simți copleșit de responsabilități. Evită să-ți asumi mai mult decât poți duce. Delegarea sarcinilor sau odihna pot fi exact ce ai nevoie.

Fecioară

Lucrurile s-ar putea să nu fie atât de clare pe cât par. Ai încredere în intuiție, dar evită concluziile pripite. Claritatea vine cu timpul.

Balanță

Jonglezi cu mai multe responsabilități simultan. Rămâi organizat și evită să-ți asumi prea multe angajamente deodată.

Scorpion

Te simți atras să-ți exprimi emoțiile sau să te conectezi mai profund cu cei din jur. Urmează-ți sentimentele, dar păstrează-ți echilibrul.

Săgetător

Te poți simți blocat, dar limitarea este interioară, nu exterioară. O schimbare de perspectivă poate deschide drumuri pe care nu le vedeai.

Capricorn

Revine un sentiment de calm și claritate. Ai încredere că lucrurile se aliniază în favoarea ta, chiar dacă progresul pare lent.

Vărsător

Poți fi pus la încercare astăzi, dar ești mai puternic decât îți dai seama. Protejează-ți energia și nu renunța.

Pești

Amintiri sau emoții din trecut pot reveni la suprafață. Trage lecția și mergi mai departe, nu te lăsa blocat în ceea ce a fost.

Ivan: Scăderea prețurilor se va simți la pompă cu o întârziere de câteva săptămâni

„La fel ca și atunci când nu s-a resimțit că din prima zi a războiului prețul de 10,50 lei, delay-ul este undeva la 3-4 săptămâni. Dacă atunci, la începutul acestui conflict militar, din momentul în care a plecat motorina la 1.200 de dolari tona, a ajuns în România, într-o săptămână jumătate, două, trei săptămâni la pompă. Evident, cumpărată la 1.200 plus costuri, s-a plătit prețul real de atunci. De aceasta dată, când stocurile sunt la motorină cumpărată la 1.500 de dolari, în clipa în care merge motorina la 1.000 de dolari, de exemplu, și se va stabiliza acolo, sperăm noi, vom putea vorbi despre un preț care, în 2-3 săptămâni, se va vedea și la pompă în România. Este evident, e același mecanism în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial”.

Ministrul a explicat că un armistițiu durabil, de cel puțin două săptămâni, cu prețuri stabile și reduse cu aproximativ 20%, este condiția necesară pentru ca ieftinirea să ajungă la consumatorul final. El a subliniat că acest decalaj de timp este o realitate tehnică a pieței, indiferent de țară.

„Vom vedea o ușoară scădere”

„Ceea ce se întâmplă ca o imagine de moment, dacă acest armistițiu va dura și vom avea 2 săptămâni, de exemplu, de preț redus cu 20% și preț stabil, constant, la care se achiziționează petrol și motorină, este evident că peste alte 2-3 săptămâni acest preț se va vedea și la noi în România, la fel ca în orice țară din întreaga lume. În momentul de față, suntem la 10 lei la motorină standard, cel mai folosit produs din țara noastră. Dacă se stabilizează prețul, cum este acum, la nivel mondial, în această etapă de două săptămâni, este evident că vom vedea o ușoară scădere. Și lucrul pe care mi-l doresc foarte mult”.

Ivan a mai precizat că statul ar putea interveni prin reducerea accizei dacă tendința de creștere internațională a prețului barilului continuă, menționând că fiecare creștere de 10 dolari pe baril adaugă aproximativ 45 de bani la litrul de motorină de la pompă.

Vara văzută prin ochii Ayurveda: trei practici străvechi care îți mențin echilibrul în sezonul cald

Hidratarea este prima prioritate în Ayurveda pentru sezonul cald. Un pahar cu apă călduță cu lămâie sau curcuma, înainte de orice altceva, permite corpului să se trezească fără stres suplimentar. Acest obicei simplu pregătește digestia și susține energia pe parcursul zilei. „Vara, mai puțin înseamnă cu adevărat mai mult”, spune Gurmeet Kaur HT Lifestyle.

Mese mai ușoare și respect față de orele de vârf

Vara, digestia lucrează diferit. Kaur recomandă alimente de sezon, mai ușoare și adaptate natural la căldură. Evitarea efortului fizic și a meselor grele în orele de vârf ale după-amiezii conservă energia și previne oboseala inutilă. Serile ar trebui să fie intenționat mai calme. Cine mai ușoare și stimulare redusă favorizează un somn mai profund și mai regenerator.

Respirația conștientă răcorește organismul

Practicile de respirație sunt eficiente indiferent de vârstă sau de starea de sănătate. Sheetali și Sheetkari Pranayama sunt recomandate pentru răcorirea sistemului. Anulom Vilom ajută la echilibru. Posturi de refacere precum Balasana și Viparita Karani completează rutina, relaxând corpul fără efort. Cinci până la zece minute de respirație conștientă zilnic pot face o diferență vizibilă.

Atenție la tranziția dintre spații cu aer condiționat și căldura exterioară

Un detaliu neglijat adesea vara este trecerea bruscă dintre spații răcite și temperaturile ridicate de afară. Kaur recomandă să oferi corpului timp să se adapteze. Intrarea și ieșirea din spații cu aer condiționat ar trebui abordate cu atenție, nu brusc. Șocul termic repetat epuizează organismul pe termen lung.

Vara, un anotimp pentru a încetini ritmul

Filosofia ayurvedică privește vara nu ca pe un sezon al efortului maxim, ci ca pe o invitație la conștientizare. „Vara servește ca un memento blând de a încetini ritmul și de a reveni la echilibru”, spune Kaur. Îngrijirea corpului cu mai multă atenție în această perioadă are efecte care se resimt pe termen lung.

Iranul vrea să taxeze navele în Strâmtoarea Ormuz. Măsura încalcă regulile internaționale

Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”.

În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte.

Regulile internaționale

Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat.

Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă.

„Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume.

Bani pentru armată?

Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne.

În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul.

Poziția SUA și a statelor din Golf

Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea.

Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport.

Precedent periculos

Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim.

„Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim.

El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor.

Impact redus pentru consumatori

Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat.

„Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles.

În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.