Menopauza accelerează îmbătrânirea pielii, iar alimentația devine mai importantă ca niciodată. Helena Rodero avertizează că multe femei greșesc încercând să mănânce mai puțin. „Este esențial să combini cel puțin 30 de alimente pe zi și să nu consumi mai puțin de 1.500 de calorii”, spune ea. Restricția calorică excesivă duce la dezechilibre care se văd direct pe piele, notează elEconomista.

Exercițiile de forță produc colagen

Activitatea fizică trebuie să devină un obicei zilnic după 50 de ani. Rodero subliniază în special importanța exercițiilor de forță. „S-a demonstrat că exercițiile de forță îmbunătățesc sinteza colagenului din piele”, explică specialista. Beneficiile sunt duble: sănătate cardiovasculară și piele mai fermă.

Farmacista are o abordare echilibrată față de îmbătrânire. „La 50 de ani, toate avem riduri, dar asta nu înseamnă că nu poți avea o piele frumoasă”, spune Rodero. O piele bine hrănită și hidratată arată complet diferit față de una mată și deshidratată, chiar dacă ambele au riduri.

O rutină cu trei produse, fără cheltuieli mari

Helena Rodero recomandă o rutină facială simplă și accesibilă: demachiant pentru dimineață și seară, cremă cu protecție solară ziua și retinol seara. Mai puțin înseamnă mai mult, iar produse de calitate se găsesc fără investiții mari. Remediile casnice promovate pe rețelele sociale sunt categoric descurajate – pot altera sau chiar deteriora stratul superficial al pielii.

Somnul, factorul neglijat

Schimbările hormonale din timpul menopauzei fac din somnul de calitate un element esențial. „Lipsa somnului poate accelera îmbătrânirea”, avertizează Rodero. Combinația dintre somn odihnitor, alimentație adecvată, mișcare zilnică și o rutină facială corectă face diferența dintre o îmbătrânire accelerată și una mai lentă.

„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu.

MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere.

„O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu.

Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.

USR transmite, miercuri seara, că reprezentanții săi împărtășesc dorința președintelui de a dinamiza activitatea parchetelor, mai ales în privința dosarelor mari de corupție și de evaziune fiscală.

„Oamenii trebuie să înceapă să aibă mai mare încredere în justiție, iar încrederea începe de la felul în care este condusă. Tocmai de aceea, considerăm ca aceste numiri ar fi trebuit însoțite de un proces care să inspire fără echivoc încredere și transparență”, se arată într-un comunicat al USR.

Ei nu cred, însă, că numirile nu au „marca PSD”.

„Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD pe ele. Un proces prezintă atâta încredere cât oamenii care îl conduc. Domnul Marinescu, ministru PSD, a condus un proces viciat care nu a prezentat încredere multor procurori onești din sistem. Îngrijorările societății civile sunt reale. Avertismentele au venit de la procurori onești din interiorul sistemului. Au venit de la CSM. Au venit de la ONG-uri anticorupție. Au venit de la oameni care au protestat în piețe în momente-cheie din ultimii zeci ani și au stat pentru o justiție independentă. Președintele a promis că după șase luni rezultatele vor începe să se vadă. Acum este responsabilitatea celor proaspăt numiți să dezmintă toate criticile prin fapte, să se ridice la așteptările pe care românii le au de la justiție”, mai arată USR în documentul citat.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

„Prin acest program, Ministerul Sănătății finanțează direct secțiile de ATI din spitalele publice din România, acolo unde sunt tratați cei mai critici pacienți și unde, de cele mai multe ori, se face diferența dintre viață și moarte”, a transmis ministrul, miercuri.

Rogobete spune că „a fost actualizată și extinsă lista de materiale sanitare, consumabile și medicamente eligibile pentru a fi achiziționate prin AP-ATI, ținând cont de evoluția tehnologiei și a industriei farmaceutice. În practică, odată cu modificarea acestui ordin, secțiile ATI vor putea achiziționa consumabile și medicamente de ultimă generație, ceea ce va crește calitatea și siguranța actului medical pentru pacienții critici”.

De asemenea, au fost introduse noi activități eligibile pentru finanțare, inclusiv în blocul operator.

„Au fost introduse activități noi eligibile la finanțare în AP-ATI, precum intervențiile din sala de operație – anestezia. Dacă până acum ordinul permitea finanțarea serviciilor doar din secțiile de terapie intensivă, prin această modificare permitem achiziționarea de materiale sanitare, consumabile și medicamente și pentru blocul operator”, a precizat acesta.

Rogobete a adăugat că programul a fost extins și la nivelul mai multor spitale din țară.

„Am introdus încă 5 spitale care vor beneficia de resurse financiare din acest program, printre care: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘Sf. Ioan’ Galați, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Urgență Târgoviște, Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc și Spitalul Municipal Turda”, a mai transmis ministrul.

Este vorba despre raportul preliminar al echipei de investigație, asupra căruia băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima punctele de vedere, înainte ca instituția să îl analizeze și să decidă dacă îl însușește și, eventual, dacă va dispune măsuri sancționatorii.

În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului.

Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței.

Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi de sute de milioane de euro.

La finele anului 2022, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat un control inopinat la bănci, urmărind strângerea de probe pentru demonstrarea existenței unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR.

Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.

Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.

Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.

Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

Investigație similară a Consiliului Concurenței

O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul”, și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.

După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.

În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.

Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.

Mugur Isărescu: Băncile „au sărit calul”

În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile „au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat, fiind clară tendința acestora și a traderilor să privească pesimist viitorul, a fost atunci mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, transmițând bancherilor să fie mai atenți la semnalele BNR.

Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor.

Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

Dan a făcut referire și la acuzele din spațiul public că „l-a făcut sistemul”.

„A fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, „vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile”, „sistemul”, „l-au rupt de realitate”, „noi știm realitatea, el nu o știe”. Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană”, a mai spus Dan.

România va avea o producție injectată în sistemul energetic național cu aproximativ 5.800 MW, conform estimărilor pe baza investițiilor care sunt preconizate să fie terminate în următorii doi ani, adică până la finalul anului 2027, a declarat Bogdan Ivan, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria. Din acest total, 3.600 MW ar fi din surse regenerabile, iar restul pe gaz.

„Din punct de vedere al structurii acestor investiții care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei, prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare, până la finalul acestui an vom avea în total putere instalată nouă de circa 2.000 MW pe solar, 350 MW pe eolian, 2.200 de megawați pe gaz, cele două centrale de la Arad și Constanța, plus Iernut (430 MW – n.r.), care are ca termen de finalizare anul 2026, precum și centrala de la Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa – n.r.), care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiție privată extrem de importantă”, a spus Bogdan Ivan.

Cum se poate tempera prețul energiei

Cu această ocazie, Bogdan Ivan a explicat și filosofia pe care a abordat-o la preluarea portofoliul de ministru a Energie, împreună cu specialiștii din piață, respectiv focusul pe analiza datelor referitoare la prețuri.

„Principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat. Avem situația în care s-a investit masiv în producție fotovoltaică și astfel am ajuns ca în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, să ajungem un preț de un leu, 5 lei, 10 lei per megawatt. În momentul de față, toate investițiile prioritare pe care le gestionam la nivelul Ministerul Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalați 1.500 MW stocare din PNRR și Fondul pentru modernizare”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a amintit și cele două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pregătire pentru parcuri de stocare stand-alone (de sine stătătoare – n.r.), care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.

„Dacă de exemplu, în timpul zi de când avem o supraproducție, reușim să magazine acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum automat. Vom fi în situația în care vom putea să temperăm aceste creșteri de prețuri, vom putea să temperăm piața de echilibrare care astăzi pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România”, a explicat demnitarul.

Bogdan Ivan nu a uitat să menționeze proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița, din Cluj, o idee care datează din regimul comunist și a fost readusă în centrul atenției de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului.

„Două priorități extrem de importante: producția de energie electrică din hidro pentru stocare prin pompaj. Avem două proiecte la care lucrăm în momentul de față pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița, în județul Cluj și la Frasin – Pângărați, în județul Neamț. În data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României memorandu prin care s-au clarificat aspectele legale de parcurgere a etapelor pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța”, a spus ministrul.

Dezvoltarea Unităților 3 și 4 a Centralei nucleare de Cernavodă a fost de asemenea trecută în revistă, cu mențiunea că energie nucleară este cea mai sigură energie electrică produsă în bandă.

În acest sens, ministrul a anunțat demersuri pentru urgenta proceduri, avize de mediu, acorduri, autorizații de construcție.

„Intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele care au o valoare de investiții de minim 300 de milioane de euro. Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a putea beneficia de un regim rapid de implementare la nivel național. De asemenea, împreună cu ordonanță prin care vom face mult mai simplu exproprierile tot ceea ce înseamnă transportul de energie electrică și gaze naturale, avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere, la Transgaz, vrem să le aducem și în cazul energiei electrice. Avem proiecte pentru care există finanțare încă de acum cinci, șase ani, care puteau să fie executate, dar care nici până în momentul de față nu au un progres mai mare de 2% din cauza faptului că nu s-au putut parcurge aceste proceduri de expropriere și din cauza birocrației, iar România nu mai are timp”, a declarat ministrul.

În acest context, Bogdan Ivan a menționat și demersurile pentru întărirea interconectărilor la nivel european, pentru a avea întradevăr o piață unică și acces la energia mai ieftină din vestul Europei.

„Uniunea Europeană a înțeles, în sfârșit, că singura șansă pentru competitivitatea țărilor noastre și a economiilor noastre este se producă mai multă energie, să ne interconectăm.Și în acest punct de vedere vreau să vă spun că la propunerea Guvernului României, la nivelul Consiliului TTE al miniștrilor energiei, comisarul european Jan Jørgensen a promovat o inițiativă prin care toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria, Ungaria, care astăzi nu sunt făcute și ne privează de energie ieftină din vestul Europei, sunt stabilite ca prioritare și au o alocare crescută de cinci ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, acel „Grid Package”, la care România a contribui semnificativ ca să fie realizat”, a precizat Bogdan Ivan.

Premierul Ilie Bolojan a detaliat, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, propunerile Guvernului pe baza regulamentului pus în dezbatere publică de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), pentru creșterea accesului la rețea a proiectelor investitorilor interesați să dezvolte proiecte viabile, care sunt în prezent blocate de proiecte pe hârtie, respectiv avizele tehnice de racordare, celebrele ATR-uri, obținute de unii oameni de afaceri speculativ, doar pentru a fi vândute.

Propunerile au fost explicate miercuri în contextul prezentării planului structurat pe cinci direcții strategice pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea securității energetice, vizând producția, reglementările și investițiile, inclusiv eliminarea blocajelor din rețele.

„A cincea direcție este să ne susținem investițiile strategice în domeniul energiei. Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconexiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

„Trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces”

Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea înăspririi regulamentului actual și al celui propus de ANRE, susținând că mărirea garanţiei, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, e prea mică.

„Aș spune câteva cuvinte despre deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și prin reducerea costurilor de întărire. Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces. De ce trebuie să facem asta? Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 de MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 de MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 de MW. Deci de aproape zece ori puterea de care avem nevoie”, a explicat Ilie Bolojan.

Sub 10% din proiectele cu ATR au avansat

Potrivit datelor și graficelor prezentate de premier, în ultimii trei ani au fost înregistrare cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW.

„Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare a fost emisă în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că, depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi… efectiv n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda. Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți sau să cumpere aceste proiecte de la cei care și au rezolvat aceste ATR-uri sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețelelor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta”, a explicat șeful Executivului.

„Reglementări permisive”

Ilie Bolojan a declarat că s-a ajuns în acest blocaj din cauza reglementărilor inițial inexistente, ulterior prea permisive.

„Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive. Ani de zile nu am avut garanții, din 2024, ANRE prin regulamente a impus anumite garanții, dar gândiți-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiției, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus niște termene, dar care au fost prelungite. Cert este că neavând reglementări clare, s-au permis aceste acțiuni speculative. De asemenea, nu am avut proceduri competitive și în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și în funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu. Sunt și efecte colaterale importante în agricultură, gândiți-vă că avem zeci de mii de hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiții pe ele”, a detaliat premierul.

În acest context, șeful Guvernului susține o intensificare a condițiilor de racordare, pentru a crește șansa proiectelor serioase să ajungă în faza de racordare pentru dezvoltare.

„Ce s-a făcut până acum? V-am spus, s-au modificat aceste reglementări, dar aceste modificări n-au fost de natură a anula acestea ATR-uri, chiar dacă anul trecut au ajuns la termen aproximativ 8.500 MW, dar, per total, avem deci 80.000 (MW – n.r.), și nu mai putem să continuăm în felul acesta. Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanțiile, să impunem termene ferme, până la care trebuie să se realizeze aceste investiții, să se obțină documentațiile, iar, dacă nu se obțin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanția, trebuie să și-o piardă, în favoarea societății Transelectrica sau a celorlalți deținători de rețele sau în favoarea statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Astfel, premierul a anunțat că va comunica ANRE propunerile sale la proiectul pus în consultare publică.

„Deci, în această săptămână s-a finalizat consultarea publică pe care ANRE a făcut-o pentru a modifica acest regulament. Apreciez că creșterile de garanție, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, sunt mici, și în săptămâna următoare, când va avea loc o dezbatere pe această temă, guvernul va comunica propunerile către ANRE, solicitând includerea acestor propuneri în noul regulament, în așa fel încât, până la sfârșitul acestei luni, să avem noul regulament publicat”, a declarat premierul în conferința de la Palatul Victoria.

Drept exemplu, Ilie Bolojan a menționat Spania, despre care spune cp are reglementări fără echivoc și performează în domeniul fotovoltaic și care a avut o etapă simulară în 2019-2020, când a constat un număr mare de proiecte speculative și au luat măsuri serioase și astăzi acest fenomen este eliminat total.

„Asta înseamnă că au impus garanții serioase, de exemplu, 40 de euro per kilowatt de investiție, ceea ce, dacă am traduce în limbajul nostru, ar trebui să punem garanții care să se ridice la aproximativ 10% din valoarea investiției, care sunt similare cu garanțiile pe care constructorii trebuie să le depună atunci când participă la o licitație, deci când realizează un proiect. În condițiile în care vom face acest lucru, vom impune termene scurte, în așa fel încât să se parcurgă procedurile, am putea ca, în a doua jumătate a acestui an și cel târziu anul viitor, să ne rămână în piață un număr de avize tehnice de racordare care reprezintă companii serioase, care au finanțare și pe care le vom vedea realizate. Dar cel mai important lucru, înseamnă că se vor elibera, practic, rețelele noastre și vom putea permite investitorilor serioși care sunt pe piața românească, care vor să acceseze finanțări, pe care le pun Ministerul Energiei și Guvernul la dispoziție sau care au finanțările proprii bancare, să poată realiza aceste investiții. Dar pentru asta, deci, e nevoie să deparazităm, practic, rețelele noastre de aceste avize tehnice de racordare și putem să facem acest lucru adoptând, până la sfârșitul acestei luni, acest nou regulament care să rezolve aceste lucruri”, a explicat premierul.

Stadiul proiectului ANRE

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din domeniul racordării utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public a fost pus în consultare publică pe 6 martie, iar termenul oficial de transmitere a observațiilor și propunerilor pentru măsurile propuse prin documentul supus consultării a fost de 30 de zile de la data publicării.

Astfel, până la termenul legal, care a expirat acum două zile, pe 6 aprilie, Guvernul nu se numără printre persoanele sau entitățile care au trimis propuneri sau amendamente, conform documentului de sinteză a observațiilor publicat pe site-ul ANRE.

Este vorba de peste 70 de propuneri, care acoperă peste 80 de pagini, făcute de persoane fizice și juridice, companii naționale – Transelectrica, Hidroelectrica, patronate și asociații reprezentative din domeniu, dar niciuna nu este atribuită Guvernului, potrivit documentului public consultat de Mediafax.

Documentul integral de sinteză, aici.

Un număr foarte mare de oameni au venit să își ia rămas bun de la marele antrenor Mircea Lucescu.

În fața catafalcului, Răzvan Lucescu strânge mâna tuturor celor care vin să îl îmbărbăteze.

Răzvan Lucescu și Matei, fiul său, au stat neclintiți lângă catafalc din momentul în care Mircea Lucescu a fost adus la stadion. La fel si Marilu și soția lui Răzvan.

Între cei care au venit să îi aducă un ultim omagiu lui Mircea Lucescu se numără Gheoghe Hagi, Ionuț Lupescu, Elisabeta Lipă, Ionel Dănciulescu, Marius Niculae și Ionuț Popa (președinte CS Dinamo), dar și Simona Halep.

Au venit și mulți membri ai Generației de Aur.

Răzvan Burleanu și Mihai Stoichița au ajuns la stadion și au depus coroane.

„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic.

Ce măsuri vor fi luate

Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative.

„E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul.

Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum.

„Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”.

„Orice fel de îmbunățire se va vedea în prețuri”

A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii.

„Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan.

Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile.

Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice.

„Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.