Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, vineri, pe Facebook.

Bolojan a mai subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și tranzitoriu.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.

Situația economică din 2024

Șeful Executivului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.

„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.

Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală.

„O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”.

Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a arătat că efortul de disciplină fiscală a început să dea roade din a doua parte a anului 2025.

Redresarea economică din 2025

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”.

Premierul a făcut o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului.

„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.

În final, Bolojan a precizat că stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung.

„Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.

Țoiu a scris vineri pe X că a ajuns la Conferința de Securitate de la Munchen 2026, unde se alătură celor 61 de șefi de stat și de guvern, 101 miniștri și 45 de generali pentru a aborda cele mai presante provocări de securitate globală.0

„Sunt onorată să fiu vorbitor la sesiuni cheie despre securitatea Mării Negre și războiul fără echipaj. Agenda noastră include întâlniri bilaterale, sesiuni de lucru și implicare media”, spune Oana Țoiu, pe X.

Conferința de Securitate de la Munchen 2026 găzduiește discuții pe teme cheie pentru România, cum ar fi securitatea maritimă, securitatea cibernetică, securitatea nucleară și, bineînțeles, „conversația-umbrelă” despre realinierea în parteneriatul transatlantic.

Pentru SANADOR, un sfert de secol de excelență nu este o colecție de cifre sau statistici, oricât de impresionante ar fi acestea. Milioane de pacienți, milioane de consultații, tehnologii în premieră și intervenții de avangardă sunt reperele vizibile ale unei construcții solide. Dar sensul profund nu este dat de ani sau de volume, ci de fiecare clipă în care medicina a însemnat o șansă reală la viață.

„SANADOR a fost construit cu răbdare, cu muncă și cu respect profund pentru pacient. Am crezut încă de la început că medicina la standarde internaționale este posibilă și în România și am ales să investim constant pentru ca pacienții să aibă acces la diagnostic și tratament de vârf, aici, acasă. Acești 25 de ani vorbesc despre continuitate, despre oameni și despre responsabilitatea de a merge mai departe fără a face compromisuri”, a declarat Dr. Doris Andronescu, director general și unic proprietar SANADOR.

25 de ani de creștere organică

Evoluția SANADOR a fost construită pas cu pas, organic, fără a pierde niciodată din vedere direcția inițială. De la începuturile sale, într-o clinică cu nouă cabinete medicale la Piața Alba Iulia, SANADOR a crescut prin decizii asumate și investiții chibzuite. Fiecare etapă a fost fundamentată pe nevoile reale ale pacienților și pe capacitatea organizației de a susține, la standarde înalte, servicii medicale tot mai complexe.

Un moment definitoriu a fost deschiderea Clinicii SANADOR Victoriei, prima mare clinică privată multidisciplinară din România, care a schimbat paradigma serviciilor medicale ambulatorii prin integrarea investigațiilor avansate și a consultațiilor de specialitate sub același acoperiș. Acest model integrat a stat ulterior și la baza dezvoltării Spitalului Clinic SANADOR, primul spital privat multidisciplinar de mari dimensiuni din România, cu peste 400 de paturi, conceput încă de la început pentru a gestiona cazuri medicale de înaltă complexitate.

Un alt pas strategic a fost crearea primului centru oncologic integrat din sistemul privat românesc, într-un moment în care pacienții oncologici erau nevoiți să navigheze singuri între specialități, investigații și etape de tratament. Tot în logica unui traseu complet al pacientului, SANADOR a deschis primul Compartiment de Primiri Urgențe din sistemul privat, oferind acces rapid la evaluare și tratament în situații critice. Toate aceste decizii au reflectat aceeași filozofie: dezvoltare atent calibrată, care să păstreze controlul calității și să consolideze încrederea pacienților.

25 de ani de performanță medicală

În acești 25 de ani, SANADOR s-a remarcat ca un spațiu al medicinei de excelență, în care au fost realizate intervenții medicale de mare complexitate, multe dintre ele în premieră pentru România. Programul de transplant hepatic de la donator viu a marcat un moment definitoriu, demonstrând că proceduri extrem de dificile pot fi realizate în deplină siguranță și cu rezultate excelente în sistemul privat.

În chirurgia cardiovasculară, SANADOR este recunoscut prin centrul de excelență acreditat internațional pentru chirurgia cardiovasculară minim invazivă, unde se realizează intervenții complexe pe cord și vase mari, cu tehnici moderne ce reduc trauma chirurgicală și accelerează recuperarea pacienților. În chirurgia oncologică și urologică, inclusiv robotică, sunt tratate cazuri avansate, cu abordări personalizate, adaptate fiecărui pacient. Numeroase intervenții chirurgicale sunt realizate în echipe multidisciplinare, oferind pacienților soluții moderne pentru afecțiuni grave.

Neurochirurgia gestionează patologie cerebrală și spinală de mare dificultate, cardiologia intervențională tratează urgențe și afecțiuni cardiovasculare severe, iar chirurgia generală, chirurgia toracică, ortopedia, chirurgia endocrină și nu numai completează un spectru operator de înaltă complexitate. Maternitatea SANADOR, cu secție de terapie intensivă neonatală performantă, permite îngrijirea nou-născuților cu patologii grave, încă din primele minute de viață.

Toate aceste performanțe sunt susținute de singura secție de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I din sistemul medical privat din România, cu competențe extinse, un element esențial pentru succesul intervențiilor majore și pentru siguranța pacienților aflați în situații critice.

25 de ani de investiții în tehnologii avansate

Curajul de a investi în tehnologii care păreau imposibile a fost prezent la SANADOR încă de la începuturi. De la primul ecograf 3D din România, utilizat într-o perioadă în care astfel de investigații erau considerate excepționale, până la primul bloc operator complet digitalizat și prima sală hibridă mobilă, SANADOR a adus constant în România soluții de vârf pentru diagnostic și tratament.

Sisteme robotice avansate pentru chirurgie, echipamente de înaltă performanță pentru imagistică, radioterapie și diagnostic molecular, investigații inovatoare care permit tratamente personalizate, toate definesc un model de dezvoltare bazat pe anticiparea nevoilor medicinei moderne și pe investiții responsabile, orientate spre pacient.

Continuitate și responsabilitate pentru viitor

Privind spre viitor, SANADOR își continuă dezvoltarea prin extinderea infrastructurii medicale, investiții constante în echipamente de ultimă generație, optimizarea fluxurilor medicale și digitalizarea inteligentă a proceselor, pentru consolidarea unui model medical centrat pe pacient.

Acum un sfert de secol, multe lucruri păreau imposibile în medicina din România. Astăzi, le numim normale. Este normal să ai acces la medici de elită. Este normal să beneficiezi de tehnologie de înaltă performanță. Este normal să te poți trata în România. SANADOR rămâne, și după 25 de ani, preocupat de grijă, empatie și responsabilitatea de a oferi pacienților din România tratamente la standarde internaționale, acasă.

Despre SANADOR

Înființat în 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deținând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din țară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale și puncte de recoltare, radiologie și imagistică medicală de înaltă performanță, situate în București. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secției ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România și în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanță, dar și urgențe medicale și chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgențe adulți și copii, primul din sistemul medical privat, cu imagistică nonstop, 26 de linii de gardă și flotă proprie de ambulanțe.

„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, a transmis liderul PSD, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Grindeanu a clarificat situația drept „o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ”, însă a subliniat că partidul său, deși parte a guvernării, își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate. 

Intervențiile PSD și apelul la schimbarea direcției economice

„Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta”, a mai spus Grindeanu, anunțând totuși că fără intervenția PSD, TVA ar fi crescut la 24%, plafonarea prețurilor la alimentele de bază și gaze ar fi fost eliminată, salariul minim nu ar fi fost majorat, investițiile publice ar fi fost oprite, iar zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute. 

„Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, mai spune liderul social-democrat. 

Sorin Grindeanu a cerut schimbarea urgentă a direcției economice: „Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”. A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care PSD vorbește de cinci luni!”.

Critici la adresa premierului Ilie Bolojan

Președintele PSD îl găsește responsabil pe primarul Ilie Bolojan pentru situația economică a României. 

„În mod cert, există un vinovat principal pentru direcția greșită în care am fost împinși. Încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide. Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat. Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”, se arată în mesajul publicat de Grindeanu. 

Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică INS.

Dacă ar fi să alegem marele protagonist al anului 2025, ar putea fi Donald Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și politica sa de tarife vamale. Însă, dacă există ceva care îl depășește în atenție și titluri pe magnat, acel lucru este, fără îndoială, inteligența artificială, notează Busines Insider.

Datorită „boom-ului” IA din acest an, aceasta a devenit, fără îndoială, motorul piețelor financiare. Grație avansului său, Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta și Tesla au avut un „an magnific” și depășesc deja 20.000 miliarde de dolari capitalizare bursieră, iar aceste rezultate se reflectă, la rândul lor, în averea celor mai bogați 10 bărbați din lume.

Topul celor mai bogate persoane din lume, potrivit Bloomberg, nu a înregistrat multe schimbări în privința numelor față de finalul anului trecut. În acest an există un singur nume nou în listă: Sergey Brin. Cofondatorul Google a urcat spectaculos în clasament și a trecut de la absența din 2024 la poziția a patra, foarte aproape de podium. Intrarea sa este marcată de ieșirea din acest grup select a lui Bill Gates, cofondatorul Microsoft, care deține și recordul de a fi miliardarul care a pierdut cei mai mulți bani în 2025.

Cei mai bogați 10 bărbați din lume

Lista celor mai bogate persoane din lume are un câștigător clar. Averea primului clasat se detașează net de restul, iar acesta nu este altul decât Elon Musk, CEO al Tesla, SpaceX, X și xAI. Magnatul născut în Africa de Sud ocupă prima poziție în Indicele Miliardarilor Bloomberg, cu o avere netă totală de 627.000 milioane de dolari la 30 decembrie 2025, adică 532.626 milioane de euro.

Șeful Tesla a reușit să adauge la averea sa 194.000 milioane de dolari în 2025, sumă care îl distanțează cu peste 350.000 milioane de dolari față de al doilea clasat.

Al doilea în lista celor mai bogate persoane din lume este Larry Page, cofondator Google și fost CEO al Alphabet, care a acumulat în 2025 o avere de 270.000 milioane de dolari (229.360 milioane de euro). În parte datorită performanței din acest an, antreprenorul a câștigat 101.000 milioane de dolari.

Pe locul al treilea al podiumului se află Jeff Bezos, fondator și președinte executiv al Amazon și fondator Blue Origin. Antreprenorul are o avere netă de 255.000 milioane de dolari (216.618 milioane de euro), potrivit datelor Bloomberg.

Cu Elon Musk pe primul loc, iar Larry Page și Jeff Bezos completând podiumul, top 10 cei mai bogați bărbați din lume arată astfel:

• Elon Musk – 627.000 milioane de dolari
• Larry Page – 270.000 milioane de dolari
• Jeff Bezos – 255.000 milioane de dolari
• Sergey Brin, cofondator Google – 251.000 milioane de dolari
• Larry Ellison, cofondator și președinte Oracle – 248.000 milioane de dolari
• Mark Zuckerberg, CEO Meta – 233.000 milioane de dolari
• Bernard Arnault, președinte și CEO LVMH – 205.000 milioane de dolari
• Steve Ballmer, fost CEO Microsoft și proprietar al echipei Los Angeles Clippers din NBA –
• 170.000 milioane de dolari
• Jensen Huang, cofondator și CEO Nvidia – 156.000 milioane de dolari
• Warren Buffett, președinte și CEO Berkshire Hathaway – 151.000 milioane de dolari

Indicele Miliardarilor Bloomberg include cele mai bogate 500 de persoane din lume. Datele sunt actualizate zilnic la închiderea bursei de pe Wall Street, iar pentru această analiză este luată în calcul închiderea ședinței bursiere din New York din 30 decembrie 2025.

Câți bani au câștigat acești 10 bărbați în 2025

Anul 2025 marchează revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În lumea miliardarilor, însă, există un alt câștigător clar: Elon Musk. Antreprenorul a câștigat doar în acest an 194.000 milioane de dolari (164.925 milioane de euro), ceea ce îl plasează nu doar pe primul loc în lume, ci și ca persoana care a câștigat cel mai mult în acest an.

Larry Page, cu câștiguri de 101.000 milioane de dolari, Sergey Brin cu 92.300 milioane, Larry Ellison cu 56.200 milioane și Jensen Huang cu 41.500 milioane completează lista celor cinci persoane care au câștigat cel mai mult în 2025, fapt care i-a ajutat să rămână în top 10 mondial.

Dacă adunăm câștigurile din 2025 ale lui Elon Musk, Larry Page, Jeff Bezos, Sergey Brin, Larry Ellison, Mark Zuckerberg, Bernard Arnault, Steve Ballmer, Jensen Huang și Warren Buffett, suma ajunge la 586.810 milioane de dolari, echivalentul a 498.485 milioane de euro. Nici măcar suma totală câștigată în 2025 de acești 10 antreprenori nu atinge averea actuală a lui Elon Musk, un nou indicator care îl confirmă drept miliardarul anului.

În ce sectoare și țări își desfășoară activitatea cei mai bogați oameni din lume

Între cele mai bogate 10 persoane din lume nu există nicio femeie. Prima femeie din clasament este Alice Walton, antreprenoare și filantroapă americană, care a moștenit o parte din avere de la tatăl său, Sam Walton, fondatorul lanțului de supermarketuri Walmart. Alice Walton încheie 2025 cu o avere netă de 134.000 milioane de dolari, ocupând poziția a 15-a și fiind „cea mai puțin bogată din familie”, deoarece frații săi Jim Walton (locul 12) și Rob Walton (locul 14), cu 137.000 milioane și respectiv 135.000 milioane de dolari, o depășesc în clasament.

Antreprenorii americani domină primele poziții ale clasamentului miliardarilor. Trebuie să coborâm până pe locul al șaptelea pentru a găsi primul european, Bernard Arnault, magnatul francez care este cofondator, președinte și director executiv al LVMH, cel mai mare grup de produse de lux din lume.

Dintre cei 10 cei mai bogați, opt provin din sectorul tehnologic, astfel că doar doi nu își datorează averea în mod direct acestui domeniu: Bernard Arnault și Warren Buffett, filantropul care se retrage în acest an la peste 95 de ani și care și-a construit averea prin investiții în numeroase companii.

Cine este marele perdant al anului 2025

La fel cum există câștigători, există și un perdant clar în 2025 în rândul miliardarilor. Acesta este Bill Gates. Cofondatorul Microsoft a pierdut în 2025 nu mai puțin de 40.800 milioane de dolari, echivalentul a peste 34.600 milioane de euro.

În ciuda acestei scăderi, magnatul are în continuare o avere netă de 118.000 milioane de dolari (100.300 milioane de euro) și ocupă locul 16 în clasamentul celor mai bogați oameni din lume, ieșind astfel din top 10.

Ministerul Comerțului din China a anunțat vineri că a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai mai mult de 60 de companii și organizații germane, printre care compania chimică BASF, Grupul BMW și compania de farmaceutice, Bayer, relatează Reuters. 

La evenimentul care s-a desfășurat joi, au participat și membri ai Camerei de Comerț Germano-Chineze, precum și oficiali din cadrul Ministerului Comerțului din China, ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, ai Oficiului de Stat pentru Proprietate Intelectuală și ai Administrației pentru Spațiul Cibernetic al Chinei. Întâlnirea a fost prezidată de Ling Ji, viceministru al Comerțului.

În cadrul întâlnirii s-au discutat mai multe subiecte printre care preocupărilor exprimate de companiile germane, care au vizat aspecte precum achizițiile publice, protecția proprietății intelectuale și optimizarea mediului de afaceri. 

Ling Ji a anunțat „extinderea constantă a deschiderii la nivel înalt și continuarea promovării dezvoltării de înaltă calitate, ceea ce ar aduce oportunități extraordinare pentru comerțul și cooperarea economică dintre China și Germania”, precizând potențialul ridicat de colaborare dintre cele două țări în domenii precum inovarea, dezvoltarea verde și economia digitală. 

Vineri a fost lansat la Palatul Cesianu-Racoviță proiectul cultural „Tu ești Brâncuși”, de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” în colaborare cu Artmark, un demers menit să puncteze Anul Brâncuși, instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului.

Proiectul lansează o intervenție artistică interesantă ca viziune: „Poarta Sărutului” recreată din oglindă – la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță din București.

A privi – a te privi

În perioada 13 februarie – 9 martie, monumentala „Poartă a Sărutului” devine nu doar un obiect de privit, ci un obiect în care să te privești, să te oglindești.

Așezată la intrarea în curtea palatului, Poarta devine un prag al trecerii, dar și al unității și continuității.

Accesul publicului la poarta „Tu ești Brâncuși” este liber, iar trecătorii sunt încurajați să facă poze și să le distribuie în social media.

„Brâncuși ne privește pe toți”

Pentru vizitatorii galeriilor Artmark, întâlnirea cu Brâncuși poate continua.

La Palatul Cesianu se află o importantă schiță de atelier a lui Brâncuși, care va intra la Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, data nașterii artistului și Ziua Națională „Constantin Brâncuși”, la Casa A10 by Artmark.

Schița, provenită dintr-o colecție istorică, are un preț de pornire de 8.000 de euro și aparține „cioplitorului” lui Brâncuși, ucenicul care l-a ajutat pe Brâncuși să realizeze monumentala trilogie de la Târgu Jiu, denumită „Calea Eroilor”.

„Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian — iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!”, spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Prin această hotărâre, Portugalia se alătură unui număr tot mai mare de state europene care implementează reglementări mai stricte privind accesul minorilor la serviciile online. Legea votată de legislatori impune o limită de vârstă de 16 ani pentru crearea și gestionarea autonomă a conturilor pe platforme populare precum Instagram, Facebook sau TikTok, mai scrie Euronews.

Conform noilor dispoziții, tinerii cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de un consimțământ explicit și confirmat din partea părinților sau a reprezentanților legali pentru a-și crea și utiliza conturile. În schimb, persoanelor sub 13 ani le este interzisă complet crearea de conturi sau accesul la serviciile vizate de această legislație.

Până în prezent, legislația portugheză permitea minorilor de la 13 ani să-și dea consimțământul. Noul act normativ, însă, consolidează cerințele și introduce proceduri suplimentare de verificare a vârstei utilizatorilor.

Mecanisme de verificare și măsuri de protecție

Pentru categoria de vârstă 13-16 ani, înregistrarea unui cont va implica un sistem de identificare digitală. Acesta va fi posibil prin intermediul „Cheii Mobile Digitale” sau al unui instrument echivalent, menit să confirme vârsta fără a solicita alte informații personale sensibile.

Textul legislativ impune, de asemenea, platformelor să dezvolte funcționalități specifice dedicate utilizatorilor minori. Acestea au ca scop limitarea expunerii la:

• materiale violente,
• conținut cu caracter sexual explicit destinat adulților,
• aplicații și jocuri cu mecanisme de dependență,
• materiale vizuale sau video alterate digital (cum ar fi tehnologia deepfake).

Este important de menționat că aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, des utilizate de părinți pentru a comunica cu copiii lor, nu fac parte din categoriile principale vizate de aceste noi restricții.

Supravegherea respectării acestei legislații va fi încredințată Autorității Naționale pentru Comunicații (Anacom) și Comisiei Naționale pentru Protecția Datelor (CNPD).

Reacții și controverse: aspecte de aplicare și libertăți personale

Pe parcursul sesiunilor de dezbatere din parlament, forțele politice din opoziție și-au exprimat îngrijorările cu privire la implementarea practică a acestor dispoziții. S-a mai discutat despre impactul asupra confidențialității datelor și la necesitatea colectării de informații personale pentru confirmarea vârstei. A mai fost analizat și aspectul ca tinerii să recurgă la rețele private virtuale (VPN-uri) pentru a ocoli noile reguli.

O serie de legislatori au considerat proiectul de lege ca fiind exagerat. Deputata Madalena Cordeira, de exemplu, a caracterizat actul legislativ ca fiind „o inițiativă care urmărește să îngrădească libertățile”. Ea a mai adresat și acuzații de autoritarism majorității parlamentare.

O tendință europeană în plină expansiune

Hotărârea adoptată de Portugalia se integrează într-un curent european tot mai pregnant. În Franța, de pildă, a fost deja promulgată o lege care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, în timp ce Danemarca elaborează o propunere legislativă asemănătoare, ce vizează interzicerea accesului minorilor sub 15 ani și ar putea fi aplicabilă până la jumătatea anului 2026.

Italia examinează, de asemenea, un proiect de lege ce vizează restricții pentru utilizatorii sub 15 ani. Spania de asemenea analizează o potențială interdicție pentru cei sub 16 ani. De asemenea, țări precum Slovenia, Grecia și Germania se află în proces de pregătire a unor inițiative legislative similare.

Având în vedere îngrijorările crescânde legate de sănătatea psihică a generației tinere și de influența conținutului digital, administrațiile europene depun eforturi pentru a echilibra nevoia de protejare a minorilor cu asigurarea respectării drepturilor și libertăților digitale.

„Prognoza APIA pentru 2026 confirmă impactul turbulențelor economice și politice asupra pieței auto, aceasta urmând să intre pe o pantă descendentă după mai mulți ani de creștere. Vedem o temperare a volumelor, dar și o accelerare clară a electrificării, cu hibridele drept soluție dominantă în acest moment, conform tendințelor din piețele internaționale. Evoluția acestui sector va depinde decisiv de coerența și predictibilitatea măsurilor publice de anul acesta care pot susține sau, dimpotrivă, frâna tranziția spre mobilitate sustenabilă, accesibilă și cu beneficii de siguranță pentru participanții la trafic”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

Creșteri la autovehicule electrificate

Potrivit prognozei, piața generală de autovehicule noi înmatriculate nu va mai fi în creștere anul acesta, așa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani. Specialiștii estimează o scădere de 1,7%, cu un număr de 179.500 de unități comercializate.

Sunt preconizate scăderi pe toate cele trei paliere: autoturisme (-1,8%), LCV+Minibus (-0,35) și HCV+Bus (-1,1%).

Segmentul autovehiculelor „electrificate” va înregistra însă o curbă ascendentă, de 27,9%, un ritm similar de creștere cu cel din 2025.

Diminuări la „motorizările clasice”

APIA estimează diminuări semnificative ale înmatriculărilor pe ambele tipuri de motorizări clasice: mașinile pe benzină vor fi la -38,4% față de 2025, reprezentând 23,1% din volumul înmatriculărilor de autoturisme, în timp ce mașinile echipate cu motoare diesel vor avea un declin de 39% față de 2025, ajungând să dețină o cotă de piață de doar 4,9% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate“, respectiv cele electrice (100% electrice și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), vor ajunge în 2026 la o cotă de piață de 72%.

Autoturismele 100% electrice nu vor recupera terenul pierdut în 2024 și 2025, afectate puternic de diminuarea subvențiilor oferite prin Rabla Auto, urmând o curbă de creștere modestă de doar 7,6%. Specialiștii spun că vedetele anului 2026 vor continua să fie full hibridele, cu 40% și ocupând aproape 38.9% din piața de autoturisme ”electrificate” si 28% din totalul pieței de autoturisme.

Estimări pentru 4×4

Prognoza pentru anul 2026 estimează un trend descendent pentru majoritatea segmentelor în care sunt încadrate autoturismele, singurele excepții fiind înregistrate la clasa E cu o stagnare de 0,1% și la SUV cu o creștere de 2,7%, raportat la anul anterior.

Analizând evoluția înmatriculărilor autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4) în ultimii 7 ani, specialiștii estimează că această categorie va deține în 2026 o cotă de piață de aproximativ 19%, în scădere cu 12,6% a numărului de înmatriculări față de anul trecut.

Vehicule grele

În ceea ce privește autovehiculele comerciale ușoare + minibus, în 2026, acestea vor înregistra stagnare de -0,3% față de 2025, cu o cotă de piață, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 9,8%, un nivel similar cu cel atins în 2025 (9,6%).

În ceea ce privește vehiculele comerciale grele și bus, această categorie va înregistra o ușoară scădere de 1,1% față de anul 2025, din care segmentul „electrificatelor” HCV+Bus va fi pe plus cu +13,6% anul acesta.

Compania, listată la bursa din Johannesburg și printre ai cărei acționari se numără și cel mai mare fond de pensii din Africa, pregătește scoaterea la vânzare a unui portofoliu de șase parcuri de retail din România, evaluate la peste 300 de milioane de euro, potrivit celui mai recent raport anual, potrivit Ziarului Financiar.

Grad ocupare aproape 100%

Este vorba despre centrele comerciale Value Centre din Ploiești, Zalău, Roman, Baia Mare, Sfântu Gheorghe și Bârlad, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 125.500 mp și un grad mediu de ocupare de peste 98%. Proiectele sunt de tip open-air, cu ancore precum hypermarketuri, chiriași naționali și internaționali și zone de food court, ceea ce le face atractive pentru investitori interesați de venituri stabile din chirii.

Valoarea totală a pachetului include și extinderile realizate în timp la aceste centre, dezvoltate împreună cu Prime Kapital, ceea ce ridică suma cumulată la circa 313 milioane de euro.

Focus pe proiecte mari

Decizia de vânzare face parte dintr-o schimbare mai amplă de strategie. Compania și-a asumat public o reorientare a portofoliului către proiecte de dimensiuni mai mari. MAS vrea să își concentreze investițiile pe malluri închise și centre regionale cu potențial ridicat de creștere și să „recicleze capitalul alocat parcurilor de retail mai mici”.

Nu este prima mișcare de acest tip. La finalul anului 2024, MAS a vândut șapte strip malluri (centre comerciale în aer liber) din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro. Tranzacția a inclus proiecte din Focșani, Slobozia, Râmnicu Sărat, Sebeș, Târgu Secuiesc, Făgăraș și Gheorgheni, cu o suprafață totală de aproximativ 27.000 mp. La acel moment, compania explica decizia prin faptul că se îndreaptă spre „centre mai mari și malluri închise, unde inițiativele de management al activelor pot amplifica semnificativ creșterea organică”.

Posibil record pe piață

Dacă actuala vânzare se va concretiza, ar putea deveni una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare ale anului 2026. Comparativ, cele 25 de parcuri de retail preluate de M Core de la Mitiska REIM în 2023 au fost evaluate la 219 milioane de euro, pentru o suprafață de 132.000 mp.

Portofoliul din România

În România, MAS rămâne unul dintre cei mai importanți investitori din retailul comercial. Compania păstrează în portofoliu active majore precum Militari Shopping Center din București, DN1 Value Centre din Balotești, Dâmbovița Mall din Târgoviște și Atrium Mall din Arad și, alături de Prime Kapital, a dezvoltat proiecte mari precum Argeș Mall din Pitești și Mall Moldova din Iași.

Parteneriatul dintre cele două companii este unul dintre cele mai puternice din retailul local. Asocierea MAS–Prime Kapital, evaluată la 649 milioane de euro și clasată pe locul 56 în topul celor mai valoroase companii din România, a dat în folosință, în 2024, Argeș Mall din Pitești, o investiție de aproximativ 100 milioane de euro și o suprafață de 77.000 mp.

Retail, rezidențial și birouri

În aprilie 2025, cele două companii au inaugurat Mall Moldova din Iași, al doilea mall super-regional din România, cu o suprafață totală de circa 125.000 mp, peste 250 de magazine, cel mai mare cinematograf din estul țării și o zonă de entertainment de peste 10.000 mp.

Potrivit analiștilor sursei citate, Prime Kapital, fondată de Martin Slabbert, fost CEO al NEPI, și Victor Semionov, are planuri de investiții de circa 2 miliarde de euro în România până în 2029, în proiecte rezidențiale, retail și office.

Compania dezvoltă deja proiecte precum Silk District în Iași, un proiect mixt care cuprinde locuințe, birouri și spații comerciale, și Avalon Estate, un ansamblu rezidențial din nordul Bucureștiului. În cadrul Silk District este în construcție și o clădire de birouri de clasă A, cu certificare BREEAM Outstanding, standard internațional pentru clădiri sustenabile.