Pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bihor au intervenit joi dimineață în localitatea Bulz, în apropierea barajului Leș, unde a avut loc un grav incident de muncă. Un cilindru compactor s-a răsturnat și a căzut într-o râpă cu o adâncime de aproximativ 7 metri, surprinzând o persoană sub utilaj.

Potrivit ISU Bihor, la locul accidentului au fost mobilizate de urgență echipaje din cadrul Stației Aleșd, cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare, echipajul de descarcerare grea, precum și un echipaj de prim ajutor calificat (EPA). În sprijin a fost alocat și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean, cu medic. De asemenea, la intervenție au participat și echipaje Salvamont, pentru sprijin în acțiunea de salvare din zona greu accesibilă.

Intervenția a fost deosebit de dificilă, din cauza terenului accidentat și a poziției utilajului.

Victima prezinta leziuni incompatibile cu viața, decesul fiind declarat la fața locului.

Persoanele care au eliminat alimentele nesănătoase din dietă pe parcursul unui deceniu au avut un risc cu 11% mai mic de a face Alzheimer, notează CNN.

Cele care au consumat din ce în ce mai multe alimente vegetale de slabă calitate au avut o probabilitate cu 25% mai mare de a face demență. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii au urmărit timp de zece ani aproape 93.000 de persoane. Vârsta medie a participanților a fost de 59 de ani.

„Nu este niciodată prea târziu să începeți să mâncați sănătos pentru a reduce riscul de Alzheimer”, a declarat autorul principal al studiului, Unhee Lim.

Nu orice dietă vegetală protejează creierul

Cercetătorii atrag atenția asupra unei confuzii frecvente. O dietă pe bază de plante nu înseamnă automat o dietă sănătoasă. Cerealele rafinate, sucurile de fructe, cartofii prăjiți și alimentele cu zahăr adăugat sunt tehnic „vegetale”, dar dăunează creierului.

Sucurile de fructe „inundă” sângele cu fructoză. Cartofii au un conținut ridicat de amidon, care provoacă vârfuri de glicemie. Prăjirea sau adăugarea de unt le transformă în surse de grăsimi nesănătoase și sodiu în exces.

Ce alimente oferă cea mai bună protecție

Categoria de vârf identificată de cercetători include cereale integrale, fructe întregi, legume, uleiuri vegetale, nuci, leguminoase, ceai și cafea. Persoanele care au consumat cel mai mult din această categorie și-au redus riscul de demență cu 7%. Față de cele care au consumat cel mai puțin.

În schimb, cei din grupul cu cele mai multe alimente vegetale nesănătoase au avut un risc cu 6% mai mare de a dezvolta demență.

Beneficii dincolo de creier

Cercetările anterioare arată că o dietă sănătoasă pe bază de plante reduce riscul de diabet de tip 2 cu 24%. Riscul de boli cardiovasculare scade semnificativ prin limitarea cărnii roșii și creșterea consumului de cereale integrale și leguminoase.

Un raport din 2023 al Comisiei EAT-Lancet, realizat de oameni de știință din 16 țări, a constatat că o dietă compusă preponderent din plante reduce riscul de deces prematur cu aproape o treime. Aceeași dietă reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de seră.

„Pentru fiecare cauză majoră de deces analizată, riscul era mai mic la persoanele care respectau dieta pentru sănătatea planetei”, a declarat dr. Walter Willett, profesor de epidemiologie la Harvard.

Date analizate din blockchain arată că cel puțin 50 de conturi noi au plasat pariuri importante marți. S-a întâmplat cu puțin timp înainte ca fostul președinte american Donald Trump să anunțe pe platforma Truth Social că a fost convenit un armistițiu de două săptămâni între Washington și Teheran. Pariurile au fost făcute într-un moment în care semnalele publice indicau mai degrabă o escaladare a tensiunilor. În acea zi, Trump avertizase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea Ormuz până la termenul limită stabilit de Washington, scrie The Guardian.

Câștiguri de sute de mii de dolari

Potrivit unei analize realizate cu ajutorul platformei de date cripto Dune, unele dintre conturile nou create au plasat pariuri consistente chiar în orele premergătoare anunțului. Un portofel digital creat marți dimineață a pariat aproximativ 72.000 de dolari pe scenariul unui armistițiu. Ulterior, utilizatorul și-a închis poziția cu un profit de aproximativ 200.000 de dolari. Un alt cont, creat cu câteva zile înainte, ar fi obținut un câștig de aproximativ 125.500 de dolari. Există și un portofel creat cu doar 12 minute înainte de anunțul lui Trump. Acesta a plasat pariuri de peste 31.000 de dolari și ar fi realizat un profit estimat la aproape 48.500 de dolari.

Unii analiști consideră că traderii ar fi putut specula faptul că Washingtonul ar putea renunța la amenințările inițiale. Criticii lui Trump au observat în repetate rânduri că acesta lansează declarații dure în negocieri, dar revine ulterior asupra poziției. Fenomenul a fost ironizat de adversarii politici sub expresia „Trump always chickens out”. Totuși, momentul exact al pariurilor și sumele investite au ridicat întrebări despre posibilitatea utilizării unor informații nepublice.

Contractul este încă disputat

În ciuda anunțului privind armistițiul, platforma Polymarket a marcat contractul legat de încetarea focului drept „disputat”. Decizia vine în contextul în care Iranul continuă să impună restricții pentru unele nave care tranzitează strâmtoarea Ormuz, iar atacuri cu rachete au fost raportate în regiune. Procesul de clarificare a rezultatului pariului ar putea dura până la 48 de ore. Datele publice de pe blockchain nu permit identificarea persoanelor din spatele portofelelor digitale. De asemenea, pe Polymarket un singur utilizator poate crea mai multe conturi. Acest tip de tranzacții a mai fost observat și în alte situații.

Conturi nou create au plasat anterior pariuri profitabile înaintea unor evenimente geopolitice majore, precum acțiuni militare sau evoluții politice din Venezuela. Situațiile repetate au alimentat apelurile pentru o reglementare mai strictă a piețelor de predicție. Unii legislatori americani propun extinderea definiției tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate pentru a include și platformele de pariuri pe evenimente politice sau geopolitice. „Acesta este motivul pentru care aceste piețe au nevoie de reglementare”, a declarat Todd Phillips, profesor la Georgia State University și specialist în reglementarea piețelor de predicție. „Nu putem avea participanți care tranzacționează pe baza informațiilor interne și să ne așteptăm ca ceilalți să aibă încredere în aceste piețe.”

Un fenomen meteorologic rar ar putea provoca o criză alimentară globală, avertizează experții citați de CNBC. Este vorba despre un eveniment „super El Niño” care ar putea să apară până la sfârșitul acestui an.

El Niño este fenomenul care apare la câțiva ani și care presupune încălzirea temperaturii suprafeței mării, provocând anomalii precum seceta extremă, furtuni puternic sau ploi torențiale. Meteorologii avertizează că fenomenul care se conturează ar putea avea o amploare mult mai mare decât în trecut.

Și mai grav este că un fenomen de asemenea amploare se va suprapune peste crizele multiple provocate de războaie. Prețul combustibililor și al îngrășămintelor au explodat provocând scumpiri în lanț în toată lumea, inclusiv la alimente. De aceea, economiștii se tem că prin suprapunerea crizelor s-ar putea produce „furtuna perfectă” cu efecte greu de prezis asupra economiei și societății.

Unele mărfuri sunt deosebit de expuse evenimentului meteorologic, El Niño punând de obicei presiune asupra prețului la cacao, ulei, orez și zahăr. De asemenea, printre primele produse afectate sunt bananele, ceaiul, cafeaua, ciocolata și carnea de la animale hrănite cu soia.

Trump: Forțele armate americane vor rămâne în Iran până când „acordul real” va fi „respectat în totalitate”

Președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe X, că forțele armate americane vor rămâne în Iran până când „acordul real” va fi „respectat în totalitate”. Acest lucru va include „nave, aeronave și personal militar american, precum și muniție suplimentară, armament și orice altceva este adecvat și necesar pentru urmărirea și distrugerea letală a unui inamic deja substanțial slăbit”.

Trump a spus că este „foarte puțin probabil” ca acordul să nu fie respectat, dar a avertizat că, dacă „din orice motiv nu va fi respectat”, atunci „va începe focul, mai mare, mai bun și mai puternic decât a văzut cineva vreodată”.

Statele din Golf sunt „extrem de îngrijorate” că atacurile israeliene asupra Libanului pun în pericol armistițiul

Statele din Golf sunt extrem de îngrijorate că aceste încălcări ar putea duce la prăbușirea încetării focului.

Au fost atacuri asupra unor instalații energetice majore, precum Habshan în Emiratele Arabe Unite, Ras Tanura în Arabia Saudită, instalațiile energetice din Yanbu, tot în Arabia Saudită, și Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaz natural lichefiat din Qatar.

De asemenea, au fost vizate aeroporturile, centralele electrice, centrele de desalinizare și zonele rezidențiale.

„Sunt aceiași oameni”: Reza Pahlavi contrazice afirmațiile SUA privind schimbarea regimului din Iran

Fiul exilat al ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a contrazis afirmațiile SUA potrivit cărora în Iran ar fi avut loc așa-numita „schimbare de regim”.

„Ce schimbare de regim? Sunt aceiași oameni, poate puțin slăbiți”, a declarat Reza Pahlavi pentru presa franceză.

Pahlavi, care locuiește în SUA, a cerut „lichidarea regimului ca pe un animal rănit care trebuie terminat”, potrivit Al Jazeera.

Israelul interceptează o rachetă lansată din Liban

Armata israeliană a anunțat că a interceptat un proiectil lansat din Liban către nordul Israelului, în urma căruia s-au declanșat sirenele de raid aerian în regiunea Galileei.

Acesta a avut loc după ce Israelul a lansat cea mai intensă serie de atacuri asupra Libanului de până acum, soldată cu sute de morți și numeroși răniți, potrivit Al Jazeera.

O clădire s-a prăbușit în Beirut în urma ultimelor raiduri aeriene israeliene

Un atac aerian israelian a lovit suburbiile din sudul Beirutului în cursul nopții de miercuri spre joi.

Imaginile video, verificate de Al Jazeera, arată o clădire prăbușită în zona Chyah, în timp ce locuitorii și echipele de intervenție caută supraviețuitori la lumina lanternelor, scrie Al Jazeera.

Franța condamnă atacurile Israelului în Liban: „Pun în pericol armistițiul”

Liderul francez a condamnat „în cei mai duri termeni” atacurile israeliene, pe care le-a descris drept „nediscriminatorii”, explicând că acestea au provocat un număr foarte mare de victime civile.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Petrolul urcă din nou după ce Iranul acuză SUA de încălcarea armistițiului

Prețurile petrolului au revenit pe creștere joi, după ce Iranul a acuzat Statele Unite că au încălcat mai multe elemente ale acordului de armistițiu de două săptămâni, readucând în prim-plan temerile privind o nouă escaladare în Orientul Mijlociu și posibile probleme în aprovizionarea globală cu energie.

Două repere majore ale pieței petroliere au urcat simultan. Petrolul Brent – indicatorul folosit în Europa și pe piețele internaționale – a crescut cu 2,52%, până la 97,14 dolari pe baril. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – referința pentru piața americană – a urcat cu 2,72%, la 96,96 dolari pe baril, potrivit CNBC.

Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz și acuză SUA că au încălcat armistițiul

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran este în pericol imediat, după ce Teheranul acuză Washingtonul că a încălcat înțelegerea și a anunțat din nou închiderea Strâmtorii Ormuz.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

Mesajul a fost publicat pe propria rețea de socializare TruthSocial. Președintele american a avertizat că militarii americani au rămas pe poziții ofensive.

„Toate navele, aeronavele și personalul militar american, împreună cu muniția, armamentul și orice altceva este necesar pentru urmărirea și distrugerea letală ale unui inamic deja substanțial degradat, vor rămâne pe loc în și în jurul Iranului, până când acordul real la care s-a ajuns va fi pe deplin respectat”, a scris liderul SUA pe rețeaua de socializare.

Trump a subliniat faptul că militarii americani sunt pregătiți oricând să reia atacurile.

„Dacă, din orice motiv, nu va fi (respectat acordul n.r.), ceea ce este foarte puțin probabil, atunci vor reîncepe focurile de armă, mai mari, mai bune și mai puternice decât a văzut cineva vreodată. S-a convenit, cu mult timp în urmă, și în ciuda tuturor retoricii false – fără arme nucleare și Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă și în siguranță. Între timp, marea noastră armată se odihnește, așteptând cu nerăbdare, de fapt, următoarea sa cucerire. America s-a întors””, a adăugat președintele SUA.

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran este în pericol. Teheranul acuză Washingtonul că a încălcat înțelegerea și a amenințat cu închiderea Strâmtorii Ormuz.

Potrivit informațiilor transmise de Poliția Maramureș, accidentul s-a produs în jurul orei 17:30. Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Sighetu Marmației au fost solicitați să intervină pentru gestionarea evenimentului rutier.

Din primele verificări efectuate la fața locului, oamenii legii au stabilit că un bărbat de 65 de ani conducea un tractor la care era atașată o remorcă. La un moment dat, acesta ar fi pierdut controlul direcției de deplasare. Vehiculul a părăsit partea carosabilă și a lovit gardul împrejmuitor al unui teren.

În urma impactului, un pasager aflat în tractor, un bărbat de 55 de ani, și-a pierdut viața. Conducătorul tractorului a fost testat cu aparatul etilotest. Rezultatul a indicat o concentrație de 1,01 mg/l alcool pur în aerul expirat. Șoferul a fost transportat la spital pentru recoltarea probelor biologice de sânge, în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei. Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili toate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul.

Articolul din The New Yorker, semnat de jurnaliștii Andrew Marantz și Ronan Farrow se bazează pe aproximativ 18 luni de documentare. Autorii au realizat peste o sută de interviuri cu actuali și foști angajați ai OpenAI, directori, investitori și persoane apropiate companiei. Investigația include și documente interne și conversații private. Din aceste mărturii rezultă imaginea unui lider extrem de influent, dar contestat în interiorul organizației. Un membru al consiliului de administrație al OpenAI l-a descris pe Altman drept o persoană care „nu se ține de adevăr”. El combină dorința de a fi apreciat cu o indiferență aproape sociopatică față de consecințele minciunilor.

Episodul concedierii și reangajării din 2023. Tensiunile interne

Investigația reamintește și episodul din noiembrie 2023, când Altman a fost concediat de consiliul de administrație al OpenAI, într-un eveniment cunoscut intern drept „the blip”. Decizia a provocat însă o revoltă în companie. Aproximativ 700 dintre cei 770 de angajați au amenințat că vor demisiona dacă Altman nu este repus în funcție. După doar câteva zile, Altman a revenit la conducerea companiei. În același timp, majoritatea membrilor consiliului care votaseră demiterea sa au fost înlocuiți. Articolul descrie și tensiunile dintre Altman și cercetătorii preocupați de riscurile inteligenței artificiale. Unul dintre aceștia a fost Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI și responsabil științific. În unele comunicări interne, Sutskever și-a exprimat îndoielile cu privire la capacitatea lui Altman de a conduce dezvoltarea unei tehnologii atât de puternice. În mesajele citate de publicație, acesta sugera că Altman le spune adesea oamenilor doar ceea ce vor să audă.

Plecarea unor cercetători și apariția rivalului Anthropic

Divergențele privind siguranța inteligenței artificiale au dus și la plecarea unor cercetători importanți din OpenAI. În 2021, Dario Amodei, unul dintre liderii echipei de securitate AI, a părăsit compania împreună cu mai mulți colegi și a fondat Anthropic. Acesta a devenit rapid unul dintre principalii competitori ai OpenAI. Potrivit investigației, decizia a fost influențată de neînțelegeri privind modul în care conducerea companiei aborda problemele de siguranță și comercializare a tehnologiei.

Articolul mai arată că Altman a fost implicat în numeroase proiecte și negocieri financiare majore. Printre acestea se numără planuri de finanțare pentru infrastructura globală de inteligență artificială și proiecte de producție de cipuri AI. Investigația susține că unele dintre aceste negocieri ar fi fost purtate fără informarea completă a consiliului de administrație al OpenAI. În același timp, Altman ar fi schimbat de-a lungul timpului pozițiile politice și publice în funcție de contextul economic și politic.

Una dintre cele mai influente figuri din AI

În ciuda controverselor, Sam Altman rămâne una dintre cele mai puternice persoane din industria tehnologică. OpenAI se află în centrul dezvoltării inteligenței artificiale generative. Proiectele susținute de Altman implică investiții de sute de miliarde de dolari în infrastructură și hardware pentru AI. Investigația New Yorker sugerează însă că ascensiunea sa este însoțită de conflicte interne, acuzații și dezbateri intense despre modul în care ar trebui condusă dezvoltarea unei tehnologii considerate revoluționare.

Filmul „Michael” urma inițial să fie lansat în aprilie 2025, însă premiera a fost amânată de mai multe ori. Lansarea este acum programată pentru săptămâna care începe pe 22 aprilie 2026. Potrivit publicației Variety, motivul întârzierii a fost refacerea completă a ultimei părți a filmului și eliminarea mai multor scene.

Scenele despre acuzațiile de abuz au fost eliminate

Versiunea inițială a filmului includea referiri la acuzațiile de abuz sexual asupra unor minori formulate împotriva lui Michael Jackson în anii ’90. Povestea trebuia să înceapă cu o scenă plasată în 1993, anul în care cântărețul a fost acuzat pentru prima dată de abuz sexual asupra unui minor, Jordan Chandler, atunci în vârstă de 13 ani. Ulterior, producătorii au descoperit că în acordul de înțelegere încheiat cu familia Chandler exista o clauză care interzice menționarea cazului sau a numelui acestuia în orice producție cinematografică. Din acest motiv, scenariul finalului filmului a trebuit rescris complet.

Filmările suplimentare au costat milioane de dolari

Actorii s-au reunit în iunie anul trecut pentru a filma noile scene. Procesul a durat aproximativ 22 de zile. Costurile suplimentare sunt estimate între 10 și 15 milioane de dolari. Bugetul total al producției era deja unul foarte mare, de aproximativ 155 de milioane de dolari. Cheltuielile suplimentare vor fi acoperite de organizația care administrează patrimoniul și drepturile lui Michael Jackson, implicată și în producția filmului. După modificări, filmul nu mai ajunge în perioada acuzațiilor din anii ’90. Acțiunea se va opri în 1987, când Michael Jackson se pregătea pentru turneul albumului „Bad”. Cel mai controversat aspect din viața artistului prezentat în film rămâne relația tensionată cu tatăl său, Joe Jackson. Rolul lui Michael Jackson este interpretat de Jaafar Jackson, nepotul artistului. Personajul Joe Jackson este jucat de actorul Colman Domingo.

Un film așteptat cu mari încasări

Michael Jackson a murit în 2009, într-o perioadă în care acuzațiile împotriva sa erau cunoscute, dar discutate mai puțin public. În 2019, documentarul „Leaving Neverland” a readus subiectul în atenția publicului, prezentând mărturiile a doi bărbați care au susținut că au fost abuzați de artist în copilărie. Cu toate acestea, popularitatea muzicii lui Michael Jackson a rămas ridicată, iar producătorii filmului se așteaptă la încasări mari. Estimările arată că pelicula ar putea obține peste 55 de milioane de dolari în primul weekend în Statele Unite și aproximativ 700 de milioane de dolari la nivel global.

Administrația Trump ia în calcul să sancționeze unele state membre NATO pentru faptul că nu au sprijinit SUA în războiul din Iran. Concret, planul presupune mutarea trupelor americane din țările considerate „necooperante” în efortul de război în statele care au oferit, sub diferite forme, sprijin Washingtonului împotriva operațiunii asupra Iranului.

Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), care citează oficiali ai administrației americane, acest plan se află într-un stadiu incipient și este unul dintre mai multe pe care Casa Albă le discută pentru a sancționa NATO. Cu toate acestea, propunerea de sancționare în acest fel ar fi cu mult sub nivelul amenințărilor recente ale lui Trump de a retrage complet SUA din NATO.

În prezent, Statele Unite au aproximativ 84.000 de soldați staționați în Europa. Bazele americane din Europa servesc drept un nod critic al operațiunilor militare globale ale SUA, în timp ce bazele din estul Europei servesc ca factor de descurajare împotriva Rusiei.

Marii aliați europeni din NATO se împotrivesc lui Trump

The Wall Street Journal nu menționează ce țări ar fi afectate concret de punerea în aplicare a unui asemenea plan, mai multe state europene membre NATO s-au opus operațiunii lansate de Trump împotriva Iranului.

Spania a blocat accesul avioanelor americane implicate în operațiunea din Iran în spațiul său aerian, iar oficialii din Germania au criticat demersul președintelui american. Și Italia a blocat pentru scurt timp utilizarea de către SUA a unei baze aeriene din Sicilia.

Cei doi oficiali ai administrației au mai declarat pentru WSJ că pe lângă repoziționarea trupelor, planul ar putea implica și închiderea unei baze americane în cel puțin una dintre țările europene, posibil Spania sau Germania.

România, printre țările care ar putea beneficia dacă planul este pus în aplicare

În cazul în care planul se va concretiza, unele țări ar putea să beneficieze odată cu repoziționarea trupelor americane în Europa. WSJ menționează că, potrivit oficialilor, printre țările care ar putea beneficia de această situație, deoarece sunt considerate aliate, se numără Polonia, România, Lituania și Grecia.

Publicația mai notează că după izbucnirea războiului, România a aprobat rapid solicitările SUA de a permite utilizarea bazelor sale de către Forțele Aeriene ale SUA. În aceste condiții, dacă planul va fi pus în aplicare, ar putea duce la amplasarea unui număr mai mare de trupe americane mai aproape de granița cu Rusia.