La momentele când rutinele cotidiene sunt brusc perturbate, familiile fac mai mult decât să-și ajusteze programele. Ele își reformulează activ percepția despre „cine suntem ca unitate”. O cercetare publicată în International Journal of Research in Marketing, realizată de cadre didactice de la ESCP Business School, a explorat acest fenomen prin analiza jurnalelor și interviurilor a 22 de gospodării franceze pe durata perioadelor de izolare din pandemie, mai scrie The Conversation.

Concluziile indică faptul că mărcile consacrate și diversele ritualuri de consum servesc drept mecanisme cruciale. Prin ele oamenii își restabilesc sentimentul de stabilitate, scop și apartenență. Într-un mediu perceput ca haotic, produsele familiare – de la platforme de streaming la jocuri de societate sau branduri alimentare recunoscute – acționează ca un cadru psihologic. Se facilitează astfel reconstrucția unei identități comune.

Strategii de familie: cum ajută brandurile la gestionarea crizelor

Atunci când percepția timpului devine fluidă, indivizii își restabilesc structuri zilnice prin acțiuni recurente: vizionarea unui program la o oră fixă, savurarea cafelei dintr-o anumită ceașcă sau o discuție săptămânală pe o platformă online. Aceste ritualuri aduc predictibilitate și întăresc rolurile fiecărui membru în cadrul familiei.

Activități precum jocurile de societate, inițiativele creative sau pregătirea meselor în comun depășesc statutul de simplu divertisment. Ele servesc la reafirmarea unor valori fundamentale împărtășite, cum ar fi reziliența, coeziunea și sprijinul reciproc.

Revizionarea producțiilor cinematografice din copilărie sau prepararea rețetelor transmise ereditar contribuie la crearea unui sentiment de continuitate. Într-o eră marcată de incertitudine privind viitorul, trecutul se transformă într-o sursă esențială de stabilitate.

Calitățile brandurilor care se Impun în situații de criză

Nu toate mărcile reușesc să se transforme în adevărate „ancore emoționale”. Acelea care își dovedesc rezistența în perioade dificile posedă caracteristici definitorii: stabilitate percepută, un grad ridicat de familiaritate și o puternică rezonanță emoțională.

Pe parcursul recesiunilor economice, comercianții cunoscuți pot simboliza adaptabilitatea și controlul. În fața dezastrelor naturale, mărcile locale pot consolida coeziunea comunitară prin acțiuni tangibile. De asemenea, în contextele de criză politică sau socială, creațiile culturale și mass-media joacă un rol crucial în prezervarea identității colective.

Concluzia studiului este limpede: în etapele de discontinuitate, actul de consum nu reprezintă o evadare superficială, ci mai degrabă o metodă esențială de a reînvia sensul și coerența realității.

Sentimentul de apartenență: o prioritate strategică în ascensiune

Într-un context marcat de preocupări legate de modificările climatice, incertitudinea geopolitică și ultraconectarea digitală, componenta emoțională a pieței capătă o importanță din ce în ce mai pronunțată.

Mărcile cu o longevitate remarcabilă nu sunt neapărat cele care atrag cel mai mult atenția. Ele sunt cele care se încadrează firesc în strategiile de adaptare ale indivizilor. Și funcționează, în esență, ca „tehnologii ale identității”. Devin astfel puncte de referință zilnice ce contribuie la păstrarea unui sentiment de continuitate și de apartenență.

În perioade de incertitudine, elementele mărunte – un simbol recunoscut, o melodie dintr-un film de animație, o cină gătită în familie – pot transmite un mesaj fundamental: „Continuăm să fim noi înșine.”

• Premiera a avut parte de un eveniment de gală, gândit asemeni unei expoziții de artă urbană, cu tablouri foto expuse și cu decoruri exotice, la care au participat celebrități, presă și cei 500 de spectatori de teatru
• Spectacolul care îi are în distribuție pe Paul Ipate, Andrei Mateiu, Doina Teodoru, Mădălina Craiu, Monica Odagiu, Radu Micu și Ionuț Negoi se va juca pe 13 februarie, la Focșani, pe 14 februarie, fix de Ziua Îndrăgostiților, la Vaslui, pe 15 februarie, la Iași, iar pe 21 martie, la Constanța 

Spectacolul de teatru 6 INIMI, 3 GREȘELI, al doilea proiect lansat de Teatrul Maidan, compania de teatru independent fondată de Cătălina Grama (Jojo), Paul Ipate și Andrei Mateiu, a avut premiera de gală SOLD-OUT, joi, 12 februarie, la Sala Luceafărul din București, precedată de un eveniment de presă gândit asemeni unei expoziții de artă urbană în care lucrările expuse au fost fotografiile actorilor din spectacol, realizate de fotograful Alex Gâlmeanu.

Cei peste 500 de spectatori ai premierei, celebrități precum Adina Halas, Adina Buzatu, Denis Hanganu, Codin Maticiuc, Toni Grecu, Sore și zeci de reprezentanți ai presei s-au plimbat printre elementele exotice de decor și printre lucrările foto expuse în foaierul Sălii Luceafărul pentru a intra în atmosfera domestic-urbană a spectacolului de teatru modern, provocator și delicios de comic ce pune o oglindă cuplurilor din vremurile actuale.

Regizat, produs și jucat de Paul Ipate și Andrei Mateiu, cu o distribuție fresh și atrăgătoare din care mai fac parte și Doina Teodoru, Mădălina Craiu, Monica Odagiu, Radu Micu și Ionuț Negoi, spectacolul de teatru independent „6 INIMI, 3 GREȘELI” pornește imediat după premieră într-un turneu prin țară care se anunță a fi deja sold-out, pe 13 februarie, la Focșani, pe 14 februarie, fix de Ziua Îndrăgostiților, la Vaslui, pe 15 februarie, la Iași, iar pe 21 martie, spectacolul se va juca la Constanța.

„Oare iubirea rezistă mereu…sau doar atunci când NU e pusă la încercare?” este întrebarea-ghicitoare a spectacolului despre cupluri, tentații și alegeri 6 INIMI, 3 GREȘELI care îmbină comedia de situație cu momente emoționante și care începe ca o seară relaxată între prieteni, până când „joaca nevinovată” devine un adevărat test de sinceritate, cu lucruri scăpate de sub control și cu adevăruri nespuse cu voce tare care încep să iasă brusc la lumină.

„Am așteptat cu emoție să scoatem la lumină spectacolul la care repetăm și lucrăm de câteva luni bune și iată că am fost răsplătiți cu o sală plină și entuziastă la premieră și cu un turneu prin țară în care vom porni bucuroși de mâine. Fiecare proiect la care lucrăm pentru Teatrul Maidan, iar 6 INIMI, 3 GREȘELI este al doilea după „Mireasă fără voie”, este un eveniment extrem de important pentru noi, pentru că teatrul independent are mixul lui de greu și înălțător, de risc și de satisfacție, de subiectivism și nebunie care dă sens și esență universului nostru artistic. Mulțumim celor care ne susțin arta fiindu-ne spectatori!”,  mărturisește Paul Ipate co-fondator al companiei Teatrul Maidan care are în „6 INIMI, 3 GREȘELI” triplu rol: regizor, actor și producător.

Gândit ca text, joc și punere în scenă să fie o oglindă ironică și savuroasă a relațiilor actuale, în care orice spectator să se poate regăsi, „6 INIMI, 3 GREȘELI” amuză, dar și pune pe gânduri orice îndrăgostit sigur de iubirea lui. „S-a râs, dar s-a și plâns, am și văzut câțiva spectatori îmbrățișându-se zâmbind, alții trimițându-și ocheade cu substrat, deci stăm bine cu dragostea. E un spectacol care îmbină comicul cu dramaticul foarte bine, cu un ritm alert, dialoguri inteligente și umor care atinge direct subiecte sensibile fără moralizări și artificii. E incitant, e amuzant și, până în ultimul moment, te ține pe jar, în tensiune, ca o iubire adevărată. Vă invităm la teatru!”, anunță Andrei Mateiu, actor, regizor, producător al spectacolului și co-fondator al companiei independente Teatrul Maidan.

Mai multe despre proiectele inițiate de Cătălina Grama Ipate – Jojo, Paul Ipate și Andrei Mateiu se pot regăsi pe https://teatrulmaidan.ro/.

https://youtu.be/dW9LBjNLx18

Smiley, Alex Velea și Connect-R continuă seria lansărilor din proiectul lor comun cu piesa „Două vorbe-n plus”, cea de-a 11-a piesă inclusă pe albumul „Anii în care nu dormim” ce va fi lansat în cadrul concertului-eveniment de pe 24 februarie, de la Sala Palatului. „Două vorbe-n plus” aduce o poveste emoționantă despre fragilitatea relațiilor, despre iubirea intensă, dar efemeră, și despre momentul în care cuvintele devin insuficiente pentru a mai salva o poveste de dragoste. Piesa surprinde, prin metafore puternice și versuri sensibile, întâlnirea a două destine care ard intens, dar pentru prea puțin timp.

„Două vorbe-n plus și doar două piese rămase nedezvăluite din albumul „Anii în care nu dormim” pe care îl vom lansa așa cum ne place nouă cel mai mult, pe scenă, în fața publicului, în concertul de pe 24 februarie, de la Sala Palatului. Mai e puțin până atunci, așa că repetăm și simțim toți acea emoție pe care o aveam parcă la absolvire, la momentul ultimului clopoțel în care aduni cele mai tari trăiri pe care le-ai avut cu prietenii tăi buni în cei mai frumoși ani.”, declară Smiley.

„Două vorbe-n plus”, piesă compusă și produsă în studiourile HaHaHa Production, face parte din proiectul special pe care cei trei artiști și l-au asumat timp de un an, lansând exclusiv piese împreună. Proiectul se apropie de final, iar în ultima lună Smiley, Alex Velea și Connect-R au lansat câte o piesă nouă în fiecare joi, consolidând unul dintre cele mai consistente demersuri de colaborare din muzica românească recentă.

Albumul „Anii în care nu dormim” va fi lansat oficial printr-un concert-eveniment ce va avea loc pe 24 februarie, la Sala Palatului care marchează momentul culminant al proiectului. Ultimele bilete disponibile mai pot fi cumpărate de pe https://www.iabilet.ro/bilete-smiley-alex-velea-connect-r-sala-palatului-119955/.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, reprezentanții TUI Group au prezentat strategia de intrare și dezvoltare a companiei în România. Aceștia și-au exprimat interesul pentru dezvoltarea de pachete turistice dedicate pieței locale, incluzând vacanțe charter, sejururi pentru familii, circuite culturale și city-break-uri.

Premierul a salutat interesul companiei și a subliniat importanța consolidării parteneriatelor care pot contribui la modernizarea și diversificarea ofertei turistice naționale, precum și la creșterea competitivității României ca destinație turistică, prin valorificarea zonelor montane, a litoralului românesc, a multiplelor regiuni cu specific cultural, dar și a altor zone cu potențial turistic semnificativ.

În acest context, s-a discutat identificarea unor formule de dezvoltare pentru aeroporturile care să opereze curse aeriene, în vederea îmbunătățirii conectivității și susținerii fluxurilor turistice.

De asemenea, în cadrul discuțiilor au fost abordate perspectivele de creștere a sectorului turistic românesc, potențialul de creare de locuri de muncă și posibilitatea extinderii activităților companiei în România, atât în zona de servicii IT, cât și prin dezvoltarea unui hub IT dedicat, decizia de înființare a acestuia fiind luată, urmând ca locația să fie stabilită ulterior.

La rândul său, ministrul Economiei Irineu Darău a anunțat că, în cursul acestui an, va fi consolidată organizarea managementului destinațiilor turistice și vor fi intensificate activitățile de marketing în vederea promovării produselor turistice, inclusiv către zona Mării Negre și prin dezvoltarea infrastructurii aferente, în contextul alocării a 10 milioane de euro prin PNRR pentru susținerea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD).

De pildă, în Spania, o consecință clară a noii legi este că firmele care nu respectă regulile nu vor mai putea derula contracte cu administrația publică. În prezent, legislația spaniolă deja interzice angajarea în sectorul public a companiilor fără planuri de egalitate, dar noua directivă extinde obligațiile la principiul „la muncă egală, salariu egal”, depășind chestiunea de gen și venind cu susținerea Bruxelles-ului, aplicându-se în toate statele UE, potrivit El Economista.

Directivele 2023/970 obligă companiile să furnizeze angajaților informații despre salariile colegilor lor, să corecteze diferențele nejustificate și să prezinte intervalul salarial pentru toate ofertele de muncă, informație care în prezent este disponibilă doar pentru circa 18% din joburile publicate în Spania, deși patronatele și sindicatele susțin că datele sunt stipulate în contractele colective.

Printre alte prevederi importante, noua lege interzice clauzele care împiedică angajații să dezvăluie salariul și împiedică angajatorii să întrebe candidații despre veniturile lor anterioare. Totodată, firmele trebuie să publice periodic date despre diferențele salariale între bărbați și femei, frecvența raportării variind în funcție de mărimea companiei: anual pentru companiile cu peste 250 de angajați și o dată la trei ani pentru cele cu 100‑249 angajați.

Companiile mai mici pot aplica aceste reguli voluntar, dar guvernele pot impune obligații suplimentare prin legislație națională. În cazurile în care se depistează diferențe salariale mai mari de 5%, firmele trebuie să facă evaluări împreună cu reprezentanții angajaților.

Sancțiuni, amenzi și restricții

Noua legislație permite statelor să introducă sancțiuni sau condiții de reziliere a contractelor care să asigure respectarea principiului egalității salariale. Astfel, un contract public nu va mai fi atribuit unei firme care oferă cel mai bun preț, dar nu respectă directiva. De asemenea, contractele existente pot fi anulate în caz de încălcare.

Pe lângă restricțiile privind contractele publice, firmele riscă și sancțiuni financiare, cum ar fi amenzi bazate pe cifra de afaceri anuală sau fondul salarial, în funcție de reglementările naționale. În Spania, acestea se încadrează în Legea Infracțiunilor din Ordinea Socială (LISOS).

Impactul directivei variază însă între țările europene, unele depășind termenele stabilite la Bruxelles. De exemplu, Franța a planificat implementarea în octombrie 2025, dar a amânat din cauza instabilității politice. În România și alte state, ritmul de adoptare poate fi similar, ceea ce creează incertitudine juridică și provocări pentru firmele care operează în mai multe țări.

Plată egală pentru muncă egală

Directiva europeană privind transparența salarială (Directive (UE) 2023/970) a fost adoptată la nivelul Uniunii Europene pentru a întări principiul „plată egală pentru muncă egală” și pentru a combate discriminarea salarială, în special diferența de remunerare dintre femei și bărbați.

Normele prevăd drepturi cum ar fi interdicția de a întreba candidații despre istoricul salariului, obligația de a furniza angajaților informații despre salariile colegilor în funcții similare și cerințe de raportare privind diferențele salariale pe sexe. Statele membre UE au termen până la 7 iunie 2026 pentru a transpune această directivă în legislația națională, ceea ce înseamnă că normele vor deveni aplicabile începând din acel moment în toată Uniunea.

Progresul transpunerii directivei în diferite țări ale UE este inegal și illustrate clar în ultimele evaluări oficiale:

1. În unele state există deja implementări parțiale sau în curs de adoptare, cum ar fi Belgia (unde anumite măsuri au fost introduse deja la nivel regional sau în anumite sectoare), Malta și Polonia (care au adoptat legislații ce includ cote ale transparenței salariale), precum și Cehia, care a introdus deja interdicția clauzelor de confidențialitate salarială în Codul muncii.
2. Alte țări precum Irlanda, Lituania, Olanda, Suedia și Slovacia au publicat proiecte de lege pentru transpunerea directivei, unele dintre acestea acoperind majoritatea cerințelor directivei, iar altele urmând să finalizeze procesul în 2026.
3. Există totodată state ale UE unde nu a fost încă făcută nicio transpunere sau unde legislația națională nu a fost actualizată formal pentru a reflecta directivele, printre care se află Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia. În plus, unele țări mari, precum Germania și Franța, lucrează în continuare la drafturile de lege necesare pentru a se alinia complet Directivei.

Situația din România, în linie cu trendul UE

Situația din România este în linie cu trendul predominant din UE: țara nu a publicat încă un proiect final de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970, dar pregătirile sunt în desfășurare.

Guvernul român a inclus în planul de transpunere din 2025 obligația de a aproba un proiect de lege prin Ministerul Muncii în toamna anului 2025, iar Parlamentul ar urma să adopte legea până în februarie 2026, astfel încât România să respecte termenul european de 7 iunie 2026.

Până în prezent, discuțiile indică o adaptare largă a legislației naționale care să cuprindă interdicția clauzelor de confidențialitate salarială, obligații de transparență în procesul de recrutare și drepturi sporite pentru angajați de a accesa informații despre salarii în interiorul companiilor.

În practică, această schimbare în România și în alte state membre va însemna că negocierile salariale vor deveni mai deschise, candidații vor avea acces la intervalele salariale înainte de interviuri, iar angajatorii vor trebui să justifice diferențele de salariu între angajați cu criterii obiective și transparente. Neconformarea ar putea atrage sancțiuni sau restricții în derularea unor contracte, inclusiv cu sectorul public, odată ce legislațiile naționale vor fi adoptate și puse în aplicare complet.

„China poate juca un rol important în aducerea unei păci juste pentru Ucraina”, a afirmat Sybiha, într-un interviu pentru Novyny Live, citat de Reuters. 

„Apreciem sprijinul Chinei pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, a transmis șeful diplomației de la Kiev, punctând că discuțiile au fost: „substanțiale și pragmatice”. 

Declarațiile au fost făcute după o întrevedere cu ministrul de Externe de la Beijing, Wang Yi, în marja Conferinței de Securitate de la München. 

Kremlinul a declarat vineri că următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina va avea loc săptămâna viitoare. 

Declarațiile vin la scurt timp după organizarea negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi, în perioada 4-5 februarie care s-a soldat cu realizarea unui schimb de prizonieri. 

Bogdan Mateescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că la discuția pe care a avut-o cu grefiera au participat și alți magistrați, iar relatarea nu este reală. El susține că i-a reproșat limbajul suburban pe care l-a avut într-un bar în ceea ce îi privește pe colegii magistrați și faptul că ar fi trebuit să aibă obligație de reținere, prin natura funcției pe care o deține.

„Pentru că și în birou a avut un limbaj nepotrivit, am invitat-o să iasă afară. A intrebat dacă o dau afară, i-am răspuns să iasă afară”, spune judecătorul.

Cel care a sunat imediat la 112 a fost soțul grefierei, care aștepta finalizarea scenei din birou pe scările Tribunalului.

Se pare că grefiera nu este la prima abatere disciplinară.

De altfel, un nou comunicat de presă al Sindicatului Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial arată că acesta este un caz izolat: „Cu referire la cazul izolat al colegei noastre, Elena Mihaela Dinescu, deși drepturile ei trebuie, fără îndoială, apărate, este de avut în vedere și comportamentul general al acesteia, care în opinia unei părți însemnate a personalului instanței nu este unul care să învingă prejudecățile existente la nivelul judiciar și nu reflectă imaginea la care noi, grefierii, dorim să să raporteze magistrații, justițiabilii ori alți observatori obiectivi”.

Conducerea Tribunalului Vâlcea, prin judecătorul Ioana Andreea Comănescu, se poziţionează, de asemenea, de partea judecătorului şi susţine că acuzaţiile grefierei sunt nefondate, magistrații fiind „consternați” de comportamentul grefierei.

„Discuţia la care face referire sindicatul/doamna grefier (…) s-a purtat împreună cu preşedintele instanţei, preşedintele de secţie, înlocuitorul acestuia şi alţi trei judecători, cu toţii fiind consternaţi de comportamentul verbal şi nonverbal al doamnei grefier atât în cursul întâlnirii cât şi ulterior, inclusiv de demersurile ulterioare evident lipsite de temei, constând în apel la SNAU 112 efectuat de soţul doamnei grefier”, se arată într-un comunicat.

Președintele Tribunalului Vâlcea anunţă „că va iniţia procedurile prevăzute exclusiv de lege faţă de comportamentul perceput drept inadecvat al doamnei grefier”.

Potrivit unui comunicat al sindicatului SNGJ Dicasterial, joi, „la sediul Tribunalul Vâlcea, din circumscripția Curtea de Apel Pitești, s-a produs un incident de o gravitate extremă, care vizează direct integritatea fizică și demnitatea profesională a unei grefiere”.

În mesajul care însoțește clipul, Ciolacu susține că datele economice ar fi fost „coafate” pentru a ascunde o situație dificilă. „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând o creștere economică în recesiune, doar pentru a încerca să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan”, a scris acesta pe Facebook.

Ciolacu vorbește de cifre cosmetizate

Fostul premier PSD a vorbit despre „una dintre cele mai grosolane manipulări statistice” și despre „disperarea actualului premier”, invocând scăderea economiei din ultimul trimestru și diferența față de estimările analiștilor.

Ciolacu mai spune că „românii nu mai pot fi păcăliți cu cifre” și că oamenii văd direct efectele economice în viața de zi cu zi, de la creșterea prețurilor până la dificultățile din spitale și școli. În aceeași postare, el susține că Bolojan „se laudă cu o creștere economică de 0,6% în 2025, deși nu are vreun merit direct” și leagă situația actuală de „modelul din ultimul deceniu”.

Bolojan către rezidenți: Să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari

Clipul arată o discuție purtată pe stradă, între primarul de atunci și mai mulți medici și rezidenți, în contextul nemulțumirilor legate de salarii, riscurile profesiei și presiunea din serviciile de urgență.

O tânără rezidentă îi spune lui Bolojan: „Am rămas aici pur și simplu pentru echipa în care sunt, nu pentru bani. Sincer, banii nu au fost niciodată motivul. Îmi cer scuze că spun asta atât de direct. Suntem ca o familie, am crescut împreună, iar din cinci fete nu e una care să nu fi învățat ce înseamnă disciplina și regulile. Vreau să rămân aici, alături de ei”.

Răspunsul lui Bolojan a fost: „Trebuie să duceți această treabă la capăt, să fiți cu adevărat salvatori, nu mercenari”.

Nemulțumiri legate de salarii

Discuția continuă cu intervenții din partea medicilor despre diferențele de salarizare și dificultatea de a convinge rezidenții să aleagă specializări mai solicitante. „Diferența față de un intern va fi de 2–3 milioane de lei. Cum îi spun la un rezident: hai la urgență și nu te du la interne? N-am cum. N-are niciun sens să încerc să-l conving. Eu pregătesc rezidenți…”, spune un medic.

În 2018, discuțiile din sistemul medical erau puternic marcate de aplicarea noii legi a salarizării, iar medicii din Urgență semnalau că diferențele de venit față de alte specializări rămân mici în raport cu riscurile și volumul de muncă.

Realitatea din SMURD

Tânăra rezidentă descrie presiunea din sistem: „Să merg pe SMURD și să am accident în orice moment, să fac dispecerat și să fiu înjurată… De ce toate astea? Dar vreau să fie cinstit și să știu că am cu cine lucra, pentru că oamenii ăștia trag cu mine”.

La remarca privind tensiunile și criticile din teren, Bolojan a replicat: „Dumneavoastră credeți că pe mine nu mă înjură nimeni?” Iar tânăra i-a răspuns: „Știu, dar pe noi ne înjură non-stop!”

Bolojan, despre partea grea a meseriei

Într-un alt moment al discuției, acesta a adăugat: „Aceste servicii în care lucrezi cu oamenii, cu administrația, sincer, nu îți aduc doar fericire. Dar astea sunt rolurile pe care ni le asumăm. Au și o parte bună, dar au și partea asta, din păcate.”

Ciolacu invocă „modelul Bolojan”

În postarea sa, Ciolacu susține că înregistrarea ar arăta „modelul Bolojan” din ultimul deceniu și că acesta ar fi aplicat „fără excepții” la nivel național, afirmând totodată că, în cazul celor „foarte bogați și multinaționalelor”, premierul ar găsi „mereu resurse de înțelegere și empatie”.

Clipul readus în atenția publică surprinde însă o discuție despre condițiile din sistemul medical local, purtată într-un context tensionat legat de salarizare și riscurile profesiei, în perioada în care Bolojan era primar al Oradei.

Apelul a fost formulat de Huda Ammori, cofondatoare a Palestine Action în 2020. Avocații acesteia au susținut în instanță că măsura reprezintă o limitare a dreptului la protest și a libertății de exprimare, informează Reuters. 

Instanța a admis două capete principale ale contestației, concluzionând că interdicția constituie o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare și libertatea de adunare.

Cu toate acestea, instanța, prezidată de judecătoarea Victoria Sharp, a decis că desemnarea va rămâne în vigoare pentru a permite părților să prezinte argumente suplimentare pe durata unui eventual recurs.  

Gruparea a fost inclusă pe lista organizațiilor teroriste în luna iulie, după ce a desfășurat acțiuni repetate de protest împotriva unor companii de apărare cu legături israeliene din Regatul Unit. 

Palestine Action a fost plasată pe același nivel juridic cu organizații precum Stat Islamic sau al-Qaeda, iar membrii acesteia riscau până la 14 ani de închisoare doar pentru apartenența la grup. 

„Ambasadorul Andrei Muraru a avut o întrevedere cu Darryl Nirenberg, ambasadorul desemnat al SUA în România, pentru un schimb de opinii privind temele prioritare de interes comun. Întrevederea a permis armonizarea agendelor în cadrul Parteneriatului Strategic și a reconfirmat angajamentul comun pentru un dialog bilateral susținut”, a transmis Ambasada României în SUA, vineri, într-o postare pe Facebook.

Andrei Muraru a declarat că relația România-SUA este „solidă și orientată spre rezultate concrete”.

„Am avut o discuție foarte bună și directă cu ambasadorul Nirenberg despre ce avem de făcut împreună în următorii ani. În noua configurație geopolitică, relația România-SUA este solidă și orientată spre rezultate concrete. Sunt convins că mandatul său va aduce un plus de dinamism în proiectele importante pentru ambele țări în următorii trei ani”, a subliniat Muraru.

Ambasada a mai precizat că Andrei Muraru i-a transmis ambasadorului desemnat Nirenberg urările sale de succes pentru viitorul mandat în România și și-a exprimat încrederea în continuarea colaborării strânse bilaterale.