„Este o componentă a statutului magistratului, de care vorbește întreaga jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Spune în mod explicit, inclusiv prin ultima hotărâre din iunie 2025, că statul trebuie să asigure magistratului un nivel al pensiei cât mai aproape de salariu”, a afirmat Arsenie.

Declarațiile vin în contextul în care, în aceeași zi, a fost anunțat oficial că România a intrat în recesiune tehnică, iar tema pensiilor magistraților este în centrul dezabaterii publice după cinci amănări ale CCR.

„Nu este o soluția este să sărăcim cu toții”

Întrebată dacă pensiile magistraților sunt „mult mai mari” raportat la salariul mediu din România, Arsenie a evitat o evaluare directă, susținând că este vorba despre „o politică a statului” privind statutul puterii judecătorești.

„Nu știu dacă sunt mari sau mici. Depinde de stat ce tip de putere judecătorească își dorește. Depinde ce tip de democrație dorește să meargă în această țară”, a spus șefa CAB.

Aceasta a adăugat că reacția cetățenilor este firească în condițiile unui nivel de trai scăzut, însă responsabilitatea pentru situația economică nu poate fi pusă în sarcina magistraților. În același timp, ea a folosit o formulare controversată despre atitudinile din spațiul public:

„Am mai spus-o, pare că poporul român trăiește sub acea karma a caprei vecinului”, a declarat judecătoarea, referindu-se la tendința de a cere reducerea veniturilor altora, în locul creșterii generale a nivelului de trai.

„Ideea este ca politicienii care în fiecare campanie electorală își asumă creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea vieții cetățenilor români, să ia măsuri în așa fel încât nivelul de trai al populației să crească. Nu este o soluție să sărăcim cu toții”, a spus judecătoarea.

Disputa privind PNRR și presiunea asupra CCR

Tema pensiilor de serviciu este strâns legată de reforma asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde modificarea regimului pensiilor magistraților reprezintă un jalon important pentru deblocarea unor fonduri europene.

Întrebată despre situația în care premierul a transmis Curții Constituționale un document în care a invocat riscul pierderii banilor din PNRR dacă legea nu este modificată, Arsenie a calificat demersul drept „o presiune”.

În prezent, Curtea Constituțională analizează constituționalitatea modificărilor legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, dosar a cărui soluționare a fost amânată în repetate rânduri.

Posibilă sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Arsenie a susținut demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru a verifica dacă modificările legislative propuse respectă standardele europene privind independența justiției.

„Solicitarea Înaltei Curți este motivată, în fapt și în drept, cu argumente foarte solide. Este un mecanism legitim și justificat. Dacă apelăm la Curtea Europeană de Justiție, trebuie să apelăm de fiecare dată și să nu fim selectivi”, a spus președinta CAB.

Miza reformei pensiilor magistraților

Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților prevede, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare, majorarea vechimii necesare și plafonarea cuantumului pensiei raportat la venitul din activitate. Modificările sunt parte a angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană, în cadrul PNRR.

Susținătorii reformei invocă echitatea bugetară și reducerea discrepanțelor față de sistemul contributiv, în timp ce o parte a sistemului judiciar avertizează că schimbările bruște pot afecta independența justiției și stabilitatea resursei umane din instanțe.

„Avem o relație instituțională corectă, colaborăm, ne întâlnim periodic și, cel puțin, pe toate problemele de politică externă sau de apărare, echipele noastre au lucrat convergent în așa fel încât să existe poziții unitare ale României în aceste domenii, având în vedere că anumite responsabilități, cel puțin în zona Comisia Europene, de exemplu, și a Consiliului European, sunt partajate între ministere, Guvern și domnul președinte”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. 

Privind susținerea Guvernului de către președinte, premierul a spus: „Pe toate problemele de bază, eu am sesizat că domnul președinte a fost alături de inițiativele guvernamentale”, punctând că reformele asumate de Executiv nu țin de o culoare politică ci o necesitate pentru statul român. 

Acesta a exemplificat susținerea președintelui în reforma pensiilor magistraților. „Întâlnirea cu magistrații pe tema pensiilor speciale a avut loc la Cotroceni în prezența domnului președinte. Au organizat această mediere și atunci când a constatat că practic poziția guvernului a fost rațională, ați văzut că am fost aliniați”, susține Bolojan. 

Potrivit interviului acordat publicației Club Feroviar, este vorba despre 23 de vagoane de patrimoniu, dar și alte 15 locomotive de epocă.

„A fost o perioadă intensă de analiză și evaluare a diferitelor soluții posibile într-un context economic complicat pentru toate unitățile feroviare ale MTI. La finalul anului trecut s-a conturat soluția optimă. Actul normativ a fost avizat intern și acum parcurge deja circuitul extern de avizare. Avem încrederea că în cel mai scurt timp acest act normativ va intra pe ordinea de zi a Guvernului”, a declarat Ciprian Șerban.

Șerban a precizat că ia, în funcție de bugetul alocat, ia în considerare restaurarea și introducerea în circuitul turistic a trenurilor de epocă și locomotivelor de patrimoniu.

„La acest moment există un grup de lucru cu experți de la MTI și Ministerul Culturii care va analiza posibilitatea înființării unui Muzeu al Căilor Ferate Române ca o entitate distinctă”, a declarat Ministrul Transporturilor.

Câteva din trenurile care vor fi salvate de la distrugere sunt Trenul Regal, Trenul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Trenul Dracula, Nostalgia, Moldovița și Călugăreni.

Patrimoniul Colecției Publice de Istorie Feroviară include 37 de locomotive cu abur, care se află în diferite depouri din țară, dar și alte exponate aflate la Muzeul Istoriei Feroviare Române din Capitală.

Șeful Guvernului susține că, principial, în condiții normale, ar trebui ca, dacă lucrezi cu jumătate de normă, să plătești direct proporțional și contribuția.

„Dacă vă aduceți aminte, această măsură a fost luată anii trecuți, pentru că s-a constatat că în foarte multe domenii oamenii își făceau contracte de muncă cu durată parțială, să dau un exemplu, în taximetrie, de câteva ore, dar lucrau practic cu normă întreagă și, din păcate, pe fondul incapacității ANAF și al celorlate instituții, ITM, de exemplu, de a verifica aceste lucruri, au luat, așa cum am luat și noi, niște măsuri generale ca să limităm acest fenomen”, a spus, la Europa FM, Ilie Bolojan.

El susține că i s-ar părea fezabil ca această măsură să fie eliminată chiar din acest an.

„În acești ani, unul din elementele de bază la care am lucrat este digitalizarea ANAF și, pentru prima dată, creșterea de încasări la bugetul de stat s-a făcut și pe baza creșterii capacității ANAF de a încasa aceste resurse. Cred că suntem în situația în care, dacă se finalizează digitalizarea, mi s-ar părea fezabil, de exemplu, ca imediat după ce se finalizează, ar trebui să se finalizeze anul acesta până la final, să reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu numărul de ore”.

El spune că o astfel de decizie ar încuraja munca.

Pauza a fost provocată de căderea lui Muammar Gaddafi în 2011, în plină Primăvară Arabă. De atunci, Libia a fost măcinată de conflicte interne, cu numeroase facțiuni rivale care au blocat oleoductele adversarilor. Aceste acțiuni de asfixiere economică, combinate cu lipsa investițiilor, au paralizat complet industria, scrie El Economista.

Deși producția a crescut semnificativ în 2025, până la 1,38 milioane de barili pe zi, acest avans s-a datorat doar stabilizării proiectelor deja existente, fără lansarea unor noi concesiuni. Anul a fost, de fapt, haotic, cu pene de curent în toată țara și blocaje la benzinării, în condițiile în care petrolul era extras, dar nu putea fi transportat sau procesat din cauza amenințărilor militare.

Un partener-cheie pentru Europa

Totuși, miercuri a avut loc ceea ce părea imposibil. Libia a organizat prima rundă de noi licitații din ultimii 17 ani, cu ambiția de a marca începutul unei mari relansări și de a impulsiona suplimentar piața globală. Cele mai importante companii din sector au participat, între care Chevron, BP, Eni, Repsol și QatarEnergy. Cu toate acestea, piața a reacționat cu dezamăgire.

„Ne aflam în fața unei licitații istorice, dar nu a îndeplinit așteptările”, au comentat experții de la Energy Intelligence. „Prima rundă din ultimii 17 ani nu a fost la înălțime, deoarece companiile internaționale au adjudecat doar cinci din cele 22 de blocuri scoase la ofertă de Libia”, a precizat firma de consultanță. Restul a fost incertitudine, întrucât National Oil Corporation nu a făcut public prețul licențelor și a anunțat o nouă rundă de licitații la finalul acestui an.

„Răspunsul limitat la runda de licențe este dezamăgitor pentru NOC, mai ales având în vedere că zeci de companii, inclusiv mari jucători internaționali, fuseseră precalificate”, a declarat Hamish Kinnear, analist la Verisk Maplecroft.

Pe scurt, entuziasmul legat de potențialul rezervelor țării, estimate de OPEC la 48,4 miliarde de barili, a fost umbrit de incertitudinea care persistă în statul nord-african. Într-un interviu acordat AFP, North Africa Risk Consulting a afirmat că ofertele „au fost o dezamăgire considerabilă având în vedere așteptările. Companiile rămân foarte prudente în fața riscurilor care persistă în Libia. Fiabilitatea instituțiilor și condițiile oferite de țară sunt încă sub semnul întrebării”.

De exemplu, luna trecută Libia a semnat acorduri cu ConocoPhillips și TotalEnergies pentru extinderea investițiilor cu 20 de miliarde de dolari și creșterea producției. Obiectivul este majorarea cu 850.000 de barili pe zi în perioada următoare. Acest acord bilateral părea doar un aperitiv înaintea marii licitații din această săptămână, însă acum apar îndoieli dacă merită o astfel de formulă sau dacă nu este mai avantajos modelul negocierilor directe cu Tripoli.

Înaintea licitației, S&P Global sublinia că „este în joc un flux de 1 milion de barili pe zi de țiței libian către piața europeană, unde consumatorii au fost abandonați parțial de Rusia”. Înainte de căderea lui Gaddafi, Libia producea 1,58 milioane de barili pe zi. Ulterior, producția a coborât dramatic, în anii de după război ajungând la doar 20.000 de barili zilnic, iar recent a revenit la circa 1,26 milioane. Cu noile tehnici de extracție offshore, potențialul este mult mai mare.

Avantajele petrolului libian

Guvernul libian vorbea, înainte de eșecul licitației, despre creșterea producției la 2 milioane de barili pe zi până în 2028. Petrolul libian are și avantajul de a fi ușor și mai ieftin de rafinat. „Pe termen scurt, orice intrare de acest tip de țiței va pune presiune suplimentară pe prețurile din Europa, care deja scad ușor pe fondul slăbirii fundamentelor sezoniere și al diminuării primelor de risc”, a explicat S&P Global.

Cu toate acestea, obiectivele rămân afectate de riscurile politice. „La finalul lunii mai au apărut relatări despre un asalt asupra companiei petroliere de stat și amenințări de închidere a mai multor câmpuri, iar asasinarea unui lider de miliție a declanșat cele mai grave confruntări din ultimii ani la Tripoli”, arată S&P Global. Agenția subliniază că, deși există o stabilitate relativă, haosul rămâne prezent și poate reizbucni oricând.

„Un acord politic permanent care să reunifice guvernele rivale din Libia rămâne o perspectivă îndepărtată, având în vedere consolidarea celor două elite aflate la putere”, precizează agenția. Totuși, potențialul uriaș al petrolului libian nu poate fi ignorat complet. „Operatorii comerciali cu apetit ridicat pentru risc ar putea accepta un anumit grad de instabilitate politică drept preț al afacerilor.”

De ce nu vor companiile petrolul Libiei

Middle East Institute arată că „întrebarea pentru companiile petroliere internaționale nu este dacă Libia are petrol și gaze de exploatat. Are. Întrebarea este dacă actualele condiții politice, economice și de securitate permit transformarea acestui potențial în randamente fiabile și dacă schimbările pe termen scurt pot altera acest calcul”.

Pe lângă riscurile de securitate și geopolitice, există probleme serioase legate de valută. Banca Centrală a Libiei a anunțat că veniturile petroliere depuse, esențiale pentru susținerea monedei, sunt de doar 287 de milioane de dolari, în timp ce vânzările de valută au depășit 1 miliard de dolari. Într-o țară care importă majoritatea alimentelor pe un teritoriu dominat de deșert, dezechilibrul este alarmant. Potrivit Băncii Centrale, la jumătatea lunii ianuarie 2026, scrisorile de credit restante din 2025 ajungeau la aproximativ 4,3 miliarde de dolari.

Aceste probleme s-au transformat rapid în tensiuni valutare, afectând și companiile din regiune. Dinarul libian s-a depreciat cu 16% față de euro într-o singură lună și cu 32% în ultimul an, semn al fragilității monedei.

În plus, investitorii ezită din cauza infrastructurii deteriorate după decenii de conflict. „Infrastructura Libiei este îmbătrânită, slab întreținută și tot mai fragilă. Degradarea afectează nu doar instalațiile petroliere și de gaze, ci și producția de electricitate, rețelele de transport, sistemele de apă, porturile și coridoarele logistice.”

În concluzie, marea licitație a arătat că drumul către o relansare petrolieră amplă nu va fi atât de lin. Petrolul ușor și rentabil al Libiei nu este suficient pentru a compensa de unul singur riscurile geopolitice, monetare și infrastructurale. Direcția este stabilită, însă revenirea acestui titan petrolier va fi un proces gradual, fără o revoluție instantanee.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, reprezentanții TUI Group au prezentat strategia de intrare și dezvoltare a companiei în România. Aceștia și-au exprimat interesul pentru dezvoltarea de pachete turistice dedicate pieței locale, incluzând vacanțe charter, sejururi pentru familii, circuite culturale și city-break-uri.

Premierul a salutat interesul companiei și a subliniat importanța consolidării parteneriatelor care pot contribui la modernizarea și diversificarea ofertei turistice naționale, precum și la creșterea competitivității României ca destinație turistică, prin valorificarea zonelor montane, a litoralului românesc, a multiplelor regiuni cu specific cultural, dar și a altor zone cu potențial turistic semnificativ.

În acest context, s-a discutat identificarea unor formule de dezvoltare pentru aeroporturile care să opereze curse aeriene, în vederea îmbunătățirii conectivității și susținerii fluxurilor turistice.

De asemenea, în cadrul discuțiilor au fost abordate perspectivele de creștere a sectorului turistic românesc, potențialul de creare de locuri de muncă și posibilitatea extinderii activităților companiei în România, atât în zona de servicii IT, cât și prin dezvoltarea unui hub IT dedicat, decizia de înființare a acestuia fiind luată, urmând ca locația să fie stabilită ulterior.

La rândul său, ministrul Economiei Irineu Darău a anunțat că, în cursul acestui an, va fi consolidată organizarea managementului destinațiilor turistice și vor fi intensificate activitățile de marketing în vederea promovării produselor turistice, inclusiv către zona Mării Negre și prin dezvoltarea infrastructurii aferente, în contextul alocării a 10 milioane de euro prin PNRR pentru susținerea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD).

La momentele când rutinele cotidiene sunt brusc perturbate, familiile fac mai mult decât să-și ajusteze programele. Ele își reformulează activ percepția despre „cine suntem ca unitate”. O cercetare publicată în International Journal of Research in Marketing, realizată de cadre didactice de la ESCP Business School, a explorat acest fenomen prin analiza jurnalelor și interviurilor a 22 de gospodării franceze pe durata perioadelor de izolare din pandemie, mai scrie The Conversation.

Concluziile indică faptul că mărcile consacrate și diversele ritualuri de consum servesc drept mecanisme cruciale. Prin ele oamenii își restabilesc sentimentul de stabilitate, scop și apartenență. Într-un mediu perceput ca haotic, produsele familiare – de la platforme de streaming la jocuri de societate sau branduri alimentare recunoscute – acționează ca un cadru psihologic. Se facilitează astfel reconstrucția unei identități comune.

Strategii de familie: cum ajută brandurile la gestionarea crizelor

Atunci când percepția timpului devine fluidă, indivizii își restabilesc structuri zilnice prin acțiuni recurente: vizionarea unui program la o oră fixă, savurarea cafelei dintr-o anumită ceașcă sau o discuție săptămânală pe o platformă online. Aceste ritualuri aduc predictibilitate și întăresc rolurile fiecărui membru în cadrul familiei.

Activități precum jocurile de societate, inițiativele creative sau pregătirea meselor în comun depășesc statutul de simplu divertisment. Ele servesc la reafirmarea unor valori fundamentale împărtășite, cum ar fi reziliența, coeziunea și sprijinul reciproc.

Revizionarea producțiilor cinematografice din copilărie sau prepararea rețetelor transmise ereditar contribuie la crearea unui sentiment de continuitate. Într-o eră marcată de incertitudine privind viitorul, trecutul se transformă într-o sursă esențială de stabilitate.

Calitățile brandurilor care se Impun în situații de criză

Nu toate mărcile reușesc să se transforme în adevărate „ancore emoționale”. Acelea care își dovedesc rezistența în perioade dificile posedă caracteristici definitorii: stabilitate percepută, un grad ridicat de familiaritate și o puternică rezonanță emoțională.

Pe parcursul recesiunilor economice, comercianții cunoscuți pot simboliza adaptabilitatea și controlul. În fața dezastrelor naturale, mărcile locale pot consolida coeziunea comunitară prin acțiuni tangibile. De asemenea, în contextele de criză politică sau socială, creațiile culturale și mass-media joacă un rol crucial în prezervarea identității colective.

Concluzia studiului este limpede: în etapele de discontinuitate, actul de consum nu reprezintă o evadare superficială, ci mai degrabă o metodă esențială de a reînvia sensul și coerența realității.

Sentimentul de apartenență: o prioritate strategică în ascensiune

Într-un context marcat de preocupări legate de modificările climatice, incertitudinea geopolitică și ultraconectarea digitală, componenta emoțională a pieței capătă o importanță din ce în ce mai pronunțată.

Mărcile cu o longevitate remarcabilă nu sunt neapărat cele care atrag cel mai mult atenția. Ele sunt cele care se încadrează firesc în strategiile de adaptare ale indivizilor. Și funcționează, în esență, ca „tehnologii ale identității”. Devin astfel puncte de referință zilnice ce contribuie la păstrarea unui sentiment de continuitate și de apartenență.

În perioade de incertitudine, elementele mărunte – un simbol recunoscut, o melodie dintr-un film de animație, o cină gătită în familie – pot transmite un mesaj fundamental: „Continuăm să fim noi înșine.”

• Premiera a avut parte de un eveniment de gală, gândit asemeni unei expoziții de artă urbană, cu tablouri foto expuse și cu decoruri exotice, la care au participat celebrități, presă și cei 500 de spectatori de teatru
• Spectacolul care îi are în distribuție pe Paul Ipate, Andrei Mateiu, Doina Teodoru, Mădălina Craiu, Monica Odagiu, Radu Micu și Ionuț Negoi se va juca pe 13 februarie, la Focșani, pe 14 februarie, fix de Ziua Îndrăgostiților, la Vaslui, pe 15 februarie, la Iași, iar pe 21 martie, la Constanța 

Spectacolul de teatru 6 INIMI, 3 GREȘELI, al doilea proiect lansat de Teatrul Maidan, compania de teatru independent fondată de Cătălina Grama (Jojo), Paul Ipate și Andrei Mateiu, a avut premiera de gală SOLD-OUT, joi, 12 februarie, la Sala Luceafărul din București, precedată de un eveniment de presă gândit asemeni unei expoziții de artă urbană în care lucrările expuse au fost fotografiile actorilor din spectacol, realizate de fotograful Alex Gâlmeanu.

Cei peste 500 de spectatori ai premierei, celebrități precum Adina Halas, Adina Buzatu, Denis Hanganu, Codin Maticiuc, Toni Grecu, Sore și zeci de reprezentanți ai presei s-au plimbat printre elementele exotice de decor și printre lucrările foto expuse în foaierul Sălii Luceafărul pentru a intra în atmosfera domestic-urbană a spectacolului de teatru modern, provocator și delicios de comic ce pune o oglindă cuplurilor din vremurile actuale.

Regizat, produs și jucat de Paul Ipate și Andrei Mateiu, cu o distribuție fresh și atrăgătoare din care mai fac parte și Doina Teodoru, Mădălina Craiu, Monica Odagiu, Radu Micu și Ionuț Negoi, spectacolul de teatru independent „6 INIMI, 3 GREȘELI” pornește imediat după premieră într-un turneu prin țară care se anunță a fi deja sold-out, pe 13 februarie, la Focșani, pe 14 februarie, fix de Ziua Îndrăgostiților, la Vaslui, pe 15 februarie, la Iași, iar pe 21 martie, spectacolul se va juca la Constanța.

„Oare iubirea rezistă mereu…sau doar atunci când NU e pusă la încercare?” este întrebarea-ghicitoare a spectacolului despre cupluri, tentații și alegeri 6 INIMI, 3 GREȘELI care îmbină comedia de situație cu momente emoționante și care începe ca o seară relaxată între prieteni, până când „joaca nevinovată” devine un adevărat test de sinceritate, cu lucruri scăpate de sub control și cu adevăruri nespuse cu voce tare care încep să iasă brusc la lumină.

„Am așteptat cu emoție să scoatem la lumină spectacolul la care repetăm și lucrăm de câteva luni bune și iată că am fost răsplătiți cu o sală plină și entuziastă la premieră și cu un turneu prin țară în care vom porni bucuroși de mâine. Fiecare proiect la care lucrăm pentru Teatrul Maidan, iar 6 INIMI, 3 GREȘELI este al doilea după „Mireasă fără voie”, este un eveniment extrem de important pentru noi, pentru că teatrul independent are mixul lui de greu și înălțător, de risc și de satisfacție, de subiectivism și nebunie care dă sens și esență universului nostru artistic. Mulțumim celor care ne susțin arta fiindu-ne spectatori!”,  mărturisește Paul Ipate co-fondator al companiei Teatrul Maidan care are în „6 INIMI, 3 GREȘELI” triplu rol: regizor, actor și producător.

Gândit ca text, joc și punere în scenă să fie o oglindă ironică și savuroasă a relațiilor actuale, în care orice spectator să se poate regăsi, „6 INIMI, 3 GREȘELI” amuză, dar și pune pe gânduri orice îndrăgostit sigur de iubirea lui. „S-a râs, dar s-a și plâns, am și văzut câțiva spectatori îmbrățișându-se zâmbind, alții trimițându-și ocheade cu substrat, deci stăm bine cu dragostea. E un spectacol care îmbină comicul cu dramaticul foarte bine, cu un ritm alert, dialoguri inteligente și umor care atinge direct subiecte sensibile fără moralizări și artificii. E incitant, e amuzant și, până în ultimul moment, te ține pe jar, în tensiune, ca o iubire adevărată. Vă invităm la teatru!”, anunță Andrei Mateiu, actor, regizor, producător al spectacolului și co-fondator al companiei independente Teatrul Maidan.

Mai multe despre proiectele inițiate de Cătălina Grama Ipate – Jojo, Paul Ipate și Andrei Mateiu se pot regăsi pe https://teatrulmaidan.ro/.

https://youtu.be/dW9LBjNLx18

Smiley, Alex Velea și Connect-R continuă seria lansărilor din proiectul lor comun cu piesa „Două vorbe-n plus”, cea de-a 11-a piesă inclusă pe albumul „Anii în care nu dormim” ce va fi lansat în cadrul concertului-eveniment de pe 24 februarie, de la Sala Palatului. „Două vorbe-n plus” aduce o poveste emoționantă despre fragilitatea relațiilor, despre iubirea intensă, dar efemeră, și despre momentul în care cuvintele devin insuficiente pentru a mai salva o poveste de dragoste. Piesa surprinde, prin metafore puternice și versuri sensibile, întâlnirea a două destine care ard intens, dar pentru prea puțin timp.

„Două vorbe-n plus și doar două piese rămase nedezvăluite din albumul „Anii în care nu dormim” pe care îl vom lansa așa cum ne place nouă cel mai mult, pe scenă, în fața publicului, în concertul de pe 24 februarie, de la Sala Palatului. Mai e puțin până atunci, așa că repetăm și simțim toți acea emoție pe care o aveam parcă la absolvire, la momentul ultimului clopoțel în care aduni cele mai tari trăiri pe care le-ai avut cu prietenii tăi buni în cei mai frumoși ani.”, declară Smiley.

„Două vorbe-n plus”, piesă compusă și produsă în studiourile HaHaHa Production, face parte din proiectul special pe care cei trei artiști și l-au asumat timp de un an, lansând exclusiv piese împreună. Proiectul se apropie de final, iar în ultima lună Smiley, Alex Velea și Connect-R au lansat câte o piesă nouă în fiecare joi, consolidând unul dintre cele mai consistente demersuri de colaborare din muzica românească recentă.

Albumul „Anii în care nu dormim” va fi lansat oficial printr-un concert-eveniment ce va avea loc pe 24 februarie, la Sala Palatului care marchează momentul culminant al proiectului. Ultimele bilete disponibile mai pot fi cumpărate de pe https://www.iabilet.ro/bilete-smiley-alex-velea-connect-r-sala-palatului-119955/.

De pildă, în Spania, o consecință clară a noii legi este că firmele care nu respectă regulile nu vor mai putea derula contracte cu administrația publică. În prezent, legislația spaniolă deja interzice angajarea în sectorul public a companiilor fără planuri de egalitate, dar noua directivă extinde obligațiile la principiul „la muncă egală, salariu egal”, depășind chestiunea de gen și venind cu susținerea Bruxelles-ului, aplicându-se în toate statele UE, potrivit El Economista.

Directivele 2023/970 obligă companiile să furnizeze angajaților informații despre salariile colegilor lor, să corecteze diferențele nejustificate și să prezinte intervalul salarial pentru toate ofertele de muncă, informație care în prezent este disponibilă doar pentru circa 18% din joburile publicate în Spania, deși patronatele și sindicatele susțin că datele sunt stipulate în contractele colective.

Printre alte prevederi importante, noua lege interzice clauzele care împiedică angajații să dezvăluie salariul și împiedică angajatorii să întrebe candidații despre veniturile lor anterioare. Totodată, firmele trebuie să publice periodic date despre diferențele salariale între bărbați și femei, frecvența raportării variind în funcție de mărimea companiei: anual pentru companiile cu peste 250 de angajați și o dată la trei ani pentru cele cu 100‑249 angajați.

Companiile mai mici pot aplica aceste reguli voluntar, dar guvernele pot impune obligații suplimentare prin legislație națională. În cazurile în care se depistează diferențe salariale mai mari de 5%, firmele trebuie să facă evaluări împreună cu reprezentanții angajaților.

Sancțiuni, amenzi și restricții

Noua legislație permite statelor să introducă sancțiuni sau condiții de reziliere a contractelor care să asigure respectarea principiului egalității salariale. Astfel, un contract public nu va mai fi atribuit unei firme care oferă cel mai bun preț, dar nu respectă directiva. De asemenea, contractele existente pot fi anulate în caz de încălcare.

Pe lângă restricțiile privind contractele publice, firmele riscă și sancțiuni financiare, cum ar fi amenzi bazate pe cifra de afaceri anuală sau fondul salarial, în funcție de reglementările naționale. În Spania, acestea se încadrează în Legea Infracțiunilor din Ordinea Socială (LISOS).

Impactul directivei variază însă între țările europene, unele depășind termenele stabilite la Bruxelles. De exemplu, Franța a planificat implementarea în octombrie 2025, dar a amânat din cauza instabilității politice. În România și alte state, ritmul de adoptare poate fi similar, ceea ce creează incertitudine juridică și provocări pentru firmele care operează în mai multe țări.

Plată egală pentru muncă egală

Directiva europeană privind transparența salarială (Directive (UE) 2023/970) a fost adoptată la nivelul Uniunii Europene pentru a întări principiul „plată egală pentru muncă egală” și pentru a combate discriminarea salarială, în special diferența de remunerare dintre femei și bărbați.

Normele prevăd drepturi cum ar fi interdicția de a întreba candidații despre istoricul salariului, obligația de a furniza angajaților informații despre salariile colegilor în funcții similare și cerințe de raportare privind diferențele salariale pe sexe. Statele membre UE au termen până la 7 iunie 2026 pentru a transpune această directivă în legislația națională, ceea ce înseamnă că normele vor deveni aplicabile începând din acel moment în toată Uniunea.

Progresul transpunerii directivei în diferite țări ale UE este inegal și illustrate clar în ultimele evaluări oficiale:

1. În unele state există deja implementări parțiale sau în curs de adoptare, cum ar fi Belgia (unde anumite măsuri au fost introduse deja la nivel regional sau în anumite sectoare), Malta și Polonia (care au adoptat legislații ce includ cote ale transparenței salariale), precum și Cehia, care a introdus deja interdicția clauzelor de confidențialitate salarială în Codul muncii.
2. Alte țări precum Irlanda, Lituania, Olanda, Suedia și Slovacia au publicat proiecte de lege pentru transpunerea directivei, unele dintre acestea acoperind majoritatea cerințelor directivei, iar altele urmând să finalizeze procesul în 2026.
3. Există totodată state ale UE unde nu a fost încă făcută nicio transpunere sau unde legislația națională nu a fost actualizată formal pentru a reflecta directivele, printre care se află Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia și Slovenia. În plus, unele țări mari, precum Germania și Franța, lucrează în continuare la drafturile de lege necesare pentru a se alinia complet Directivei.

Situația din România, în linie cu trendul UE

Situația din România este în linie cu trendul predominant din UE: țara nu a publicat încă un proiect final de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970, dar pregătirile sunt în desfășurare.

Guvernul român a inclus în planul de transpunere din 2025 obligația de a aproba un proiect de lege prin Ministerul Muncii în toamna anului 2025, iar Parlamentul ar urma să adopte legea până în februarie 2026, astfel încât România să respecte termenul european de 7 iunie 2026.

Până în prezent, discuțiile indică o adaptare largă a legislației naționale care să cuprindă interdicția clauzelor de confidențialitate salarială, obligații de transparență în procesul de recrutare și drepturi sporite pentru angajați de a accesa informații despre salarii în interiorul companiilor.

În practică, această schimbare în România și în alte state membre va însemna că negocierile salariale vor deveni mai deschise, candidații vor avea acces la intervalele salariale înainte de interviuri, iar angajatorii vor trebui să justifice diferențele de salariu între angajați cu criterii obiective și transparente. Neconformarea ar putea atrage sancțiuni sau restricții în derularea unor contracte, inclusiv cu sectorul public, odată ce legislațiile naționale vor fi adoptate și puse în aplicare complet.