Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O eventuală victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar reduce presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timp pentru a amâna o confruntare directă cu Budapesta. În schimb, o nouă victorie a lui Orbán ar putea obliga UE să ia măsuri mai ferme, se precizează într-o analiză TPV.

O victorie a lui Viktor Orbán ar pune mari probleme în UE

Timp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci când un stat membru folosește dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Dacă în trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat.

Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie să reacționeze rapid în dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.

În acest context, scurgerile de informații publicate la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relația Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. În aceeași serie de dezvăluiri este menționată și o discuție în care Viktor Orbán i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” în orice chestiune în care poate ajuta.

Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, reprezentând aproape jumătate din totalul celor 48 de veto-uri înregistrate în istoria UE pe teme de politică externă și buget.

În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce în final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, însă nu a produs niciun rezultat decisiv, întrucât este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata încălcarea, iar Slovacia condusă de Robert Fico nu susține o asemenea decizie.

În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate vizează reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea ei în afara unor reuniuni restrânse sau blocarea indirectă a unor beneficii, precum împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.

Deja, unele măsuri informale par să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, spun diplomații europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este tot mai des ocolit.

Totuși, soluțiile structurale rămân greu de pus în practică. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca tocmai reforma menită să-i reducă puterea de blocaj. Nici condiționarea financiară mai dură în viitorul buget multianual al UE nu pare ușor de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul ei cadrul financiar.

Experiența maghiară influențează deja și discuțiile despre extinderea UE. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.

Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema de fond rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă chiar direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, însă nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a scos-o la iveală.

„Azi noapte am dat foc la 40.000 de euro. Nu e o exagerare. E realitatea unei nopți de primăvară în care temperaturile au scăzut sub zero și livada noastră de cireși era la un pas să fie distrusă de înghețul târziu”, au transmis proprietarii fermei Steluța pe rețelele sociale.

În noaptea de joi spre vineri, temperaturile au coborât sub zero grade, iar întreaga producție era în pericol. În lipsa unei intervenții rapide, florile de cireș ar fi fost compromise în doar câteva ore.

4.000 de lumânări aprinse în livadă

Reprezentanții fermei Steluța au apelat la o soluție rar utilizată în România, dar folosită în marile livezi din vestul Europei: aprinderea de lumânări antiîngheț printre rândurile de pomi.

„4.000 de lumânări antiîngheț aprinse printre rânduri. 40.000 de euro transformați în fum și căldură, ca să salvăm florile de cireș care, peste câteva săptămâni, vor deveni fructele pe care le veți găsi pe piață”, au explicat membrii familiei care dețin ferma.

Cele 4.000 de lumânări au ridicat temperatura din livadă cu câteva grade, suficient pentru a proteja florile fragile de îngheț.

O noapte fără somn

Intervenția a implicat un efort uman considerabil. Aproximativ 20 de angajați au lucrat toată noaptea, în frig, pentru a aprinde și a supraveghea continuu lumânările, astfel încât acestea să nu se stingă și să mențină temperatura necesară protejării florilor.

„20 de oameni din echipa noastră nu au închis un ochi. Toată noaptea, pe ger, printre rânduri, au aprins lumânare cu lumânare și le-au supravegheat… Atunci când natura lovește, nu există pauză și nu există «mai vedem mâine»”, au spus reprezentanții fermei.

Munca s-a încheiat abia dimineața, când riscul de îngheț a trecut, iar lumânările au fost stinse.

Metodă rară în România

Utilizarea lumânărilor antiîngheț nu este o practică obișnuită în România, în principal din cauza costurilor ridicate, care pot ajunge la zeci de mii de euro pentru o singură noapte. Majoritatea fermelor locale nu își permit astfel de intervenții, mai ales în cazul unor episoade repetate de frig.

În schimb, metoda este folosită frecvent în vestul Europei, în țări precum Franța, Italia sau Germania, în special în livezi comerciale mari, inclusiv la cireși sau viță-de-vie. Aceasta face parte dintr-un set de soluții utilizate în pomicultura intensivă, alături de ventilatoare antiîngheț sau sisteme de aspersie, menite să protejeze culturile în perioadele cu risc de îngheț.

Impact asupra prețurilor

Fermierii spun că astfel de episoade explică și prețul ridicat al fructelor. „O singură noapte de ger ne poate lua recolta unui an întreg. Uneori, ca să salvezi o livadă, trebuie să arzi la propriu zeci de mii de euro într-o singură noapte”, au transmis aceștia.

În spatele fiecărui kilogram de cireșe se află, spun ei, investiții mari, decizii rapide și riscuri pe care consumatorii nu le văd.

Cireșele, în centrul afacerii

Specializată în pomicultură, ferma Steluța a luat naștere din modernizarea unei vechi livezi pomicole din Cluj. Proiectul continuă o tradiție de familie începută chiar de părinții actualilor administratori, de profesie horticultori. Cu o producție destinată inclusiv marilor lanțuri de retail, ferma are ca produs principal cireșele, iar pierderea recoltei ar fi avut un impact economic semnificativ.

Mesajul fermierilor

Fermierii spun că nu se plâng de muncă, dar speră ca astfel de momente să fie înțelese mai bine. „Data viitoare când țineți în mână un pumn de cireșe, să vă amintiți că în spatele lor sunt oameni care au aprins mii de lumânări ca să vi le poată aduce pe masă”, au scris aceștia.

Aceste restricții au afectat deja celebrările din Săptămâna Mare catolică la Ierusalim, iar situația rămâne instabilă.

Armistițiul este neclar: Iranul acuză Israelul că l-a încălcat după atacurile asupra Libanului, în timp ce SUA avertizează că acordul ar putea cădea dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. Negocierile dintre SUA și Iran sunt programate să reînceapă sâmbătă, chiar în ziua în care este adusă Lumina Sfântă, în ajunul Paștelui ortodox.

Accesul la locurile sfinte este în continuare limitat, iar participarea la ritual este redusă, după restricțiile impuse în Ierusalim.

Zbor special de la Tel Aviv

Lumina pentru cea mai mare sărbătoare a creștinilor va fi adusă în România cu o cursă aeriană specială, de la Tel Aviv la București, după ce delegația Patriarhiei Române a obținut un culoar de zbor de la Ministerul de Externe israelian, cu sprijinul Ambasadei României în Israel.

„Cu ajutorul Lui Dumnezeu, vom veni cu o cursă specială de la Tel Aviv, la București, cu Sfânta Lumină”, a precizat Ioan Meiu, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române la Ierusalim.

Sosirea la Otopeni și traseul în România

Lumina va ajunge în seara zilei de sâmbătă la Aeroportul Internațional Henri Coandă, de unde va fi preluată de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române din întreaga țară. Aceștia o vor duce mai departe și o vor distribui către bisericile din localitățile lor, astfel încât să ajungă în fiecare biserică înainte de slujba de Înviere.

În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Lumina va fi primită la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel.

Plan de rezervă

Patriarhia Română a anunțat că există și un scenariu de rezervă, în cazul în care situația de securitate din regiune se va deteriora.

„La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută”, a transmis Patriarhia.

Într-o astfel de situație „total nedorită și imposibil de anticipat”, Lumina va fi oferită de la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București. Potrivit reprezentanților Patriarhiei, aici a fost păstrată aprinsă, într-o candelă specială, încă de la Paștele din 2025.

Tradiția, începută în urmă cu 17 ani

Tradiția aducerii Luminii Sfinte de la Ierusalim în România a fost inaugurată în 2009, când aceasta a fost adusă pentru prima dată în țară de Patriarhul Daniel și oferită credincioșilor în noaptea de Înviere.

Muzeul Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” redeschide expoziția „COCON”, un eveniment care are loc în interiorul instituției și care îi apropie pe vizitatori de procesul complex al metamorfozei, se arată într-cum comunicat transmis de muzeu.

În „maternitatea fluturilor”, publicul poate surprinde chiar momentul ieșirii din pupă. Este clipa în care corpul se desprinde din învelișul protector, iar aripile se deschid treptat, un proces fragil și emoționant, rar de observat atât de aproape.

Expoziția este amenajată într-un decor spectaculos, cu un microclimat atent controlat pentru a reproduce habitatul natural al speciilor prezentate.

Vizitatorii pot admira fluturi proveniți din Sud-Estul Asiei, America Centrală și de Sud, dar și din Africa Subsahariană. Printre aceștia se numără Morpho peleides, cunoscut drept fluturele împărat, Papilio palinurus, coada-rândunicii-de-smarald, Cethosia biblis, fluturele roșcat cu aripi dantelate, Siproeta stelenes, fluturele malachit, dar și reprezentanți ai genului Caligo, cunoscuți ca fluturii cap-de-bufniță.

Dincolo de spectacolul vizual, „COCON” oferă și un moment de reflecție asupra fragilității ecosistemelor și asupra importanței protejării biodiversității. Muzeul subliniază că nicio specie prezentată nu este în pericol de dispariție, iar pupele provin exclusiv din ferme specializate, fără a fi colectate din natură.

Experiența include și o componentă interactivă. Vizitatorii își pot colora propriul fluture, care va prinde viață într-un spațiu virtual dedicat.

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 și 20:00, iar ultimul acces este permis la ora 19:00.

Prețul unui bilet este de 28 lei pentru adulți, 14 lei pentru pensionari și 7 lei pentru elevi și studenți. Biletele pot fi achiziționate de la recepția muzeului sau online.

„Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja”, a scris deputatul USR într-o postare pe Facebook.

Dimitriu a spus că soluția nu trebuie să se limiteze la sancționarea băncilor, ci la despăgubirea celor afectați.

„De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care să le permită celor afectați să își recupereze mai ușor prejudiciile”, a adăugat Dimitriu.

Parlamentarul spune că proiectul legislativ va introduce „un mecanism simplu și corect”, care va permite oricărei persoane afectate de o înțelegere anticoncurențială să ceară despăgubiri în instanță. Totodată, existența unui cartel constatat de autorități ar urma să constituie probă în proces. Inițiativa prevede și recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a dobânzilor, răspunderea solidară a celor găsiți vinovați, posibilitatea proceselor colective, dar și recuperarea prejudiciilor autorităților locale prin Ministerul Finanțelor.

Declarațiile lui Dimitriu vin după ce Consiliul Concurenței a trimis către bănci raportul privind concluziile anchetei prin care a investigat dacă băncile s-au înțeles pentru a crește indicele ROBOR.

Băncile vizate au respins acuzațiile și au transmis deja public că au respectat legislația.

Piațeta din centrul Municipiului Baia Mare a fost decorată de Paști cu iepuri rupți, parcă, din filmele de groază.

Grupul de Facebook „Sesizări Municipiul Baia Mare” s-a umplut de ironii ale localnicilor, care se întrec în ironii la adresa iepurașilor „creepy”.

Iepurașii au beteală roșie pe post de buze și cercuri negre care înconjoară ochii, făcându-i să arate ca niște personaje malefice din filmele de groază.

„Mai bine ar fi plantat pomi și flori”

De altfel, iepurașii au aprins imaginația localnicilor, care au început să se certe.

Unii spun că mai bine primăria nu ar fi făcut nimic sau ar fi plantat pomi și flori, alții – că e foarte bine că nu a cheltuit banii.

„Acum vreo 10 ani râdeam noi de satmareni. Dar mai târziu roata s-a întors… Vouă v-a plăcut Târgul de Paște din Baia Mare?

P.s: Mi se pare mie sau din ce-a mai rămas din beteala de la pomul de Crăciun, organizatorii din Baia Mare au făcut iepurele din poză?”, a scris un utilizator.

„Faceți frumos la voi acasă!”

Un alt utilizator a comentat că primăria Baia Mare a făcut bine că nu a cheltuit banii pe decorațiuni de Paști.

De altfel, mai mulți utilizatori au insistat pe ideea că primăria face bine că nu se aruncă la cheltuieli. „E bine cum e! Faceți frumos acasă!”, a mai scris o utilizatoare.

Altcineva a scris că a fost să vadă iepurașii cu ochii ei, însă piațeta era goală.

Altcineva a scris: „Te doare mintea cum arată!”.

„Mai bine fără”, a scris altcineva, „Plantați copaci și flori, că arată mai bine”.

La Satu Mare se pare c-ar fi mai frumos

Apare, în postări, o constantă comparație cu Satu Mare, despre care localnicii cred că arată mai bine decât Baia Mare.

„Sătmărenii, cu un primar UDMR-ist, ne dau clasă. Așa, ca o așchie în piele: câte poduri au? La podul nostru prăbușit s-a mișcat o piatră?”.

În sferturile de finală, Ruse s-a impus în fața jucătoarei din Letonia într-un meci care a durat două ore și 23 de minute.

Scorul a fost 6-4, 4-6, 1-6 în favoarea româncei.

În semifinală, ea va întâlni câștigătoarea din partida Mirra Andreeva-Sorana Cîrstea, programată tot vineri.

Nu e foarte populară la noi, dar tot mai multe țări o promovează („o țin”, dacă vreți) tot mai des, ca pe o ocazie frumoasă de a-ți aduce aminte că „sângele apă nu se face”, că relațiile dintre frați sunt pe viață.

Sărbătoarea a apărut în SUA, unde este cunoscută sub denumirea de „National Siblings Day” și a fost inițiată pentru a încuraja apropierea dintre frați și surori și pentru a celebra rolul acestora în familie.

Nu este recunoscută oficial, dar se fac demersuri

Nu este recunoscută la nivel oficial, însă tema ei câștigă o popularitate tot mai mare, în fiecare an. Ba chiar mai multe state americane își iau libertatea de a meite proclamații oficiale cu ocazia acestei zile.

Inițiativa aparține unei organizații dedicate promovării acestei legături speciale, care continuă demersurile pentru recunoașterea oficială a zilei la nivel național.

O zi care simbolizează protecția și afecțiunea dintre frați

Ziua de 10 aprilie este marcată și în Canada.

În Europa există ceva ceva asemănător, celebrată pe 31 mai.

În alte părți ale lumii, legătura dintre frați este onorată prin tradiții vechi: în India, de exemplu, festivalul Raksha Bandhan simbolizează protecția și afecțiunea dintre frați și surori.

Cea mai stabilă formă de sprijin emoțional

Dincolo de statutul oficial, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor este tot mai prezentă în spațiul public și în mediul online, unde oamenii aleg să împărtășească amintiri, fotografii și mesaje dedicate celor alături de care au copilărit.

Psihologii subliniază că relația dintre frați este unică: poate începe cu rivalități și conflicte, dar, în timp, devine adesea una dintre cele mai stabile forme de sprijin emoțional.

Să ne reamintim cât e de importantă familia

Spre deosebire de alte relații, aceasta are rădăcini comune în experiențele din copilărie și evoluează odată cu fiecare etapă a vieții.

Într-o lume tot mai grăbită, în care timpul petrecut împreună devine tot mai limitat, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor vine ca un prilej de a reconecta relații și de a reaminti importanța familiei.

Organizația spune că hotărârea a fost luată pe 1 aprilie, dar guvernul israelian a evitat să publice informația pentru a nu-i nemulțumi pe americani în timpul confruntărilor cu Iranul. „Acum, după ce a fost obținut un armistițiu, se grăbește să o facă publică”, au transmis reprezentanții Peace Now.

Format din principalii miniștri responsabili de apărare și politică externă, în frunte cu premierul Benjamin Netanyahu, cabinetul de securitate al Israelului ia decizii pe teme de război și securitate. La ședințe participă și conducerea armatei și a serviciilor de informații, care prezintă evaluări și recomandări, însă nu au drept de vot, deciziile finale aparținând exclusiv factorului politic.

Șeful armatei a avertizat asupra riscurilor

Potrivit presei israeliene, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a avertizat că armata israeliană riscă să nu-și mai poată îndeplini misiunile, în contextul escaladării violențelor comise de coloniștii israelieni în Cisiordania.

Peace Now a precizat că oficialul s-a opus planului de înființare a unor noi colonii din cauza poverii mari pe care acestea o pun asupra armatei, care este obligată să protejeze numeroase puncte de colonizare în teritoriile ocupate de Israel.

10 avanposturi legalizate, 24 de colonii noi

Decizia, care nu a fost încă publicată oficial, este cunoscută în prezent doar din relatările presei israeliene.

Potrivit listei detaliate prezentate de sursa citată, dintre cele 34 de colonii aprobate, 10 sunt avanposturi – așezări deja construite, fără autorizație, care urmează să fie legalizate – iar 24 sunt colonii noi, toate situate în Zona C a Cisiordaniei, teritoriu palestinian ocupat de Israel.

Organizația precizează că o parte dintre aceste așezări nu sunt complet noi: unele existau deja, drept „cartiere” ale altor colonii și au primit statut independent.

Peste 100 de colonii în mai puțin de patru ani

Cele 34 de colonii aprobate acum se adaugă celor 68 decise de actualul guvern de la instalarea sa, la finalul lui 2022, ceea ce ridică totalul la 102. Până la formarea cabinetului Netanyahu existau 127 de colonii oficiale în Cisiordania, astfel că adăugarea celor 102 înseamnă o creștere de 80% în mai puțin de patru ani.

Noile colonii urmează să fie construite în mai multe zone, inclusiv în nord, în jurul orașelor Jenin și Nablus, dar și în sud, în zona Hebron și în Valea Iordanului.

Datele publicate de Peace Now arată și momentul în care ritmul apariției coloniilor a început să crească puternic: după 2022, odată cu instalarea guvernului Netanyahu. În 2023 au fost aprobate nouă colonii, în 2024 încă cinci, în 2025 numărul a urcat la 54, iar în 2026 sunt deja 34 doar până în aprilie.

„Frenezie” înaintea alegerilor

„Guvernul a intrat într-o frenezie înaintea alegerilor, încercând să creeze cât mai multe ”realități pe teren și să lase Israelul în urmă cu o situație dezastruoasă”, au transmis reprezentanții Peace Now.

Organizația susține că extinderea coloniilor afectează securitatea, pune o povară anormală asupra armatei și subminează posibilitatea rezolvării conflictului israeliano-palestinian, precum și orice șansă viitoare la securitate și pace.

Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel din 1967

Israelul ocupă Cisiordania din 1967, după Războiul de Șase Zile, când a ocupat acest teritoriu de la Iordania, în urma unei ofensive militare. Ulterior, Israelul a declarat Ierusalimul de Est – parte a Cisiordaniei – ca fiind parte a teritoriului său, însă această decizie nu este recunoscută comunitatea internațională, care consideră în continuare zona drept teritoriu ocupat.

Ierusalimul de Est include și Orașul Vechi, o zonă fortificată care adăpostește Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt și Moscheea Al-Aqsa, unele dintre cele mai importante locuri sfinte pentru iudaism, creștinism și islam.

Comunitatea internațională, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, califică drept ilegale coloniile israeliene construite în Cisiordania, potrivit dreptului internațional.

S-ar putea părea că această tehnologie a atins deja dezvoltarea maximă; cu toate acestea, eforturile de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a deveni 100% alimentată cu energie regenerabilă determină țările și companiile să se concentreze pe noi modalități de valorificare a acestor surse, scrie El Economista.

De peste un deceniu, o companie japoneză propune un plan de construire a unei centuri masive de panouri solare în jurul ecuatorului lunar. Proiectul, numit „Inelul Lunar”, s-ar întinde pe 10.900 de kilometri și ar genera energie solară neîntreruptă, fără problemele legate de vreme sau de întuneric care afectează fermele solare terestre.

Compania Shimizu Corporation susține că panourile solare pe care le avem în prezent pe Pământ generează doar 20% din energia pe care o au în spațiu. Acest lucru este din cauza faptului că ecuatorul Lunii nu are atmosferă care să blocheze lumina soarelui, nu are nori și nu este noapte, ceea ce înseamnă că sistemul ar putea funcționa continuu, 24 de ore pe zi.

Tetsuji Yoshida, președintele grupului de consultanță spațială CSP Japan al companiei Shimizu, afirmă că, dacă toată energia provenită din această centură de panouri de pe Lună ar fi trimisă pe Pământ, nevoia de a arde cărbune, petrol sau biomasă ar dispărea din nou .

Procesul de transmitere a acestei energii ar implica cabluri conectate la aceste panouri, extinzându-se până la partea Lunii care este întotdeauna vizibilă de pe Pământ. Apoi, folosind microunde și lasere, această energie electrică ar fi trimisă către receptoare de pe planeta noastră.

Dacă proiectul Luna Ring ar fi dezvoltat, ar putea rezolva problema utilizării combustibililor fosili. Cu toate acestea, această idee a fost lansată în 2011 și continuă să se confrunte cu aceeași problemă: lipsa finanțării .

Compania nu a obținut nicio finanțare, nu are sprijin oficial din partea agențiilor spațiale precum JAXA sau NASA și nu a avut niciodată un calendar de dezvoltare definit. Cu toate acestea, Shimizu Corporation rămâne optimistă, crezând că, odată cu dezvoltarea constantă a tehnologiei și creșterea numărului de călătorii în spațiu, această idee futuristă ar putea deveni într-o zi realitate.