Judecătoarea federală Cynthia Rufe a decis luni reinstalarea imediată a expozițiilor care prezentau informații despre deținerea de sclavi de către George Washington și despre măsurile speciale luate de acesta pentru a împiedica eliberarea persoanelor înrobite în perioada în care a locuit la Philadelphia, între 1790 și 1797.

În decizia emisă luni, Rufe a comparat încercarea administrației Trump de a elimina expoziția cu romanul 1984 de George Orwell care prezintă un univers distopic și autoritar și a susținut că îndepărtarea expozițiilor a urmărit să șteargă detalii esențiale despre moștenirea sclaviei în Statele Unite.

„Guvernul afirmă, de asemenea, că adevărul nu mai este evident, ci mai degrabă proprietatea magistratului șef ales și a persoanelor numite și delegate de acesta. O agenție nu poate decide în mod arbitrar ce este adevărat, pe baza propriilor capricii sau a capriciilor noii conduceri”, se arată în decizia citată de Politico. 

Potrivit președintelui Trump, monumentele publice trebuie să aibă un caracter „înălțător” și critică expozițiile ce prezintă Statele Unite drept „rasiste, sexiste sau opresive”, astfel, în luna martie a anului trecut a semnat ordinul executiv intitulat „Restaurarea adevărului în istoria americană”. 

„Restaurarea Casei Prezidențiale nu încalcă libertatea de exprimare a guvernului [federal] și nici guvernul nu este împiedicat să transmită orice mesaj dorește să transmită prin ștergerea istoriei modului în care cel mai mare Părinte Fondator a gestionat persoanele pe care le-a ținut în robie”, mai notează instanța. 

Kim Jong Un a participat luni la ceremonia de inaugurare a celor 10.000 de locuințe din districtul Hwasong, un proiect care completează obiectivul stabilit în urmă cu cinci ani de construire a 50.000 de case noi în capitala nord-coreană, a relatat agenția de stat KCNA, citată de Reuters. 

În ultimele luni, liderul nord-coreean a efectuat numeroase vizite pe șantiere de construcții, promovând progresele realizate, în contextul în care Coreea de Nord se pregătește să organizeze în luna februarie cel de-al Nouălea Congres al Partidului Muncitoresc, cel mai important eveniment politic din țară. 

Oficialul a anunțat: „Pe baza realizărilor transformatoare din perioada a opta, al nouălea Congres al partidului va stabili un obiectiv mai amplu de restaurare și creare”. 

În plus, a început să fie anunțată sosirea delegaților la congres. Referitor la acest aspect, analistul Hong Min din cadrul Institutul Coreean pentru Unificare Națională cu sediul la Seul a spus că n edițiile precedente ale congresului, organizate în 2016 și 2021, lucrările au debutat la cel mult patru zile după sosirea delegaților.  

„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. 

Etapele proiectului

„Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. 

Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. 

Impactul industrial

„În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. 

Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. 

Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.

Anunțul a fost făcut de Tina Goncalves, comisarul șef de poliție din Pawtucket, Rhode Island.  „Se pare că a fost un eveniment țintit, că ar putea fi o dispută familială”, a spus oficialul, citat de Associated Press. 

Oficialii nu au oferit detalii despre identitatea suspectului sau vârsta exactă a victimelor, însă au precizat că persoanele ucise par să fi fost adulți. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să discute cu martorii pentru a reconstitui desfășurarea evenimentelor. 

Atacul a avut loc la Dennis M. Lynch Arena, situată la câțiva kilometri de Providence, capitala statului Rhode Island. 

În urma incidentului, drumurile din jurul arenei au fost închise, iar un număr ridicat de polițiști a rămas la fața locului, în timp ce elicoptere survolau zona.

Biroul Federal de Investigații a anunțat că atacatorului nu mai prezintă „nicio amenințare iminentă la adresa siguranței publice”, iar Dan McKee, guvernatorul statului a transmis un mesaj de condoleanțe: „Mă rog pentru Pawtucket și pentru toți cei implicați”. 

În Havana, deșeurile au început să se înmulțească, pe fondul lipsei de combustibil. Doar 44 din cele 106 camioane de gunoi ale orașului mai sunt operaționale, din cauza lipsei de carburant, ceea ce a dus la încetinirea semnificativă a colectării gunoiului, relatează publicația locală Cubadebate, citată de Reuters. 

„Este peste tot în oraș. Au trecut mai bine de 10 zile de când a venit ultima dată un camion de gunoi”, a spus un cetățean, cu privire la situația colectării gunoiului. 

Grămezi de deșeuri, printre care cutii de carton, pungi uzate, sticle de plastic și cârpe pot fi văzute pe străzile capitalei, inclusiv în zonele de pe litoral, iar unii locuitori caută prin gunoaie obiecte pe care le-ar putea reutiliza. 

Situații similare au fost semnalate și în alte orașe, iar cetățenii au avertizat asupra riscurilor pentru sănătatea publică. 

Guvernul cubanez a introdus măsuri de raționalizare a carburanților, pe fondul crizei în care se află. De la jumătatea lunii decembrie, Venezuela, principalul furnizor de petrol al Cubei, a întrerupt livrările, iar pe fondul amenințărilor administrației americane, acestea au fost întrerupte și de Mexic. 

Deși Cuba se află sub un embargo american încă din anii 1960, președintele Trump a înăsprit măsurile, sancționând navele care transportă petrol către Cuba și amenințând furnizorii cu tarife comerciale, deși state precum Venezuela și Mexic au avertizat asupra efectelor umanitare ale măsurilor. 

„Nu știu cum vă petreceți dvs. seara, dar eu mi-am luat laptopul și studiez organigrama și „procesele de management” ale STB”, a transmis, luni, Ciucu, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Ciucu a prezentat mai multe cifre a ilustra situația financiară a Societății. 

„În STB avem cca. 250 de economiști și cca. 200 de directori și șefi. La toată Administrația Prezidențială lucrează cca. 200 de oameni. Altfel, datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual cca. 1,7 miliarde de lei. Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde. Cu scoli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. etc. Deci, acum, STB-ul a ajuns sa ne coste cât două municipii Brașov. Bugetul mediu al sectoarelor din București este de cca. 2,7 – 3 miliarde de lei. STB consumă cât o primărie de sector. Sectorul 7”, notează Ciucu. 

Ciprian Ciucu precizează că STB nu se află direct în subordinea Primarului General, ci sub autoritatea Consiliul General al Municipiului București și a ADITPBI și a acuzat pe „PSD/Piedone/AUR”, că au respins auditul STB pe care l-a solicitat. 

Primarul afirmă că analizează personal datele disponibile și anunță că vor urma întâlniri cu conducerea STB și cu sindicatele, în vederea stabilirii unui plan de restructurare și reechilibrare bugetară.

Pentru redresarea situației financiare a STB, Ciprian Ciucu a propus majorarea tarifelor aplicate serviciilor de transport în comun, însă Consiliul General al Municipiului București a respins inițiativa. 

Thibaud Breteau era desfășurat de aproximativ o lună într-o misiune externă, activând ca armurier în cadrul detașamentului de muniții al unei baze franceze din Iordania, ca parte a Operațiunii Chammal, relatează Le Figaro. 

Sâmbătă, sergentul-major fusese grav rănit în urma unui accident produs în timpul unei acțiuni de manipulare a muniției. În urma rănilor, acesta a încetat luni din viață. 

Operațiunea Chammal a fost lansată în 2014 și reprezintă contribuția Franței la coaliția internațională „Inherent Resolve”, care sprijină forțele irakiene în lupta împotriva Statului Islamic, având și rolul de consiliere pentru autoritățile politice și militare din Irak.

Breteau s-a înrolat în armată în 2013 și în perioada august-octombire 2017  mai participase la o misiune în Orientul Mijlociu tot în cadrul Operațiunii Chammal. 

Militarul a fost decorat cu mai multe distincții, printre care Medalia Apărării Naționale (nivel argint), Medalia pentru Misiuni Externe cu baretele Sahel și Orientul Mijlociu, precum și Medalia pentru Protecția Teritoriului cu bareta Sentinelle.

„Generalul Forțelor Aeriene Jérôme Bellanger, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale, se înclină cu profundă tristețe în fața memoriei acestui aviator care a fost victima unui accident în timpul unei operațiuni în timp ce își îndeplinea misiunea. Gândurile sale sunt alături de familie, cei dragi și camarazii de luptă”, a transmis Ministerul Forțelor Armate. 

La moartea militarului a reacționat și comunitatea locală, primarul orașului din care era originar, a declarat : „Comunitatea La Teste-de-Buch și-a pierdut unul dintre ai săi”.  

Un pachet legislativ al UE care prevede acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei în perioada 2026-2027 urmează să fie aprobat oficial de Consiliul UE pe 24 februarie, potrivit European Pravda. 

Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale.

„Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată.

Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE.

„Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a adăugat diplomatul.

Decizia privind împrumutul comun a fost inițiată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere  două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare.

Jeanne Shaheen a reprezentat delegația bipartizană a Congresului SUA la masa rotundă de luni seara cu jurnaliștii români, organizată de Ambasada Statelor Unite la București. Ceilalți doi membri ai delegației, senatorul republican Thom Tillis și senatorul democrat Chris Murphy nu au mai putut lua parte la întâlnire din motive personale și profesionale.

Senatoarea este cea care, alături de colegul său Dick Durbin din Illinois, a introdus pe traseul legislativ un proiect de lege care prevedea ridicarea criteriului de maximum 3% rată de refuz a cererilor de viză temporară în cazul României, pentru Programul Visa Waiver

Accederea în acest program permite cetățenilor țărilor incluse să călătorească fără viză în Statele Unite pentru o perioadă de până la 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri. Programul este gestionat de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS), în consultare cu Departamentul de Stat.

Se întâmpla după o vizită în România, în 2023, în timpul mandatului lui Joe Biden la Casa Albă.

„În ceea ce privește Programul Visa Waiwer, am fost aici în 2023 și am auzit despre importanța acestui programul pentru România. Senatorul Dick Durbin din Illinois și cu mine ne-am întors în Statele Unite și am introdus pe traseul legislativ un proiect de lege care avansa foarte pozitiv sub administrația anterioară, administrația Biden. Din păcate, aceasta a fost tergiversată sub administrația Trump și vom continua să insistăm pentru că știm că este importantă pentru România”, a declarat senatoarea SUA.

Jeanne Shaheen a fost întrebată de Mediafax în ce fază se află discuția despre includerea României în programul Visa Waiwer, de ce a fost exclusă România ce s-a întâmplat  și dacă există un calendar de atingere a acestui obiectiv, pentru ca românii să poată accede în program.

„A fost un proiect la care am lucrat eu și senatorul Durbin, a avansat în administrația anterioară și a a ajuns să fie tergiversată sub administrația Trump – nu știu de ce – dar sper că vom continua să lucrăm la ea, pentru că înțeleg că este în interesul României și cred că este și în interesul Americii”, a răspuns membra Congresului SUA la întrebarea Mediafax.

Motivul oficial

Întrebarea a venit în completarea declarațiilor conform cărora România ar putea fi reevaluată pentru admiterea în Programul Visa Waiver în viitor, furnizate săptămna trecută de reprezentanții diplomatici ai Statelor Unite ale Americii la București, la solicitarea Mediafax.

Decizia de includere a României în programul Visa Waiver a fost retrasă pentru a „asigura securitatea frontierelor și a imigrației”, potrivit anunțului oficial al Departamentului de Securitate Internă al SUA de acum aproximativ nouă luni.

„În contextul importanței pe care actuala administrație o acordă securității frontierelor și imigrației, Departamentul pentru Securitate internă (DHS) a revocat, la 2 mai 2025, desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). Suntem recunoscători României pentru parteneriatul strâns de-a lungul anilor în vederea consolidării cooperării în domeniul securității. România ar putea fi reevaluată pentru admiterea în VWP în viitor”, au răspuns reprezentanții Ambasadei SUA.

Ce spun statisticile

Conform celor mai recente date publicate, 5.857 de solicitanți din România au primit vize non-imigrare în luna mai 2025, majoritatea, fiind vize pentru turism/calătorie de afaceri (B1/B2) – 3.555, și participanți la un program de schimb cultural și educațional în SUA (J1) – 1.751.

Numărul total de vize pentru non-imigranți veniți din toată lumea a fost de 897.937 în luna mai 2025.

În prezent, timpul mediu de așteptare pentru a obține o programare la interviu pentru vizele non-imigrare la București este de o jumătate de lună, conform celor lai recente date actualizate în ianuarie 2026.

Cea mai recentă rata de refuz ajustată pentru vizele B în funcție de naționalitate a fost pentru România de 8,41%, în anul fiscal 2025.

Pentru a avea un ordin de comparație, Federația Rusă a avut în același interval o rată de refuz ajustată de 40,38% sau Cuba – 70,86%. La capetele opuse, Vaticanul și Monaco au o rată de 0%, iar Statele Federale ale Microneziei – 100%.

Rata de refuz al vizei unei țări este doar unul dintre criteriile luate în considerare atunci când se stabilește eligibilitatea unei țări pentru statutul de membru în Programul Visa Waiver, respectiv o rată de refuz al vizei temporare de vizitator (B) mai mică de trei procente (pentru desemnarea inițială).

La nivel global, potrivit celor mai recente cifrele oficiale anuale, numărul de vize temporare, non-imigrare acordat de SUA a crescut în ultimii ani, față de primii ani pandemiei de Covid-19. Astfel, dacă în 2020, s-au acordat 4,01 milioane de vize, în 2021, numărul a scăzut la 2,79 de milioane, în 2022, acesta a crescut la nivel global la 6,81 de milioane, în 2023, la 10,43 milioane, iar în 2024 s-a apropiat de 11 milioane (10,96 milioane).

Ineficiența în cadrul sistemului judiciar este considerată unul dintre motivele principale pentru clasamentul extrem de slab. Alte cercetări indică absența totală a urmăririi penale în cazurile de corupție de rang înalt, scrie Sarajevotimes.

„Nu există o voință politică reală de a introduce reforme adecvate în justiție și nu există rezultate concrete în activitatea acesteia. Urmărirea penală rămâne selectivă, iar în ultimul an nu au existat rechizitorii sau condamnări în cazurile de corupție de rang înalt”, a declarat Edo Kanlić de la Transparency International BiH.

El a subliniat că principalii decidenți politici din Bosnia și Herțegovina continuă să mențină mecanisme care permit controlul politic asupra justiției, ceea ce, potrivit lui, subminează și mai mult lupta împotriva corupției.

Din cauza lipsei de urmărire penală în cazurile în care corupția permite politicienilor să obțină beneficii materiale sau să blocheze funcționarea statului, niciun oficial de rang înalt nu a ajuns după gratii. În schimb, proceduri au fost inițiate împotriva membrilor sistemului judiciar.

„Am avut mai multe cazuri majore care implică persoane din cadrul justiției, inclusiv președintele Curții din Bosnia și Herțegovina, precum și procurori. Recent, au existat apeluri pentru demiterea unor procurori. Considerăm că este momentul să redeschidem problema stării generale a sistemului judiciar”, a adăugat Kanlić.

Comisia Europeană a semnalat exhaustiv deficiențele în rapoarte

Investigațiile realizate de jurnaliștii de la Detektor arată că nouă titulari de funcții judiciare sunt în prezent suspendați din cauza procedurilor penale sau disciplinare aflate în desfășurare. Deși sunt suspendați, aceștia continuă să își primească salariile conform legii, ceea ce costă statul aproximativ două milioane de mărci convertibile anual.

„Conform Legii salarizării, judecătorii și procurorii au dreptul să primească salariul în timpul suspendării. Este dreptul lor legal. Problema constă însă în durata și ineficiența acestor proceduri. Avem exemple cu doi procurori care sunt suspendați din 2016, iar cazurile lor sunt încă în derulare”, a explicat jurnalista Emina Dizdarević Tahmiščija.

Comisia Europeană a semnalat în repetate rânduri aceste deficiențe în rapoartele sale, subliniind lipsa progreselor concrete în combaterea corupției sistemice.

Absența unei reforme judiciare cuprinzătoare și incapacitatea de a aplica legile existente au dus la avertismente că Bosnia și Herțegovina se apropie de un prag asociat regimurilor nedemocratice, adâncind îngrijorările legate de statul de drept și de parcursul european al țării.

România a obținut 45 de puncte din 100 în Corruption Perceptions Index 2025, unde 0 înseamnă „foarte corupt” și 100 „foarte curat”. Acest scor este sub media UE, care este de 62 de puncte.