„Acest stat a ajuns în anumite situații legate de persoane vulnerabile în general, pentru că am avut timp de mulți ani de zile un discurs nedrept, incorect din punct de vedere al cifrelor și statistic, despre cheltuielile cu asistența socială în această țară. Cheltuielile cu asistența socială în această țară nu sunt prea mari, comparabil cu oricare alt stat din Uniunea Europeană. Sigur, a avut acest discurs succes, pentru că au existat exemple de fraude, dar trebuia să combatem frauda 30 de ani, nu să-i pedepsim pe toți”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, la Antena 3 CNN.

Manole a spus că Ministerul Muncii urmărește combaterea fraudei.

„La Ministerul Muncii, vedem băieți deștepți în ghilimele și combaterea fraudei, de la ITM până la frauda în domeniul dizabilității, e un obiectiv și avem niște rezultate acolo”, a spus ministrul.

În același timp, Florin Manole a spus că tăierile la categoriile vulnerabile trebuie explicate de cei care le-au decis.

„Pentru tăierile de la categoriile vulnerabile, cred că trebuie să răspundă cine le-a gândit. Nu pot să fiu avocatul unor măsuri pentru care nu cred că există bucurie în a le lua”, a afirmat Manole.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat într-o emisiune la Antena 3, un pachet de măsuri sociale (descris ca „Pachetul Social”) orientate către categoriile vulnerabile și insistând asupra impactului inflației asupra consumului de bază și asupra necesității unor intervenții bugetare țintite.

Ajutoare pentru pensionarii cu venituri mici

Ministrul a anunțat că acest sprijin financiar pentru pensionari ar urma să fie acordat în două tranșe, în aprilie și decembrie, perioade considerate vârfuri de cheltuieli pentru gospodării.

„Ne-am gândit, ca și în anii trecuți, la vârfurile de cheltuieli pentru fiecare familie”, a declarat Manole (PSD).

Potrivit acestuia, măsura vizează categoriile cele mai afectate de creșterea prețurilor:

• 1,2 milioane pensionari au venituri sub 1.500 lei
• peste 600.000 au venituri sub 2.000 lei
• aproape 1 milion trăiesc cu sub 3.000 lei lunar

„Inflația a lovit cel mai mult în cei care își cheltuiesc cea mai mare parte din venituri pe consum. Iar această categorie de pensionari este cea care resimte cel mai mult”, a spus Manole.

„Din bugetul țării luăm banii”

Impactul bugetar al acestor ajutoare este estimat la 2,2–2,3 miliarde de lei, iar includerea lor în legea bugetului ar fi „de preferat”, deși, potrivit ministrului, măsura poate fi adoptată și ulterior, dacă există voință politică.

Întrebat de unde ia banii, Manole a răspuns:
„Din bugetul țării, de acolo de unde luăm banii pentru orice cheltuială pe care o face acest guvern.”

Măsuri pentru mame și politici demografice

Ministrul a subliniat necesitatea unei politici demografice și a criticat eliminarea unor facilități existente anterior.

Una dintre măsurile propuse este scutirea de contribuția la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului.

• peste 140.000 beneficiari, majoritatea mame
• aplicare posibilă din martie
• impact bugetar redus

„Doar a scuti de CASS nu este suficient, dar este totuși un pas. Toată Europa simte nevoia unei politici demografice”, a spus Manole.

Măsură simbolică pentru veterani

Ministrul a menționat și o măsură de scutire de CASS pentru o categorie restrânsă de beneficiari, descrisă drept un gest de recunoștință: aproximativ 366 de persoane, cu un impact bugetar nu foarte mare: 1,6 milioane lei.

„Este o măsură simbolică, o reparație morală… nu este vorba despre un efort bugetar foarte mare”, a explicat ministrul.

Sprijin suplimentar pentru copii vulnerabili și copii cu dizabilități

În contextul înghețării alocațiilor, Ministerul Muncii propune redirecționarea resurselor către categoriile cele mai vulnerabile.

Manole a explicat logica măsurii printr-un exemplu personal:

„Pentru copilul meu, 30 de lei în plus la alocație nu ar fi însemnat ceva extraordinar. Dar pentru multe familii din această țară, 30, 50 sau 100 de lei pe lună înseamnă foarte mult.”

Copiii cu dizabilități

• peste 80.000 de beneficiari
• buget anterior: aproximativ 400 milioane lei
• propunere: suplimentare cu 100 milioane lei (creștere de peste 25%)

Ministrul a precizat că fondurile ar trebui distribuite diferențiat, pentru a sprijini mai mult cazurile cele mai vulnerabile.

„Nu vreau să se înțeleagă că rezolvăm problema… este doar un mod de a compensa un pic situația dificilă”, a spus acesta.

În funcție de gradul de handicap, sprijinul lunar pentru copii poate varia între 80 și 450 lei.

Pachetul aflat în discuție vizează pensionarii cu venituri mici, mamele, copiii din familii vulnerabile și persoanele cu dizabilități, într-un an bugetar descris drept dificil.

Măsurile urmează să fie negociate în coaliție și incluse în cadrul legislativ bugetar.

Jeanne Shaheen este cea care a reprezentat delegația bipartizană a Congresului SUA la masa rotundă de luni seara cu jurnaliștii români organizată de Ambasada SUA la București. Ceilalți doi membri, senatorul republican Thom Tillis și senatorul democrat Chris Murphy nu au mai putut lua parte la întâlnire din motive personale și profesionale.

„Vreau să încep prin a le mulțumi gazdelor noastre din România de astăzi. Am avut o zi cu adevărat fascinantă. Am reușit și să ieșim din București și să vedem puțin din peisajul rural. Am mers la centrul de antrenament unde sunt antrenați piloții de avioane F-16. Am fost foarte impresionați de munca care se desfășoară acolo și cred că acest lucru întărește motivul pentru care suntem aici și mesajul pe care vrem să-l transmitem poporului român și aliaților noștri, și acesta este că România este unul dintre cei mai puternici, mai loiali și mai importanți aliați ai Americii, și am văzut asta din nou astăzi, când ne-am întâlnit cu oamenii de aici”, a declarat senatoarea SUA.

Mesajul pentru Vladimir Putin și Rusia

Masa rotundă cu jurnaliștii din România a avut loc la scurt timp după întâlnirea delegației SUA cu președintele Nicușor Dan și în contextul în care ambasadorul desemnat, Daryl Nirenberg, a trecut de toate etapele și este pe cale să își preia postul la București.

„Am avut ocazia să ne întâlnim cu președintele dumneavoastră, cu ministrul de Externe și cu ministrul Apărării și am ajuns chiar în avion în această dimineață cu ministrul Apărării, așa că am avut ocazia să discutăm despre mai multe domenii de interes reciproc legate de securitatea națională și apărare și despre modalitățile în care cooperăm și așteptăm cu nerăbdare să cooperăm mai mult în viitor”, a detaliat Jeanne Shaheen.

Potrivit senatoarei, ambasadorul desemnat al SUA în România, Daryl Nirenberg, este foarte entuziasmat să își preia postul și va continua să acorde prioritate oportunităților de a restabili relația puternică a Statelor Unite ale Americii cu România.

„Unul dintre lucrurile pe care le știu ca politician – și sunt sigur că le auziți de la oficialii dumneavoastră de aici – este că guvernele se pot schimba, liderii se pot schimba, dar relația care există între poporul român și poporul Statelor Unite va continua și am văzut acest lucru din nou azi. Așadar, suntem încântați că, datorită acestui parteneriat, NATO este mai puternic, România este mai puternică și Statele Unite sunt mai puternice. Și acesta este un mesaj foarte important de transmis adversarilor noștri, în special lui Vladimir Putin și Rusiei”, a precizat membra Congresului SUA.

„Poporul român ar trebui să-l ignore pentru că nu duce nicăieri”

Membra Congresului SUA a fost întrebată dacă românii ar mai putea considerea SUA drept un prieten, deplin angajat în parteneriatul strategic, având în vedere raportul recent al Comisiei juridică din Camera Reprezentanților a SUA, care indică România ca exemplu negativ din cauza anulării alegerilor sale și, de asemenea, din cauza excluderii României din programul Visa Waiver, dar și în contextul discuțiilor recurente reducerea prezenței militare americane în România.

„Permiteți-mi să abordez raportul Comisiei juridice, care este un document ideologic partizan, căruia nimeni nu îi acordă atenție în sistemul de apărare din Statele Unite sau în public. Credem că este eronat, nefondat în fapte. Nu-i acordăm nicio atenție. Așadar, poporul român ar trebui să-l ignore pentru că nu duce nicăieri. Pot garanta asta”, a declarat senatoarea democrată Jeanne Shaheen.

Întrebarea a venit după ce Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat, la începutul lunii un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

„După cum știți, avem un Congres cu două camere și două partide reprezentate. Partidul majoritar din Cameră a decis să adopte o abordare foarte partizană față de tot felul de probleme, iar aceasta este una dintre ele”, a declarat senatoarea democrată Jeanne Shaheen.

„În ceea ce privește Programul Visa Waiwer, am fost aici în 2023 și am auzit despre importanța acestui programul pentru România. Senatorul Dick Durbin din Illinois și cu mine ne-am întors în Statele Unite și am introdus pe traseul legislativ un proiect de lege care avansa foarte pozitiv sub administrația anterioară, administrația Biden. Din păcate, aceasta a fost tergiversată sub administrația Trump și vom continua să insistăm pentru că știm că este importantă pentru România”, a adăugat senatoarea SUA.

Referitor la echipele militare, sistemul de apărare din cadrul administrației Trump a decis că va retrage unele trupe din Europa.

„Aceasta este una dintre decizii, nu am fost de acord cu acea decizie, dar din păcate nu a fost decizia mea. Unul dintre lucrurile pe care le-am inclus în proiectul de lege privind apărarea, care a fost adoptat cu un sprijin bipartizan puternic în ambele camere, a fost o cerință de a evalua și de a fi în contact cu Congresul înainte de a lua astfel de decizii. Așadar, sperăm că acest lucru se va întâmpla în viitor și că vor auzi de la un Congres bipartizan că noi credem că este foarte important să avem în continuare trupe americane pe flancul estic”, a completat Jeanne Shaheen

„România ar trebui cu siguranță să considere în continuare SUA ca pe un prieten, deoarece SUA consideră România ca pe un prieten și un aliat foarte important”, a subliniat senatoarea americană.

Foto NABU

Fostul ministru al Energiei și Justiției, reținut la graniță. Este acuzat de spălare de bani și participare la o „organizație criminală”

Autoritățile ucrainene au deschis un dosar penal împotriva fostului ministru al energiei, German Galușcenko, la o zi după ce acesta a fost prins la graniță încercând să fugă din țară. Acestea sunt cele mai recente acuzații din ancheta de corupție de 100 de milioane de dolari, în care sunt implicați  unii dintre cei mai înalți oficiali ai Ucrainei, caz care a zdruncinat poziția președintelui Volodimir Zelenski .

Galușcenko, care a fost ministru al Energiei timp de patru ani înainte de a deveni ministru al Justiției pentru o scurtă perioadă anul trecut, a fost reținut și ulterior arestat de autoritățile anticorupție la granița ucraineno-poloneză.

Astăzi, oficialii anticorupție au anunțat că oficialul a fost acuzat de „spălare de bani și participare la o organizație criminală”.

Ancheta Midas, apropiații lui Zelenski

Foto NABU

Arestarea face parte din anchetă privind corupția la nivel înalt, cu numele de cod „Midas”. Printre alți suspecți se numără Timur Mindich, un prieten apropiat și fost partener de afaceri al lui Zelenski, și Oleksiy Chernyshov, un fost viceprim-ministru.

Autoritățile susțin că grupul a derulat o schemă prin care au perceput comisioane ilegale legate de contracte semnate cu compania de energie nucleară de stat a Ucrainei, Energoatom.

Principalul consilier al lui Zelenski, Andriy Yermak, a demisionat în noiembrie , la câteva ore după ce autoritățile i-au percheziționat domiciliul și biroul în cadrul anchetei de corupție. Cu toate acestea, Yermak nu a fost încă pus sub acuzare.

Ancheta a plasat problema luptei aparent nesfârșite a Ucrainei cu corupția în prim-plan și i-a zdruncinat pe susținătorii europeni ai Kievului, în timp ce țara se luptă să se apere împotriva invaziei Rusiei, care va împlini a patra aniversare săptămâna viitoare.

Corupția din sectorul energetic, subiect sensibil pentru ucraineni

Volodimir Zelenski și German Galușcenko

Corupția din sectorul energetic al țării este un subiect deosebit de sensibil, pentru că milioane de ucraineni îndură apartamente înghețate și întunecate în această iarnă din cauza campaniei Rusiei de atacuri cu rachete și drone împotriva rețelei electrice.

Luni, forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că forțele rusești au atacat peste noapte locații din întreaga țară cu peste 60 de drone și șase rachete. Cel puțin o rachetă și nouă drone au perforat apărarea antiaeriană, a anunțat forțele aeriene într-un comunicat de presă.

Aproximativ 1.500 de clădiri din Kiev sunt fără încălzire, dintre care peste 1.000 se așteaptă să rămână așa până la sfârșitul iernii din cauza daunelor semnificative aduse rețelei electrice, a declarat luni, la televiziunea ucraineană, Kateryna Pop, purtătoare de cuvânt a administrației militare din Kiev.

Mindich, fugit în Israel. Membrii grupului comunicau prin pseudonime

Tymur Mindich în Israel

În noiembrie, anchetatorii de la cele două principale organisme anti-corupție din Ucraina, Biroul Național Anticorupție și Procuratura Specializată Anticorupție – sau NABU și SAPO – au declarat că au descoperit o schemă amplă de comisioane la Energoatom.

La momentul respectiv, oficialii NABU și SAPO au declarat că au lucrat timp de 15 luni la acest caz și au adunat dovezi care includeau aproximativ 1.000 de ore de înregistrări audio. Presupusa schemă implica o suprataxă de 10 până la 15% la contractele Energoatom „pentru a evita blocarea plăților pentru serviciile prestate și pentru a evita pierderea statutului de furnizori”, se arată într-un comunicat al NABU.

Membrii grupului comunicau prin pseudonime și aveau porecle de genul „Che Guevara”, „Profesorul”, „Racheta” și „Sugarman”.

Unele dintre contracte au implicat construirea de instalații pentru protejarea centralelor energetice de atacurile aeriene rusești, au declarat anchetatorii.

Detectivii NABU și SAPO au percheziționat casa lui Galușcenko în noiembrie. La scurt timp după aceea, Zelenski a cerut demisiile lui Galușcenko și ale Svitlanei Grynchuk, care a ocupat funcția de ministru adjunct al energiei și i-a succedat când acesta s-a mutat la Ministerul Justiției. La momentul percheziției, oficialii nu au depus nicio acuzație împotriva lui Galușcenko.

Mindich, în vârstă de 46 de ani, a fugit din țară în noiembrie și a fost filmat de agenția de știri Ukrainian Truth din Israel. Arestarea lui Galushchenko, în vârstă de 52 de ani, de duminică, l-a împiedicat să facă același lucru. Conform legii marțiale, bărbaților ucraineni sub 60 de ani le este interzis să părăsească țara fără o permisiune specială.

Firme înregistrate în Caraibe. Galușcenko ar fi primit 12 milioane de dolari. I-a folosit pe educația copiilor în Elveția, i-a plasat în conturile fostei soții și i-a plasat și în depozite

German Galușcenko (mijloc) și Volodimir Zelenski (dreapta)

NABU și SAPO nu l-au numit pe Galușcenko într-o declarație postată pe canalele lor de Telegram, ci s-au referit la suspectul din acest caz drept „fostul ministru al energiei (2021—2025)” – anii în care Galușcenko a condus ministerul.

Declarația menționează că suspecții „organizației criminale” descoperite de Midas au înregistrat „un fond” în februarie 2021 pe insula Anguilla, un protectorat britanic autonom din Caraibe.

„Fondul era condus de o cunoștință de lungă durată a participanților”, se arată în comunicat, „un cetățean din Seychelles și Saint Kitts și Nevis”, care spăla veniturile. Comunicatul nu menționează numele directorului fondului.

În total, aproximativ 112 milioane de dolari au fost „sifonate” din sectorul energetic în timp ce Galușcenko a ocupat funcția de ministru al energiei, iar banii „au fost legalizați prin diverse instrumente financiare, inclusiv criptomonede și «investiții» în fond”, au susținut NABU și SAPO.

Galușcenko și familia sa au primit aproximativ 12 milioane de dolari din acești bani, au declarat NABU și SAPO.

„O parte din aceste fonduri au fost cheltuite pentru plata educației copiilor în instituții prestigioase din Elveția și plasate în conturile fostei sale soții”, se arată în comunicat. „Restul a fost plasat într-un depozit, din care familia înaltului funcționar a primit venituri suplimentare și le-a cheltuit pentru propriile nevoi.”

Duvall a rămas în memoria cinefililor mai ales ca locotenent-colonelul Kilgore din Apocalypse Now, rol care a dat cinemaului replici devenite legendare, precum „Charlie don’t surf!” și „I love the smell of napalm in the morning”. Un alt personaj definitoriu a fost Tom Hagen, consigliere-ul familiei Corleone în The Godfather Part II, iar la începutul carierei a atras atenția cu Boo Radley în To Kill a Mockingbird.

De-a lungul unei filmografii care a mers de la clasic la blockbuster (inclusiv Gone in 60 Seconds), Duvall a fost nominalizat de șapte ori la Oscar și a câștigat o dată, pentru rolul principal din Tender Mercies.

Născut în San Diego, California, în 1931, fiu al unui ofițer de marină, a studiat teatrul la colegiu în St Louis, Missouri, și a petrecut o scurtă perioadă în armată. În 1955 a urmat cursurile Neighborhood Playhouse School of the Theatre din New York, unde a fost coleg cu James Caan, Gene Hackman și Dustin Hoffman.

A lucrat constant în televiziune și teatru, inclusiv într-o montare premiată a piesei A View from the Bridge de Arthur Miller, regizată de Ulu Grosbard. În cinema, a colaborat cu Francis Ford Coppola (în The Rain People) și a jucat rol principal în debutul lui George Lucas, THX 1138.

În paralel cu marile titluri, a rămas o prezență puternică în roluri de caracter și în filme precum The Eagle Has Landed, Network și The Natural. A debutat și ca regizor cu Angelo, My Love, iar în anii ’80–’90 a apărut, între altele, în Colors (regizat de Dennis Hopper), Days of Thunder cu Tom Cruise și adaptarea The Handmaid’s Tale după Margaret Atwood.

În 1992, Robert Duvall a revenit pe micul ecran într-un rol surprinzător: l-a interpretat pe Joseph Stalin într-o producție HBO premiată, regizată de Ivan Passer.

Un alt moment major al carierei sale a venit în 1997, când a semnat a doua sa regie, The Apostle, unde a jucat un predicator care își ucide rivalul amoros. Rolul i-a adus a treia nominalizare la Oscar pentru „cel mai bun actor”.

Duvall a mai regizat încă două filme: Assassination Tango, în care și-a etalat talentul real pentru dansul argentinian, și westernul Wild Horses. În paralel, a rămas extrem de activ ca actor, apărând în producții foarte diverse, de la thrillerul The Gingerbread Man la drama We Own the Night și ecranizarea The Road.

Pasiunea sa de-o viață pentru fotbal l-a dus și către roluri legate de acest sport: drama scoțiană A Shot at Glory (în care a jucat alături de Ally McCoist) și comedia Kicking and Screaming cu Will Ferrell.

În anii 2010, a continuat să lucreze constant, iar în 2015 a obținut încă o nominalizare la Oscar, de data aceasta pentru „cel mai bun actor în rol secundar”, datorită filmului The Judge, devenind atunci cel mai vârstnic actor nominalizat la această categorie.

În viața personală, a fost căsătorit de patru ori: cu Barbara Benjamin (1964–1981), Gail Youngs (1982–1986), Sharon Brophy (1991–1995) și Luciana Pedraza, cu care s-a căsătorit în 2005. Nu a avut copii.

Discuția a pornit de la intervenția unei telespectatoare, directoare a unei școli, care a amintit promisiunile făcute anterior cadrelor didactice privind noua grilă de salarizare. Aceasta a invocat declarații ale foștilor miniștri, inclusiv angajamentele legate de majorările salariale anunțate pentru începutul anului 2024, dar care nu s-au concretizat, precum și pozițiile exprimate anterior de Ligia Deca.

Întrebarea adresată ministrului a vizat credibilitatea actualelor promisiuni și ce garanții reale pot primi profesorii după un lung șir de angajamente neonorate. În răspunsul său, Florin Manole a legat direct adoptarea legii salarizării de jaloanele din PNRR și de calendarul procedural necesar pentru ca actul normativ să intre în vigoare.

Ministrul a explicat că legea trebuie finalizată rapid la nivel guvernamental, apoi discutată cu ministerele și sindicatele, avertizând că întârzierea consultărilor ar însemna, practic, ratarea întregului calendar. În acest context, el a făcut un angajament personal ferm, afirmând că își va asuma plecarea din funcție dacă termenul nu este respectat.

„Legea salarizării este jalon în PNRR. Până la începutul acestei veri trebuie să fie în vigoare. Pentru a fi în vigoare la începutul verii, ar trebui să treacă de Parlament și, înainte, să treacă de consultări inclusiv cu sindicatele din diverse categorii profesionale, de fapt din toate categoriile profesionale.

Cred că până în prima săptămână a lunii martie vom termina anexele legii salarizării în interiorul Ministerului. După aceea urmează etapa de consultări cu ministerele de resort.

Dacă în prima jumătate a lunii aprilie nu au început consultările cu sindicatele și cu categoriile profesionale, înseamnă că nu o să avem șanse să trecem această lege. Traducând concret în discuția cu dumneavoastră, dacă până la jumătatea lunii aprilie nu sunteți invitat, împreună cu sindicatele din educație, la discuții, înseamnă că nici nu e nevoie să cereți demisia, că plec singur.

Pentru că eu nu îmi voi permite să ratez un jalon atât de important, care înseamnă un impact social enorm și un impact bugetar enorm. Dacă nu o să pot face asta, din diferite motive, vom vedea atunci.

Da, dacă până în luna aprilie nu încep dezbaterile cu sindicatele și instituțiile vizate de legea salarizării, îmi dau demisia”, a conchis Manole.

Scăderi la nivel european, dar diferențe mari între țări

Cele mai recente date arată că 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE în 2024, cu 440 mai puțin decât în 2023. Aceasta reprezintă o reducere de 2%, considerată un progres semnificativ, mai ales ținând cont de creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul UE.

De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivel UE au scăzut cu 12%, însă această îmbunătățire ascunde diferențe majore între statele membre. Numai câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% până în 2030.

Spania se află sub media UE privind decesele rutiere în 2024, ceea ce s-a tradus în 37 de decese la un milion de locuitori, o cifră mai mică decât media Uniunii Europene (UE), deși această țară a înregistrat o îmbunătățire a cifrelor sale, insuficientă pentru a atinge obiectivul stabilit de Bruxelles pentru 2030.

Unele state, precum Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au avut doar îmbunătățiri marginale. În 2024, Suedia a avut cea mai mică rată, cu 20 de decese la un milion de locuitori, iar România cea mai mare, cu 78 de decese la un milion.

România pregătește rețeaua națională de camere fixe de control al vitezei

Pentru a înțelege mai bine tendințele, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a urmări indicatori cheie legați de siguranța rutieră. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențe semnificative între țări.

Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.

România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.

Prioritizarea siguranței rutiere rămâne responsabilitate națională

Schimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.

În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.

Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030.

România, Bulgaria și Grecia încă în urmă

În schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.

Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.

Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.

Uciderea unui tânăr activist naționalist în Lyon a reaprins tensiunile dintre taberele politice radicalizate din Franța și a declanșat acuzații grave la adresa partidului La France Insoumise, condus de Jean-Luc Mélenchon. În paralel, eurodeputatul Raphaël Glucksmann susține că o nouă alianță între stânga social-democrată și LFI, în perspectiva prezidențialelor din 2027, este „de neconceput”, invocând „brutalizarea” dezbaterii publice și responsabilitatea liderilor care „incită la ură”.

Atac în apropierea unei conferințe universitare

Victima, Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, a murit sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat joi, 12 februarie, în jurul orei 18:00, în apropierea locului unde avea loc o conferință la o facultate din Lyon. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup de militanți de extremă stânga, descriși drept „antifa”, fiind doborât la pământ și lovit cu pumnii și picioarele în mai multe zone ale corpului, inclusiv la nivelul feței.

Înaintea incidentului, Deranque și mai mulți apropiați ar fi intervenit pentru a escorta colectivul naționalist de femei Némésis, care protesta împotriva unei conferințe susținute de eurodeputata Rima Hassan. Protestatarii ar fi afișat un banner cu mesajul „Islamo-stânga, ieșiți din universitățile noastre”.

Hemoragie cerebrală și deces după intrarea în comă

Conform informațiilor prezentate, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală. Deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior de o ambulanță în jurul orei 20:00, într-o stare critică. A intrat în comă după internare și a decedat două zile mai târziu.

Tânărul era descris ca activist nationalist de extremă dreapta, apropiat de grupul Allobroges Bourgoin și recent convertit la catolicism tradiționalist în cadrul organizației Academia Christiana.

Suspect: asistent al unui deputat LFI. Acces suspendat în Adunarea Națională

Ancheta este în desfășurare, iar printre suspecți se află Jacques-Elie Favrot, asistent parlamentar al deputatului LFI Raphaël Arnault. Președinta parlamentului Franței, Yaël Braun-Pivet, a anunțat suspendarea accesului lui Favrot în camera legislativă.

Prin intermediul avocatului său, Favrot „neagă în mod oficial” orice responsabilitate și afirmă că va intenta procese pentru calomnie împotriva celor care îl acuză de implicare în moartea tânărului. Totodată, el s-a suspendat din funcția de asistent parlamentar pe durata investigației, invocând amenințări cu moartea primite din partea extremei drepte.

În același timp, în spațiul public sunt menționate posibile legături cu militanți din gruparea Jeune Garde Antifasciste, despre care se afirmă că ar fi fost fondată de Arnault și ar fi fost dizolvată vara trecută de Ministerul de Interne al Franței.

Radicalizare alimentată de conflictul din Gaza

Cazul are loc pe fondul unei radicalizări vizibile a confruntării politice în Franța, despre care se spune că s-a intensificat în ultimele luni, în special în contextul războiului din Gaza. Potrivit informațiilor prezentate, imediat după 7 octombrie, LFI s-a poziționat ferm pro-cauza palestiniană și a fost criticată pentru ezitarea de a califica masacrele din acea zi drept acte de terorism, precum și pentru faptul că nu s-ar fi distanțat suficient de reprezentanți Hamas.

De asemenea, sunt reamintite episoade anterioare din campusuri universitare, unde conferințele pro-palestiniene au stârnit reacții puternice pro și contra. În acest context, este citată și o remarcă atribuită lui Mélenchon, făcută la o ocazie anterioară, considerată acum de criticii săi drept un exemplu de escaladare verbală.

Ministrul de interne Laurent Nuñez a vorbit despre „legături extrem de puternice” între LFI și Jeune Garde, subliniind posibila implicare a unor membri ai grupului în atacul mortal.

Ruptură în stânga: Glucksmann exclude o alianță cu LFI

Pe lângă acuzațiile venite dinspre dreapta și din zona guvernamentală, condamnări ale climatului de violență și agresivitate se aud și din interiorul stângii. Într-o intervenție la RTL, Raphaël Glucksmann a denunțat „brutalizarea dezbaterii publice” și a vorbit despre „responsabilitatea” liderilor politici care ar „adăuga gaz pe foc”, menționându-i explicit pe Mélenchon și Rima Hassan. În consecință, el a calificat drept „de neconceput” o alianță între stânga social-democrată și LFI în perspectiva prezidențialelor din 2027, pe fondul tensiunilor tot mai acute dintre aripile extreme.

Investigația privind moartea lui Quentin Deranque continuă, iar autoritățile urmează să stabilească exact circumstanțele atacului, identitatea tuturor participanților și eventualele responsabilități penale.

Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”.

„Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan. 

Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023.

„Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan. 

„Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan. 

Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut.

„Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan. 

Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan.

„Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan. 

„Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan. 

Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.

Uniunea Europeană și un bloc indo-pacific format din 12 țări au început discuții pentru a evalua un acord care ar putea duce la una dintre cele mai mari alianțe economice din lume, au declarat pentru Politico mai multe persoane familiarizate cu aceste negocieri.

Canada conduce discuțiile, după ce prim-ministrul Mark Carney a îndemnat luna trecută „puterile medii” să se opună războiului comercial, la câteva zile după ce Trump a amenințat că va majora tarifele pentru aliații europeni ai Danemarcei dacă aceasta nu cedează Groenlanda.

Bloc de 1,5 miliarde de oameni

Ottawa „susține eforturile de a construi o punte între Parteneriatul Trans-Pacific [CPTPP] și Uniunea Europeană, ceea ce ar crea un nou bloc comercial cu 1,5 miliarde de oameni”, a spus Carney la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Potrivit surselor Politico, UE și CPTPP vor începe chiar anul acesta discuții pentru un acord care să apropie lanțurile de aprovizionare dintre cele două blocuri.

În CPTPP sunt, în prezent 12 state: Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Regatul Unit și Vietnam.

Acest lucru ar apropia aproape 40 de țări aflate la capete opuse ale globului, cu scopul de a ajunge la un acord privind așa-numitele reguli de origine.

Aceste reguli stabilesc naționalitatea economică a unui produs. Un acord ar permite producătorilor din cele două blocuri să comercializeze bunuri și componentele lor mai fluid, printr-un proces cu tarife reduse cunoscut sub numele de cumul.

La începutul acestei luni, Carney și-a trimis reprezentantul personal pe lângă Uniunea Europeană, John Hannaford, la Singapore, pentru a solicita punctele de vedere ale liderilor regionali cu privire la potențialul acord.

„Lucrurile avansează cu siguranță”, a declarat pentru Politico un oficial al guvernului canadian.

UE și CPTPP au decis să coopereze împotriva fragmentării comerțului liber

UE și clubul Indo-Pacific, cunoscut sub numele de Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific, au convenit în noiembrie anul trecut să-și unească forțele economice pentru a contracara fragmentarea comerțului liber în urma tarifelor impuse de Trump.

„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și CPTPP are o mare valoare, contribuind totodată la consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.

„Dacă UE este dispusă să poarte această conversație, atunci, desigur, lucrurile ar deveni foarte interesante”, a spus un diplomat dintr-o țară CPTPP pentru Politico.

În interiorul UE, unii oficiali sunt „super entuziasmați” să urmărească acordul de cumul, a declarat un reprezentant de rang înalt al mediului de afaceri.

Deși acordul „face într-adevăr parte din sfera largă a cooperării UE-CPTPP”, a confirmat un oficial al UE, acesta „nu face parte din prioritățile de acțiune pentru moment”.