Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei.

„Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul.

Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete.

Reorganizarea modului în care funcționează spitalele

Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani.

„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul.

„Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.

Judecătorul CSM Claudiu Drăgușin a vorbit, vineri, în emisiunea Off the Record de la Mediafax, despre prescipții.

„Toată retorica asta s-a descărcat în curtea judecătorilor. Imaginea publică a fost că judecătorii scapă corupții”, a spus el.

Claudiu Drăgușin arată că la nivelul CSM este în lucru o analiză preliminară „pe durata în care un dosar rămâne la parchet, durata în care rămâne la instanță”: „Și aici nu vreau să împart vina între procurori și judecători, pentru că sunt situații pe care trebuie să le analizezi punctual, să vezi unde e responsabilitatea. Dar dincolo de asta există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția. Asta spun, că problema e mult mai complicată, ori noi ne-am trezit cu un protest împotriva judecătorilor pentru deciziile pe care le dau”, a declarat membrul CSM.

Drăgușin a explicat o situație similară s-a înregistrat în Italia și că este vorba de cazuri complicate și complexe.

„La noi a ajuns discuția asta în spațiul public foarte simplificată. Că judecătorii scapă corupții. Dar noi avem, de exemplu, situații în țară în care dosarele vin cu o săptămână înainte de prescripție, astfel încât judecătorul să constate prescripția. Or, aici, da, noi, în opinia publică, probabil că o să rămânem cu imaginea, dar cauzele sunt diferite”, a mai spus judecătorul CSM.

„Dacă ar fi posibil, am depune chiar și o cerere mâine”, a declarat Christodulidis într-un interviu acordat postului de televiziune grec SKAI, notează EFE.

Președintele a explicat că Cipru face deja pregătiri pentru o posibilă aderare la Alianța Atlantică, cu lucrări la nivel militar, operațional și administrativ, astfel încât țara să fie pregătită să se îndrepte în această direcție atunci când contextul politic o va permite.

Cu toate acestea, Christodulidis a subliniat că, deocamdată, acest pas nu poate fi finalizat din cauza respingerii Turciei, care ocupă nordul Ciprului din 1974.

Italianca Laura Pirovano, în vârstă de 28 de ani, a profitat de condițiile excelente de pe pârtie, stabilind timpul de referință de 1:21.40 minute.

Germanca Emma Aicher, medaliată cu argint la coborârea olimpică de la Milano Cortina 2026, a încheiat la doar 0,01 secunde în urma italiencei.

Breezy Johnson, campioana olimpică, a fost cea mai rapidă pe prima parte a traseului, însă ritmul mai prudent pe final i-a adus doar locul trei, la +0,29 secunde.

Corinne Suter, câștigătoarea etapei de săptămâna trecută de la Soldeu, s-a clasat pe locul opt.

Sofia Goggia, triplă medaliată olimpică la Milano Cortina 2026, a încheiat doar pe locul 17.

În clasamentul disciplinei, Lindsey Vonn, aflată în recuperare după accidentarea de la Jocurile Olimpice, conduce în continuare. Emma Aicher, aflată pe locul secund, s-a apropiat la 14 puncte. Pirovano ocupă locul al treilea, la 64 de puncte de prima poziție.

În clasamentul general, Aicher ocupă locul doi, la 139 de puncte în urma liderului Mikaela Shiffrin.

Următoarea etapă din Cupa Mondială feminină are loc sâmbătă, pe traseul La Volata, cu proba de Super-G.

Măsura face parte din eforturile de susținere a tranziției energetice și este aliniată obiectivelor Pactul pentru o industrie curată, arată vineri Comisia Europeană într-un comunicat.

Schema are ca scop instalarea unor noi sisteme de stocare a energiei electrice cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh, pentru a facilita integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul energetic național.

Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii.

Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă.

Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030.

Potrivit Comisiei, măsura este necesară și proporțională pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru a sprijini dezvoltarea unor activități economice importante pentru implementarea politicilor climatice ale Uniunii Europene.

Programul este aprobat în cadrul Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025. Acesta permite statelor membre să sprijine investițiile în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate.

Sprijinul total acordat Ucrainei de instituțiile Uniunii Europene și de statele membre a ajuns la 193,3 miliarde de euro de la începutul războiului, arată Raportul general privind activitățile Uniunii Europene în 2025, publicat vineri de Comisia Europeană. Documentul evidențiază, printre altele, amploarea ajutorului oferit Kievului, de la sprijin financiar și militar până la asistență umanitară și programe de reconstrucție.

Ajutor financiar și militar, în cifre

Numai în anul 2025, Uniunea Europeană a acoperit 84% din necesarul de finanțare externă al Ucrainei, contribuind la menținerea funcționării economiei și instituțiilor statului. În același timp, liderii europeni au decis, la Consiliul European din decembrie, mobilizarea a încă 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, prin împrumuturi comune garantate de bugetul UE.

Sprijinul militar a fost unul dintre pilonii principali ai ajutorului acordat Ucrainei. UE și statele membre au furnizat aproximativ 66 de miliarde de euro în asistență militară, inclusiv 6,4 miliarde de euro prin mecanismul European Peace Facility, fondul european pentru sprijin militar extern. În paralel, misiunea de asistență militară pentru Ucraina (EUMAM) a instruit până acum aproximativ 85.000 de militari ucraineni.

27 de miliarde de euro, active înghețate

Uniunea Europeană a contribuit și cu fonduri provenite din active rusești înghețate. 3,4 miliarde de euro din veniturile generate de aceste active au fost direcționate către sprijinirea Ucrainei. În același timp, statele membre au înghețat peste 27 de miliarde de euro în active private aparținând oligarhilor ruși și belaruși și apropiaților acestora.

Cea mai mare operațiune de urgență din istoria UE

De asemenea, UE continuă să ofere ajutor umanitar pentru populația afectată de război. De la invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a alocat peste 1 miliard de euro pentru programe umanitare în Ucraina, dintre care 220 de milioane de euro doar în 2025.

În luna septembrie, au fost mobilizate 40 de milioane de euro pentru a ajuta populația să facă față celei de-a patra ierni de război. Fondurile au fost destinate materialelor pentru adăposturi, reparării locuințelor și îmbunătățirii accesului la apă, încălzire și servicii sanitare.

În paralel, mecanismul european de protecție civilă a coordonat cea mai amplă operațiune de sprijin de urgență din istoria UE. Statele membre și țările participante au trimis în Ucraina peste 156.000 de tone de ajutoare, inclusiv echipamente medicale, generatoare, vehicule și materiale pentru adăposturi.

De asemenea, mai mult de 4.700 de pacienți ucraineni au fost transferați pentru tratament în spitale din Europa.

Protecție pentru refugiați până în 2027

UE continuă să primească și persoanele care fug din calea războiului. Din 2022, peste 4 milioane de ucraineni au fost găzduiți în statele membre. În 2025, țările UE au decis să prelungească statutul de protecție temporară până la data de 4 martie 2027, ceea ce le permite refugiaților să locuiască, să muncească și să studieze în Uniunea Europeană.

50 de miliarde de euro pentru reconstrucție

Pe termen lung, sprijinul european vizează și reconstrucția Ucrainei. UE a creat Ukraine Facility, un instrument financiar de până la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, destinat redresării economice, reconstrucției infrastructurii și modernizării țării.

În cadrul acestui mecanism, UE pune la dispoziție 9,5 miliarde de euro pentru investiții în Ucraina, bani care ar urma să atragă și alte finanțări publice și private, astfel încât suma totală pentru reconstrucție să ajungă până la 40 de miliarde de euro. Până acum, 6,9 miliarde de euro au fost deja alocate pentru proiecte care includ locuințe, infrastructură energetică, apă potabilă și modernizarea serviciilor publice.

Linie feroviară de peste 73 milioane de euro

Blocul comunitar investește și în infrastructura de transport care leagă Ucraina de piața europeană. 2,3 miliarde de euro au fost deja mobilizate pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport dintre UE, Ucraina și Republica Moldova. Din această sumă, 1,55 miliarde de euro reprezintă granturi acordate prin programul Connecting Europe Facility, programul UE pentru finanțarea infrastructurii de transport.

Printre proiectele finanțate se numără o linie feroviară la standard european între Polonia și Ucraina, în valoare de 73,5 milioane de euro, menită să înlesnească integrarea transportului ucrainean în rețeaua feroviară europeană.

20 de milioane pentru exporturi

Sprijinul economic este completat de instrumente menite să stimuleze comerțul. În 2025, a fost semnat primul acord din cadrul Ukraine Export Credit Guarantee Facility, mecanismul UE care oferă garanții pentru exporturile europene către Ucraina. Prin acest instrument sunt acordate garanții în valoare de 20 de milioane de euro.

Raportul UE arată că sprijinul european nu se limitează la ajutor de urgență, ci urmărește integrarea treptată a Ucrainei în economia europeană. Kievul continuă să se apropie de piața unică a UE, inclusiv prin aprofundarea zonei de liber schimb și prin integrarea treptată în sectoare precum energia și transporturile.

„Securitatea Europei începe cu Ucraina”

Proiectele anunțate în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată în 2025 la Roma, ar putea mobiliza până la 10 miliarde de euro în investiții pentru reconstruirea locuințelor, repornirea economiei și modernizarea infrastructurii energetice.

În același timp, Ucraina a fost inclusă în programul Erasmus+ și două milioane de manuale noi sunt distribuite elevilor ucraineni pentru anul școlar 2025–2026.

„Securitatea Europei începe în Ucraina”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniind că UE va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

Potrivit DIICOT, procurorii din Teleorman au dispus reținerea a trei inculpați, dintre care doi minori, ambii în vârstă de 16 ani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, acces fără drept la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în februarie 2026, prin intermediul unei aplicații de mesagerie online, inculpații au recrutat o victimă minoră, de 13 ani, pe care au transportat-o la locuința unuia dintre ei, unde au întreținut raporturi sexuale cu aceasta. Apoi au dus-o și în alte zone din apropierea localității localității lor de domiciliu, unde, prin constrângere fizică şi ameninţări, au determinat-o să întreţină acte și raporturi sexuale contra cost cu mai mulți bărbați.

Sumele provenite din activitatea infracțională au fost încasate de inculpați.

Aceștia i-au luat victimei telefonul mobil, iar unul dintre ei l-a resetat, ştergând datele stocate pe acesta, și ulterior l-au vândut.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Teleorman a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 zile.

Asistența, care nu a mai fost raportată până acum, indică faptul că războiul în expansiune rapidă implică acum unul dintre principalii rivali ai SUA, o putere nucleară cu capacități avansate de colectare de informații, scrie The Washington Post.

De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv nave de război și aeronave, au spus cei trei oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

„Se pare că este un efort destul de amplu”, a declarat unul dintre aceștia.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Moscova a cerut încetarea războiului, pe care l-a numit „un act neprovocat de agresiune armată”.

Atacuri precise asupra infrastructurii militare

Nu este pe deplin clar în ce măsură Rusia oferă asistență de țintire Iranului. Capacitatea armatei iraniene de a localiza forțele americane a fost afectată la mai puțin de o săptămână de la începutul luptelor, au spus oficialii.

Șase militari americani au fost uciși și alții au fost răniți într-un atac cu dronă iraniană duminică, în Kuwait. Iranul a lansat mii de drone de atac și sute de rachete asupra pozițiilor militare americane, ambasadelor și unor obiective civile, în timp ce campania militară comună americano-israeliană a lovit peste 2.000 de ținte iraniene, inclusiv instalații de rachete balistice, active navale și structuri de conducere ale regimului.

„Regimul iranian este zdrobit”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, fără a comenta ajutorul rusesc. „Riposta lor cu rachete balistice scade în fiecare zi, marina lor este distrusă, capacitatea de producție este demolată, iar grupările proxy aproape că nu mai opun rezistență.”

CIA și Pentagonul au refuzat să comenteze.

Întrebat despre mesajul pe care îl transmite Rusiei și Chinei, doi dintre cei mai puternici susținători ai Iranului, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că „nu sunt cu adevărat un factor aici”.

Doi dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Iran au spus că China nu pare să ajute militar Iranul, în ciuda relațiilor strânse dintre cele două state.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns solicitării de comentarii. Beijingul a cerut, de asemenea, încetarea conflictului.

Iranul lovește infrastructură militară sensibilă

Analiștii spun că schimbul de informații ar explica precizia atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare americane, inclusiv asupra sistemelor de comandă și control, radarelor și unor structuri temporare, precum cea din Kuwait unde au fost uciși cei șase militari.

Stația CIA de la ambasada SUA din Riyadh, capitala Arabiei Saudite, a fost de asemenea lovită în ultimele zile.

Iranul „lovește foarte precis radarele de avertizare timpurie sau radarele peste orizont”, a spus Dara Massicot, expert în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace. „O fac într-un mod foarte țintit. Vizează sistemele de comandă și control.”

Iranul are doar câțiva sateliți militari și nu dispune de o constelație proprie de sateliți, ceea ce face ca imaginile furnizate de Rusia, care are capacități spațiale mult mai avansate, să fie extrem de valoroase, mai ales după ce Moscova și-a perfecționat propriile metode de țintire în timpul războiului din Ucraina.

Nicole Grajewski, cercetătoare la Harvard Kennedy School, a spus că atacurile de represalii ale Iranului au demonstrat un nivel ridicat de sofisticare, atât în alegerea țintelor, cât și în capacitatea de a depăși uneori sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale aliaților.

„Reușesc să treacă de apărarea antiaeriană”, a spus ea, adăugând că eficiența loviturilor iraniene pare să fi crescut chiar și față de războiul de 12 zile cu Israelul de anul trecut.

Conflictul reconfigurează alianțele

Pentagonul își consumă rapid stocurile de armament de precizie și interceptori pentru apărare aeriană, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Sprijinul Rusiei schimbă modul în care diferite state au participat la un conflict indirect de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. În acel război, adversari ai SUA, inclusiv Iran, China și Coreea de Nord, au oferit Moscovei sprijin militar sau industrial.

Statele Unite au oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de miliarde de dolari și informații pentru a îmbunătăți capacitatea Kievului de a lovi pozițiile ruse.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că administrația Trump a cerut ajutor pentru a contracara dronele iraniene și că Ucraina va trimite specialiști în acest sens.

Iranul a fost unul dintre principalii susținători ai Rusiei în războiul din Ucraina, oferind tehnologia pentru producerea dronelor de atac ieftine, folosite frecvent pentru a satura apărarea aeriană ucraineană și a epuiza stocurile de interceptori occidentali.

„Rușii știu foarte bine ce fel de sprijin oferim ucrainenilor”, a spus unul dintre oficialii familiarizați cu sprijinul Moscovei pentru Teheran. „Cred că au fost foarte bucuroși să își ia revanșa.”

Calitatea capacităților de colectare a informațiilor ale Rusiei nu este la nivelul celor americane, dar rămâne printre cele mai bune din lume, a adăugat acesta.

În același timp, Kremlinul vede și posibile avantaje într-un conflict prelungit între SUA și Iran, inclusiv creșterea prețurilor petrolului și distragerea atenției Occidentului de la războiul din Ucraina.

Totuși, lipsa unei implicări militare directe a Moscovei arată că Rusia trebuie să se concentreze în continuare pe alte priorități. Potrivit experților, pentru Kremlin, războiul din Ucraina rămâne principala preocupare strategică.

Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe al Islandei, Katrin Gunnarsdottir, care a declarat într-o conferință de presă că decizia guvernului privind organizarea referendumului la data de 29 august a fost luată în unanimitate, notează Reuters. 

Islanda a abandonat discuțiile în 2013, în urma a patru ani de negocieri cu blocul comunitar, însă interesul pentru aderarea la UE a revenit în ultimii ani, pe fondul creșterii costului vieții și al războiului din Ucraina, potrivit sondajelor de opinie.

Un alt factor care a determinat schimbarea de opiniei în rândul populației, este instabilitatea geopolitcă. 

Amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu situat între Islanda și Statele Unite, au intensificat discuțiile despre securitatea și poziționarea strategică a țării nordice.

Potrivit inițiativei guvernului de la Reykjavik, dacă negocierile cu Uniunea Europeană vor fi reluate, rezultatul acestora va fi supus unui al doilea referendum, în cadrul căruia cetățenii islandezi vor decide dacă țara ar trebui să adere efectiv la blocul comunitar.