Decizia care a stârnit un veritabil scandal, culmea, mai ales în rândurile electoratului PDL-USR, în rândurile electoratului lui Nicușor Dan, se referă la reducerea spectaculoasă a burselor pentru elevi.
Trebuie precizat că e vorba de o măsură prin care se dă un soi de bursă care ține mai puțin cont de performanță. A fost o întreagă discuție.
De fapt, această măsură a fost luată pentru a aduce copiii la școală. Ca și măsura cu masa caldă, cu cornul, a fost o măsură prin care părinți cu venituri mici sau cu lipsa chefului de a-și trimite copiii la școală au fost îndemnați și ajutați să-i trimită, pentru că, de fapt, luau bursă. Și atunci, de fapt, cu bursa elevul întreținea și părintele.
Nu are importanță faptul că această primă măsură radicală pentru reducerea deficitului bugetar a fost percepută ca fiind reducerea burselor.
Asta a stârnit indignare și dacă vom citi cu atenție sau vom număra cu atenție reacțiile, atât pe social media cât și în presa mainstream ale celor care protestează, vom constata că argumentul lor e temeinic din punctul lor de vedere.
Și anume, argumentul este acesta: Băi, aveți pensii nesimțite, salarii uriașe, o superclasă de români care nu produce nimic, dar ia salarii uriașe, are venituri uriașe. Și măsurile de reducere a deficitului bugetar au fost văzute ca măsuri și mai ales morale. Adică trebuie să punem capăt acestor risipe, acestor cumetrii.
Revolta, nu numai a electoratului lui Nicușor Dan, ci a tuturor românilor simpli, a venit din faptul că locul la stat, salariul la stat, funcția la stat a devenit un fel de afacere de corupție. Adică ajung la putere, înființez nu știu ce institut sau nu știu ce consiliu și salariile de acolo sunt uriașe, care sunt un fel de plată pentru clientela politică. Nu întâmplător presa a atacat absența unei decizii privind subvenționarea partidelor.
Deci este clar că reducerea deficitului bugetar a fost văzută și este văzută ca o chestiune în primul rând de morală publică. Adică hai să punem capăt acestor cheltuieli de cometrie vecine cu corupția. În loc să îi dai, ca pe vremuri, un contract cu statul, că e mai greu acum un contract generos, acum îi dai cumnatei unui lider de partid sau unui primar care ți-a adus voturi, îi dai o funcție pe care nu o merită, dar care îi aduce foarte mulți bani.
Ilie Bolojan, care nu depășește gândirea și felul de a fi al unui contabil, nu a pornit cu această chestiune morală. De exemplu, la elevi el ne-a spus că, uitați, în conferința de presă, că am dezvoltat un pachet de burse care acum trei ani de zile a plecat de la 188 milioane de lei pe toată țara și a ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. O creștere imensă, deci trebuie să le reducem.
Bine, n-a venit să explice, nu știu, că e o sursă de corupție, deși nu este. Această viziune a intrat în conflict și cu opțiunile electorale. Nici în campania electorală pentru parlamentare, nici în cea pentru prezidențiale, nu s-a pus problema la un moment dat a reducerii în sine, a deficitului bugetar, ca o chestiune strict economică.
Dacă ne uităm la sloganul lui Nicușor Dan, este România onestă. România onestă înseamnă România în care tai de la ăia care iau bani pe nedrept, tai cheltuielile nesăbuite, ca să zic așa, și, mă rog, lași pe ceilalți să trăiască. Deci, absența acestei dimensiuni morale omoară clar aceste măsuri care sunt văzute strict contabilicește.