„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa. Nu deține aeroport, este „plictisitoare”, dar are peisaje spectaculoase

Liechtenstein este considerată de unii turiști drept „țara cea mai puțin vizitată” din Europa, potrivit Express. În plus, turiștii, nu foarte mulți, susțin că este plictisitoare. Conform statisticii, țara aflată între între Austria și Elveția a avut în 2024 un număr de 228.000 de nopți ocupate în unități de cazare turistică.

Liechtenstein nu are ieșire la mare și atracții turistice majore. Recent, o bloggeriță poloneză (Kami) a descris-o drept „cea mai plictisitoare țară în care am fost vreodată”. Ea a mai spus că nu îi învinovățește pe oameni că nu o vizitează, deoarece „nu am putut găsi nimic excepțional care să-mi placă în acest loc”. Unele persoane au susținut părerea polonezei și i-au sfătuit pe turiști să opteze pentru o excursie de o zi în locul unei vacanțe de câteva zile.

Totuși, Liechtenstein care este una cele mai mici țări din lume, se mândrește cu peisaje alpine frumoase, castele demne de filmele Disney și o colecție impresionantă de muzee.

Țara fără aeroport

Liechtenstein nu are aeroport, așa că majoritatea călătorilor ajung la gara Schaan-Vaduz, cu trenuri care traversează peisajul alpin din Austria. Atenție însă: Liechtenstein are doar trei gări. Din fericire, există autobuze și taxiuri din Schaan-Vaduz, iar primul loc de vizitat este Castelul Vaduz, care este încă reședința oficială a Familiei Princiare din Liechtenstein. Interiorul nu poate fi vizitat, însă se permite accesul pe domeniul care oferă o priveliște panoramică asupra Văii Rinului.

Capitala Vaduz este un oraș compact care îmbină arhitectura modernă cu influențele alpine. Vizitatorii pot explora Kunstmuseum Liechtenstein, un muzeu de artă modernă situat într-o clădire neagră.

Alt muzeu, Liechtensteinisches LandesMuseum, se concentrează pe istoria naturală și culturală a Liechtensteinului, în timp ce Kathedrale St. Florin are un stil neogotic și vitralii grandioase.

În apropiere, Malbun este principala stațiune de schi a țării. De obicei, aceastaeste deschisă de la mijlocul lunii decembrie până la începutul lunii aprilie. Nu este aglomerată și are dotări moderne și trasee pentru familii, inclusiv pentru cele cu copii mici.

O universitate interzice accesul bărbaților în anumite zone pentru a asigura confortul femeilor

Inițiativa vizează o universitate din California de Sud, sala Robinson de la Centrul Lyon. Programul se desfășoară luni și miercuri, între orele 10 și 11 dimineața. A fost lansată ca fază experimentală, pentru a testa dacă există cerere suficientă din partea studenților, conform Fox News.

Organizația SAGE – Adunarea Studenților pentru Emanciparea de Gen – a pornit de la mărturiile femeilor și studenților non-binari care se simt inconfortabil în sala de sport. „Fie că sunt abordate în mod regulat, fie că oamenii le privesc. În timp, acel disconfort le determină să renunțe cu totul”, a declarat Jana Alnajjar, coordonatoarea de advocacy a SAGE.

Mengze Wu, studentă în ultimul an la neuroștiințe a confirmat experiența: „Nu reușesc să ocup mult spațiu decât dacă mă afirm cu adevărat. Și chiar și așa, mă confrunt cu multe obstacole în a mă simți complet confortabilă.”

Tensiune între inițiativă și politica universității

Inițiativa se lovește de o contradicție: sala trebuie să rămână deschisă tuturor, conform politicii USC și reglementărilor federale privind DEI. „Au existat multe discuții contradictorii cu privire la faptul dacă aceasta ar fi o opțiune viabilă”, a recunoscut Alnajjar.

Un purtător de cuvânt al USC Student Life a clarificat: „Acest program este sponsorizat de consiliul studenților de licență și este deschis tuturor studenților, în conformitate cu politica universității.”

„Nici măcar nu ar trebui să existe un loc special pentru femei”

Nu toți studenții văd inițiativa ca pe o soluție. Hannah Lee, studentă la inginerie biomedicală, consideră că simpla dezbatere despre necesitatea unui astfel de spațiu dezvăluie o problemă mai profundă. „Faptul că ne gândim că e o idee bună arată sistemic că există o problemă mai mare. Ar trebui să fie incluziv pentru toată lumea”, a spus Lee.

Cât „a mușcat” panettone din piața cozonacului tradițional în ultimii ani? Principala diferență dintre cele două dulciuri

Cozonacul clasic copt de mame și bunici nu mai este nelipsit pe masa de Paște, ci în locul lui românii cumpără în ultimii ani sortimente de o varietatea uneori copleșitoare. La o simplă căutare pe platformele marilor retaileri, sunt peste 200 de produse care apar ca rezultat al unei căutări după cuvântul „cozonac”.

Produsele variază în funcție de rețetă, umplutură, formă, iar printre ele se distinge și cozonacul pannetone, de origine Italiană, care și-a câștigat notorietatea în ultimii ani mai ales în pachetele cadou trimise de companii.

În ultimii ani, acest sortiment a început să fie fabricat inclusiv de producători autohtoni.

Potrivit retailerilor, principala diferență dintre cozonac și panettone constau în textură: în timp ce cozonacul românesc este dens, cu aluat bine dospit și umplutură generoasă și copt în tăvi dreptunghiulare, „fratele” italian este mult mai aerat, pufos, cu o formă de cupolă înaltă, iar umplutura este, în mod tradițional,  din fructe confiate și stafide.

Datelor din industrie obținute de Mediafax arată că panettone a ajuns să dețină o cotă de aproximativ 6% din totalul vânzărilor din categoria cozonac și în acest an nu s-a simțit o creștere față de volumele vândute în trecut.

Mai scump ca niciodată

Cel mai scump produs din această categorie disponibile pe una dintre principale platformele online era, joi seara, Panettone Loison cu cremă Zabaione, la prețul de 228 de lei, pentru un kilogram.

Prețul cozonacilor din cofetării a crescut vizibil în 2026, chiar dacă materiile prime folosite în prepararea lor au înregistrat scăderi.

Analizele arată că, deși cacao, zahărul, untul, grâul sau ouăle sunt mai accesibile decât în anii anteriori, acest lucru nu se reflectă direct în prețul produselor finite. Cererea mare din perioada Paștelui și costurile indirecte mențin prețurile ridicate în cofetării.

Evoluția prețurilor din ultimii ani arată clar trendul ascendent de la an la an. În prezent, în cofetăriile din București, prețurile variază semnificativ în funcție de rețetă și gramaj.

În medie, pentru un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, românii plătesc în 2026 între 120 și 140 de lei. Variantele mai sofisticate, cu glazuri, umpluturi speciale sau însiropate, pot depăși ușor pragul de 200 de lei, arată o analiză Mediafax.

Pe lângă creșterea prețurilor, apare tot mai des și fenomenul de shrinkflation. Unele brutării și magazine vând cozonaci cu gramaje mai mici, de 300 sau 400 de grame, la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării.

Două femei din Iași au ajuns la spital în urma unor accidente casnice grave

Primul caz a fost al unei femei de aproximativ 35 de ani. Aceasta și-a introdus un deget de la mâna stângă în blender în timpul funcționării aparatului, conform UPU-SMURD Iași.

Lama s-a blocat în rană, impunând intervenție chirurgicală pentru scoaterea corpului străin. Femeia a fost preluată de echipajele UPU-SMURD Iași și transportată la sala de chirurgie plastică.

UPU-SMURD Iași

Arsuri de gradul 2-3 și traumatism cranian, al doilea caz grav

Al doilea caz a implicat o femeie de aproximativ 50 de ani. Aceasta s-a dezechilibrat și a căzut peste aragaz, suferind arsuri prin flacără și lichid fierbinte. Arsurile au fost încadrate la gradele 2-3, afectând aproximativ 5% din suprafața corporală.

În urma căderii, femeia a suferit și un mic hematom epidural frontal. A fost internată pe clinica de chirurgie plastică pentru monitorizare și tratament.

Mina de aur a fitnessului pe care nimeni nu a exploatat-o încă

Companii precum Meta se îndreaptă către tehnologie purtabilă care depășește monitorizarea mișcării. Ochelarii inteligenți cu AI integrat permit utilizatorilor să înregistreze alimentele în timp real prin comenzi vocale și recunoaștere vizuală. Te uiți la farfurie, rostești o comandă, iar sistemul procesează automat informația, scrie Men’s Fitness.

De ce au eșuat aplicațiile clasice de nutriție

Aplicații precum MyFitnessPal sau Cronometer au funcționat, dar au cerut consecvență și atenție la detalii. Majoritatea utilizatorilor au abandonat introducerea manuală a meselor după câteva săptămâni. Rezultatul: date incomplete și inutilizabile.

Dispozitivele purtabile elimină această problemă. Când înregistrarea devine instantanee și nu necesită folosirea mâinilor, adoptarea crește. Iar când adoptarea crește, calitatea datelor se îmbunătățește dramatic.

De ce datele nutriționale valorează mai mult decât pașii

Spre deosebire de antrenamente sau somn, consumul alimentar spune o poveste mai profundă. Reflectă obiceiuri, disciplină, stil de viață, cultură și tipare socio-economice. Este zilnic, repetitiv și legat direct de compoziția corporală, nivelurile de energie și sănătatea pe termen lung.

Până acum, platformele se bazau pe predicții – conținut consumat, produse cumpărate, comunități urmărite. Înregistrarea directă a alimentelor mută ecuația de la presupuneri la comportament real.

Ce se deschide pentru platforme și utilizatori

Pentru utilizator, acest sistem poate genera feedback nutrițional în timp real, coaching personalizat și recomandări mai precise. Pentru platforme, datele nutriționale la scară largă devin un activ esențial – util nu doar pentru experiența utilizatorului, ci și pentru publicitate și dezvoltarea de produse.

Companiile care vor capta primul acest strat de date vor deține un avantaj semnificativ în viitorul industriei fitness.

Incendiu la un fast-food din județul Cluj, în miez de noapte

Solicitarea la incendiul izbucnit într-un fast-food a fost primită în jurul orei 23.20. La incendiu au mers două autospeciale de stingere, iar pentru sprijin au fost alertate și echipaje din cadrul ISU Bistrița-Năsăud.

Patru butelii evacuate din fast-food, nicio victimă

Incendiul s-a manifestat pe o suprafață de aproximativ 50 de metri pătrați. Pompierii au evacuat din interiorul clădirii patru butelii, prevenind astfel un posibil pericol suplimentar, conform ISU Cluj.

Pe parcursul intervenției nu au existat persoane care să necesite îngrijiri medicale.

Flăcările au fost stinse în limitele găsite, intervenția finalizându-se după ora 00.00. Cauza probabilă a incendiului este un scurtcircuit electric.

Ucraina. Atacuri în valuri înainte de Paște, sunt zeci de victime și de imobile civile distruse

Rusia a lansat 160 de drone asupra Ucrainei peste noapte, iar apărarea aeriană a doborât 133 dintre acestea, a anunțat Live Ukraine. Cel puțin 20 de drone au lovit ținte provocând victime și pagube însemnate.

La Sumî, rușii au lovit de două ori clădiri rezidențiale din oraș. Cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 14 ani. Cele mai multe victime sunt persoane în vârstă, au transmis ucrainenii.

La Odesa, o dronă rusească a lovit o zonă rezidențială omorând două persoane și rănind alte două. Zeci de clădiri au fost avariate, precum și elemente de infrastructură energetică, industrială și de transport.

În regiunea Poltava o persoană a fost ucisă și o alta rănită din cauza prăbușirii unor resturi de dronă.

În regiunea Dnipropetrovsk au fost mai multe atacuri care au avariat case și vehicule, iar la Harkov a fost lovită o clădire administrativă, au precizat ucrainenii.

Harta scumpirii locuințelor în Europa: cine conduce, unde sunt cele mai mici creșteri și singura țară cu prețuri în scădere

Experții indică îmbunătățirea condițiilor de finanțare drept principalul motor al acestei tendințe. Pe măsură ce ratele dobânzilor s-au stabilizat, cumpărătorii care amânaseră achiziția unei locuințe au revenit pe piață, a declarat Michael Polzler, CEO al REMAX Europe, pentru Euronews Business.

Ungaria, liderul creșterilor din UE

Ungaria a înregistrat cel mai mare avans anual al prețurilor locuințelor în trimestrul patru din 2025, cu 21,2%. Kate Everett-Allen, de la Knight Frank, explică rezultatul prin programele de subvenționare a achizițiilor imobiliare promovate de autorități în ultimii ani, care au stimulat atât cererea populației, cât și activitatea investitorilor.

Portugalia, Croația și Spania, peste 10%

În zona euro, Portugalia a urmat cu o creștere de 18,9%, iar Croația cu 16,1%. Spania a înregistrat un avans de 12,9%.

Cererea internațională a fost factorul comun în toate trei. Migrația motivată de stilul de viață, cumpărătorii de a doua locuință și investițiile străine, inclusiv nomazi digitali și pensionari, au menținut presiunea pe piețele urbane și de coastă.

În Portugalia, creșterea a fost amplificată de o ofertă extrem de limitată în Lisabona și Porto, dar și de un sistem de garanții publice care permite finanțare ipotecară de până la 100% pentru tinerii la prima achiziție.

Alte țări cu avansuri puternice

Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%) au depășit și ele pragul de 10%. Everett-Allen notează că Europa Centrală și de Est a performat remarcabil, susținută de o creștere mai puternică a PIB-ului și de investiții în infrastructură.

Cum stă România

România a înregistrat o creștere de 6,7% a prețurilor locuințelor, peste media UE de 5,5%, dar sub performanțele din regiune. Danemarca (7,6%) și Irlanda (7%) au depășit ușor România.

Finlanda, singura țară cu scădere

Finlanda a fost singura piață din cele 29 analizate unde prețurile locuințelor au scăzut, cu un minus de 3,1% față de anul anterior.

Dintre marile economii ale UE, Spania conduce detașat. Germania a crescut cu doar 3%, iar Franța cu 1%, ambele recuperând după corecții bruște din 2023-2024.

Sfânta Lumină de la Ierusalim are un plan de rezervă

Delegații eparhiilor Patriarhiei Române vor prelua Sfânta Lumină direct de la Aeroportul Internațional „Otopeni”. Cel care o aduce din Ierusalim este părintele arhimandrit Ioan Meiu.

Acesta este Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. El va transporta personal flacăra până în România.

Cum ajunge Sfânta Lumină în fiecare parohie

După preluarea de la Otopeni, distribuția se face printr-un lanț organizat. Centrele eparhiale vor prelua Lumina de la delegați. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, aceasta va ajunge la fiecare parohie din țară.

În jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia momentul solemn al primirii.

Un simbol al unității Bisericii Ortodoxe Române

Aducerea Sfintei Lumini reprezintă mai mult decât un gest liturgic. Patriarhia Română o descrie ca pe un simbol al comuniunii și unității ecleziale. Este totodată o expresie a bucuriei pascale prilejuite de Învierea Domnului Iisus Hristos.

Tradiția a fost inaugurată în 2009, din inițiativa Patriarhului Daniel. De atunci, Sfânta Lumină sosește an de an în România în Sâmbăta Mare.

Ce se întâmplă dacă situația din Orientul Mijlociu împiedică aducerea Sfintei Lumini

Patriarhia recunoaște că există un context geopolitic tensionat. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta logistica transportului. Totuși, instituția transmite că există toate premisele ca tradiția să fie respectată.

Într-un scenariu de forță majoră, există un plan de rezervă. Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în 2025 a fost păstrată neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială la Catedrala Patriarhală. Aceasta se află pe Colina Bucuriei din București.

Dacă zborul din 2026 nu va fi posibil, flacăra din candela păstrată va fi oferită credincioșilor. Astfel, continuitatea simbolică a Sfintei Lumini este asigurată indiferent de circumstanțe.

Drob de miel tradițional: rețeta pas cu pas pentru un preparat festiv gustos

Ingrediente principale

Pentru un drob tradițional sunt necesare organe de miel (ficat, inimă, plămâni și rinichi), ouă, ceapă verde, usturoi verde, mărar, pătrunjel, sare, piper și ouă fierte pentru interior. În unele rețete se adaugă și pâine înmuiată sau prapure de miel pentru învelire.

Ingrediente (pentru aproximativ 6–8 porții)

  • 1 kg organe de miel (ficat, inimă, plămâni, rinichi)
  • 2 legături ceapă verde
  • 2 legături usturoi verde
  • 1 legătură mărar
  • 1 legătură pătrunjel
  • 5 ouă crude
  • 5–6 ouă fierte (pentru interior)
  • 1–2 linguri ulei
  • sare și piper, după gust
  • (opțional) prapure de miel sau 2–3 felii de pâine înmuiată în lapte/apă

Mod de preparare – pas cu pas

Organele de miel se spală bine și se fierb aproximativ 30–40 de minute, până devin fragede. După răcire, se toacă mărunt sau se trec prin mașina de tocat.

Într-un bol mare se amestecă organele tocate cu verdețurile spălate și tocate fin (ceapă, usturoi, mărar și pătrunjel), ouăle crude bătute, sare și piper. Compoziția trebuie să fie omogenă și bine legată.

O tavă se unge cu ulei și, opțional, se tapetează cu prapure de miel. Se toarnă jumătate din compoziție, apoi se așază ouăle fierte întregi pe mijloc și se acoperă cu restul compoziției.

Drobul se coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de aproximativ 45–60 de minute, până capătă o crustă aurie și fermă. După coacere, se lasă la răcit complet înainte de tăiere.

Servire și tradiție

Drobul de miel se servește, de obicei, rece, alături de ouă roșii, cozonac și alte preparate specifice mesei de Paște. În tradiția românească, el marchează începutul sărbătorii și este considerat un simbol al abundenței și al renașterii.