Estonia se pregătește pentru cel mai grav scenariu al unui atac împotriva sa. NEXTA anunță că scenariul presupune că în cazul în care țara este complet izolată pe aer, mare și uscat, trebuie să fie capabilă să reziste singură timp cel puțin 30 de zile.

Termenul a fost inclus în strategia de securitate actualizată. Documentul îi vizează și pe locuitori. Acestora li se cere să fie pregătiți să se descurce cel puțin șapte zile fără ajutor.

Oficialii de la Tallinn numesc Rusia drept principala amenințare.

Taylor și soțul ei, Rick, au deschis „Hattiesburg Pocket Museum” (n.r. trad. – Muzeul de Buzunar din Hattiesburg), cunoscut drept „Cel mai mic muzeu din Mississippi” în anul 2020, sperând să aducă bucurie, dar și vizitatori în centrul orașului, în timpul pandemiei de Covid.

Scenele suprarealiste pe care Vicky le creează transformă o simplă alee într-un loc de întâlnire al comunității, dar și o destinație turistică, potrivit Associated Press.

@maverickfamilylife You could easily spend an hour here searching for all the tiny figurines. The Hattiesburg Pocket Museum is located in an alley in downtown. It’s great for kids & is free! The art is updated often, so we stop each time we go through town. #hattiesburg #hattiesburgms #visithburg #pocketmuseum #tinymuseum #scavengerhunt #familyfriendly #roadtripfamily #freeactivitiesforkids ♬ I Like Tiny Things – Cody & Heart & Mr. Primm & Scatter & Christina Perri

Inedit este și că tematica expozițiilor se schimbă dată pe lună, iar periodic se adaugă noi exponate, figurine în miniatură, statui dar și alte decorațiuni.

Brianna Moore, o vizitatoare care locuiește în orașul Hattiesburg, își aduce regulat cei doi fii în vizită la acest muzeu, este încântată de acest mic muzeu, unde intrarea este liberă.

„Poate că vii cu moralul la pământ, dar vei pleca plin de entuziasm. Băieților mei le place la nebunie”, spune Brianna.

La început, a fost doar o vitrină orientată spre aleea din spatele Teatrului Saenger din orașul Hattiesburg al statului Mississippi.

Ulterior, muzeul s-a extins și include acum o mică galerie de artă, un cinematograf, picturi murale, un punct de schimb de brelocuri și DVD-uri, și chiar un pod pictat în culorile curcubeului, unde iubitorii de animale au atârnat zgărzile pisicilor și cățeilor care au trecut în neființă.

Există chiar și un spațiu de dans, cu senzori de mișcare, care redă muzică însoțită de lumini disco.

„Este o alee obișnuită, de genul celor care se găsesc în orice oraș. A fost nevoie doar să o privesc dintr-o perspectivă diferită pentru a-mi imagina ce ar putea deveni”, a declarat Taylor.

Soțul lui Taylor este directorul executiv al Comisiei pentru Convenții din orașul Hattiesburg, care administrează muzeul și teatrul. Organizația estimează că peste 300.000 de curioși au vizitat muzeul de la deschiderea sa, fapt care a dus la o creștere de peste 40% a economiei turismului din oraș, potrivit datelor oferite de Marlo Dorsey, directorul general al agenției de marketing Visit Hattiesburg.

Acesta a atribuit creșterea eforturilor concentrate ale administrației de a dezvolta și promova cultura, activitățile activitățile recreative și scena artistică a orașului, inclusiv cu o inițiativă de a picta 100 de murale în tot orașul.

Muralele de pe alee, realizate de o artistă locală

„Muzeul de Buzunar” a servit, de asemenea, drept teren de încercare pentru artiștii locali. Gabby Smith, artista care a pictat mai multe murale în alee, a declarat că acest lucru a ajutat-o să-și consolideze încrederea în sine, în momentul în care a decis să se dedice artei ca profesie cu normă întreagă.

Acum își privește copiii alergând prin alee, arătând cu degetul spre diverse murale și întrebând: „Mami, și pe ăla l-ai pictat tu?”

Înapoi în atelierul ei, Taylor se minunează de cât de popular a devenit muzeul. Credea că interesul va scădea după pandemie. Acum, își petrece o mare parte din timp organizând expozițiile în continuă schimbare ale muzeului. Taylor spune că timpul și energia sa merită efortul. Ea își dorește să contribuie la promovarea orașului său pentru un public mai larg.

„Hattiesburg nu este un oraș de coastă și nu are munți. Trebuie să existe ceva care să-i determine pe oameni să coboare de pe autostradă”, a declarat Taylor.

Iranienii nu au redeschis complet Strâmtoarea Ormuz deoarece nu pot găsi sau îndepărta toate minele marine pe care tot ei le-au amplasat, potrivit oficialilor americani citați de The New York Times. Iranienii vor să redeschidă strâmtoarea pentru a debloca negocierile de pace cu americanii.

Circulația este permisă doar parțial deoarece iranienii nu pot localiza toate minele pe care le-au amplasat în calea navigabilă. De asemenea, iranienii nu au capacitatea de îndepărta toate minele chiar și atunci când știu unde se află, au declarat oficiali americani.

Acest lucru poate provoca blocarea negocierilor de pace de la Islamabad. Dezvăluirea ajută la explicarea motivului pentru care Teheranul a fost lent în a se conforma cerințelor președintelui american Donald Trump de a restabili transportul maritim prin strâmtoare.

De asemenea, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat săptămâna aceasta că strâmtoarea se va redeschide „cu luarea în considerare a limitărilor tehnice”. Oficialii americani au confirmat pentru NYT că expresia era o referire directă la problema minelor.

David P., un copil român, mai avea o săptămână până să împlinească 12 ani. Familia sa emigrase din România cu peste un deceniu în urmă. Toți cei care îl cunoșteau îl descriu ca fiind „fericit, zâmbitor, vesel”. Era portar la echipa de fotbal din Villanueva de la Cañada și cel mai bun din clasa sa, conform ABC.

Nuestras más sinceras condolencias a la familia de David, el menor asesinado en Villanueva de la Cañada.

DEP 🖤🌹

La obsesión de Julio, el asesino de David.

„El Julio está fatal de la cabeza, muchas veces le enseñó al niño un cuchillo”.https://t.co/XH50jDty82 pic.twitter.com/dDChTiMRrF

— Más q Guardia Civil (@MqGuardiaCivil) April 10, 2026

Joi seară, la ieșirea de la cursurile de engleză dintr-un centru cultural local, a mers la toaletă. Acolo l-a urmărit Julio B., un tânăr de 23 de ani diagnosticat cu autism în stadiu avansat. L-a înjunghiat de cel puțin trei ori, în torace, gât și spate. Echipajele de urgență l-au resuscitat, dar David a murit în elicopterul care îl ducea spre spitalul 12 de Octubre din Madrid.

„Vrea să fie iubitul meu”

Cu aproximativ o lună înainte de tragedie, David îi spusese unui prieten că Julio „vrea să fie iubitul meu sau ceva de genul ăsta”. Tânărul pictase inițialele celor doi pe pereții primăriei. Mama lui David îi interzisese deja să mai petreacă timp cu el.

Julio nu avea mulți prieteni de vârsta lui. Frecventa grupul minorilor pentru că, spune familia sa, „avea mentalitatea unui copil”.

David fusese singurul care îl acceptase și încercase să îl integreze. „El doar a vrut să îl includă printre prietenii lui. Și uite cum s-a terminat”, spune un băiat apropiat de amândoi.

Mesaje ascunse într-o piață

După crimă, Julio a fugit, s-a schimbat de haine și s-a prezentat la un spital din Móstoles, afirmând că suferise o criză psihotică. Garda Civilă l-a reținut și l-a pus sub supraveghere psihiatrică.

Vineri, un copil a indicat anchetatorilor un colț din Piața Spaniei unde Julio își ascunsese mai multe hârtii scrise de mână. Unul dintre mesaje spunea: „Nu vreau să fiu o povară, nu vreau să le fac rău prietenilor mei”.

Garda Civilă a căutat toată ziua arma crimei și mănușile folosite. Un rucsac cu resturi de mănuși de plastic a fost deja ridicat.

O comunitate în doliu

Tatăl lui David, Gabriel, a aflat vestea în timpul slujbei de Joia Sfânt la biserica ortodoxă. Mama, Anca, îl aștepta în mașină în fața centrului cultural. Vineri, zeci de colegi și prieteni au depus flori și au scris mesaje pe o panglică în formă de inimă. Cineva a scris: „Mereu în echipa noastră, campionule”.

Comunitatea română din localitate a organizat un omagiu public. „David era special. Săptămâna viitoare ar fi împlinit 12 ani”, a spus una dintre femeile prezente, în lacrimi.

Dosarul penal se poate solda cu închisoare pe viață, dacă instanța stabilește că Julio a acționat cu discernământ.

Președintele CJ Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a dezvăluit că a avut parte de o întâlnire neașteptată la mănăstirea Cornu. El l-a văzut în mulțime pe președintele României, Nicușor Dan.

„În Vinerea Mare, acasă, la mănăstirea Cornu, am avut parte de o întâlnire neașteptată. Printre oameni, fără anunț, fără protocol, l-am întâlnit pe Nicușor Dan. Discret, firesc, așa cum ar trebui să fie orice om care înțelege că funcția nu te separă de oameni, ci te apropie de ei”, a scris Nanu pe Facebook.

Întâlnirea a avut loc în timpul slujbei de seară din Vinerea Mare. La finalul slujbei cei doi politicieni au făcut fotografii.

„Au fost câteva momente simple, într-un loc în care nu contează pozițiile, ci liniștea și sensul pe care îl găsești. În astfel de clipe vezi mai clar ce înseamnă normalitatea: să fii acolo, între oameni, nu deasupra lor. Paștele, pentru noi, nu este doar despre tradiții, ci despre întoarcere – la credință, la echilibru, la lucrurile care ne țin împreună. Iar când vezi că și cei care conduc aleg să fie în mijlocul oamenilor, fără distanță, e un semn bun. M-am bucurat să-l văd aproape de oameni. Acolo unde, de fapt, trebuie să fie”, a precizat liderul social-democrat.

Kallas a vorbit la Forumul European Pulse al Politico de la Barcelona. Ea a avertizat că interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale nu va rezolva problemele de fond. „Copiii vor găsi foarte repede modalități de a ocoli interdicția”, a spus ministrul estonian.

Franța, Danemarca și Grecia merg înainte cu interdicțiile

Mai multe țări europene au adoptat sau pregătesc măsuri pentru a ține adolescenții departe de platformele de socializare. Argumentul invocat este efectul negativ asupra sănătății mintale a minorilor.

Un sondaj POLITICO European Pulse realizat în șase țări importante ale UE arată că trei din patru persoane susțin astfel de interdicții.

„Responsabilitatea revine guvernelor și corporațiilor”

Kallas respinge ideea că minorii ar trebui să fie cei responsabilizați. „Modul de abordare nu este acela de a-i face pe copii responsabili pentru prejudiciul care decurge din platformele de socializare”, a spus ea.

Ministrul estonian a acuzat UE că se preface slabă în relația cu marile corporații americane și internaționale. „Aceasta este o prefăcătorie”, a spus Kallas, îndemnând Europa să „își asume efectiv această putere și să înceapă să reglementeze marile corporații americane”.

Cazul Australiei, un avertisment pentru Europa

Australia a fost prima țară care a implementat o interdicție pentru copiii sub 15 ani de a deține conturi pe rețelele sociale. Experiența australiană a relevat însă lacune semnificative în modul în care platformele aplică aceste măsuri în practică.

Primul caz a fost al unei femei de aproximativ 35 de ani. Aceasta și-a introdus un deget de la mâna stângă în blender în timpul funcționării aparatului, conform UPU-SMURD Iași.

Lama s-a blocat în rană, impunând intervenție chirurgicală pentru scoaterea corpului străin. Femeia a fost preluată de echipajele UPU-SMURD Iași și transportată la sala de chirurgie plastică.

UPU-SMURD Iași

Arsuri de gradul 2-3 și traumatism cranian, al doilea caz grav

Al doilea caz a implicat o femeie de aproximativ 50 de ani. Aceasta s-a dezechilibrat și a căzut peste aragaz, suferind arsuri prin flacără și lichid fierbinte. Arsurile au fost încadrate la gradele 2-3, afectând aproximativ 5% din suprafața corporală.

În urma căderii, femeia a suferit și un mic hematom epidural frontal. A fost internată pe clinica de chirurgie plastică pentru monitorizare și tratament.

Liechtenstein este considerată de unii turiști drept „țara cea mai puțin vizitată” din Europa, potrivit Express. În plus, turiștii, nu foarte mulți, susțin că este plictisitoare. Conform statisticii, țara aflată între între Austria și Elveția a avut în 2024 un număr de 228.000 de nopți ocupate în unități de cazare turistică.

Liechtenstein nu are ieșire la mare și atracții turistice majore. Recent, o bloggeriță poloneză (Kami) a descris-o drept „cea mai plictisitoare țară în care am fost vreodată”. Ea a mai spus că nu îi învinovățește pe oameni că nu o vizitează, deoarece „nu am putut găsi nimic excepțional care să-mi placă în acest loc”. Unele persoane au susținut părerea polonezei și i-au sfătuit pe turiști să opteze pentru o excursie de o zi în locul unei vacanțe de câteva zile.

Totuși, Liechtenstein care este una cele mai mici țări din lume, se mândrește cu peisaje alpine frumoase, castele demne de filmele Disney și o colecție impresionantă de muzee.

Țara fără aeroport

Liechtenstein nu are aeroport, așa că majoritatea călătorilor ajung la gara Schaan-Vaduz, cu trenuri care traversează peisajul alpin din Austria. Atenție însă: Liechtenstein are doar trei gări. Din fericire, există autobuze și taxiuri din Schaan-Vaduz, iar primul loc de vizitat este Castelul Vaduz, care este încă reședința oficială a Familiei Princiare din Liechtenstein. Interiorul nu poate fi vizitat, însă se permite accesul pe domeniul care oferă o priveliște panoramică asupra Văii Rinului.

Capitala Vaduz este un oraș compact care îmbină arhitectura modernă cu influențele alpine. Vizitatorii pot explora Kunstmuseum Liechtenstein, un muzeu de artă modernă situat într-o clădire neagră.

Alt muzeu, Liechtensteinisches LandesMuseum, se concentrează pe istoria naturală și culturală a Liechtensteinului, în timp ce Kathedrale St. Florin are un stil neogotic și vitralii grandioase.

În apropiere, Malbun este principala stațiune de schi a țării. De obicei, aceastaeste deschisă de la mijlocul lunii decembrie până la începutul lunii aprilie. Nu este aglomerată și are dotări moderne și trasee pentru familii, inclusiv pentru cele cu copii mici.

Organizația SAGE – Adunarea Studenților pentru Emanciparea de Gen – a pornit de la mărturiile femeilor și studenților non-binari care se simt inconfortabil în sala de sport. „Fie că sunt abordate în mod regulat, fie că oamenii le privesc. În timp, acel disconfort le determină să renunțe cu totul”, a declarat Jana Alnajjar, coordonatoarea de advocacy a SAGE.

Mengze Wu, studentă în ultimul an la neuroștiințe a confirmat experiența: „Nu reușesc să ocup mult spațiu decât dacă mă afirm cu adevărat. Și chiar și așa, mă confrunt cu multe obstacole în a mă simți complet confortabilă.”

Tensiune între inițiativă și politica universității

Inițiativa se lovește de o contradicție: sala trebuie să rămână deschisă tuturor, conform politicii USC și reglementărilor federale privind DEI. „Au existat multe discuții contradictorii cu privire la faptul dacă aceasta ar fi o opțiune viabilă”, a recunoscut Alnajjar.

Un purtător de cuvânt al USC Student Life a clarificat: „Acest program este sponsorizat de consiliul studenților de licență și este deschis tuturor studenților, în conformitate cu politica universității.”

„Nici măcar nu ar trebui să existe un loc special pentru femei”

Nu toți studenții văd inițiativa ca pe o soluție. Hannah Lee, studentă la inginerie biomedicală, consideră că simpla dezbatere despre necesitatea unui astfel de spațiu dezvăluie o problemă mai profundă. „Faptul că ne gândim că e o idee bună arată sistemic că există o problemă mai mare. Ar trebui să fie incluziv pentru toată lumea”, a spus Lee.