Târgul de Dragobete, organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în parteneriat cu  Cooperativa Agricolă Caprirom Sud-Muntenia, nu va mai avea loc în perioada 19-21 februarie.

Potrivit unei informări de presă, târgul din cadrul proiectului „Poftim, din România!” a fost reprogramat să aibă loc săptămâna viitoare, în perioada 26-28 februarie.

Această inițiativă promovează produsele agroalimentare românești și munca producătorilor locali. Vizitatorii pot descoperi și cumpăra produse aduse direct de la fermieri.

Expozanții vin din județele Argeș, Brașov, Brăila, Buzău, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vâlcea.

Gama include fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, pește și produse din pește. Vor fi disponibile și produse artizanale din lavandă.

Decizia de a reprograma târgul a fost luată pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile din Capitală. În noaptea de marți spre miercuri, stratul de zăpadă a crescut rapid și a fost emis inclusiv un mesaj RO-Alert.

Miercuri, ANM a emis Cod portocaliu pentru municipiul București, valabil în intervalul miercuri, ora 10:00 – joi, ora 10:00. Prognoza meteo anunță ninsori persistente și un strat total de zăpadă care va depăși 50 de centimetri.

Noua schemă nu mai este o plafonare clasică cu preț maxim fix, ci un mecanism similar cu o reglementare a prețului, cu limitări și reguli clare, aplicabil timp de un an, arată specialistul în energie.

Este vorba de un proiect de ordonanță de urgență, publicat de Ministerul Energiei, privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, din 31 martie.

Proiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”, potrivit notei de fundamentare.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, prin acest act normativ se instituie măsuri temporare aplicabile clienților casnici de gaze naturale și producătorilor de energie termică pentru populație în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, cu scopul de a preveni unele creșteri bruște și imprevizibile ale prețurilor gazelor naturale și protejarea populației, în contextul volatilității pieței și al riscurilor geopolitice.

Motivele acestui act normativ sunt:

• Încetarea actualei scheme de plafonare la 31 martie 2026.
• Risc de creșteri semnificative ale prețurilor dacă piața revine integral la mecanismul concurențiale.
• Volatilitate ridicată a piețelor angro de gaze.
• Context geopolitic instabil (războiul din Ucraina, tensiuni energetice).
• Necesitatea constituirii stocurilor pentru iarna 2026–2027.
• Protejarea consumatorilor vulnerabili și menținerea stabilității sociale.

Cum se stabilește prețul final facturat exclusiv pentru populație:

Pentru perioada menționată, prețul final de facturare a consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică va fi format din:

1. Cost de achiziție (costul gazelor cumpărate de furnizor)
2. Componenta de furnizare – fixă: 15 lei/MWh
3. Tarif reglementate (transport, distribuție, înmagazinare etc.)
4. TVA și accize

Regula de protecție pentru consumatori

Se aplică cel mai mic preț dintre:

• prețul contractual
• prețul rezultat din formula reglementată

Pentru consumatorii preluați de furnizorii de ultimă instanță se aplică prețul calculat conform formulei din ordonanță.

Componentele de preț care trebuie aplicate de furnizori

• Costul mediu ponderat al gazelor achiziționate:

o             prețul regulamentar (Pr)

o             la preț concurențial (Pc), dacă gazul reglementat nu este suficient

• Costuri suplimentare:

o             rezervare capacitate în Sistemul Național de Transport

o             costuri de magazin

o             costuri de transport aferente stocării

• Costul dezechilibrelor (limită: max. 10% din valoarea gazelor)
• Mecanism lunar de ajustare (regularizare diferențe între estimat și realizat)

Practic, se creează o formulă transparentă de calcul al costului real al gazelor.

Concret, potrivit calculelelor președintelui AEI, începând cu 1 aprilie 2026 preturile achitate de populație vor fi mai mici decât cele cu preț plafonat.

Cea mai mare parte a populației, racordată la ceio mai mari trei distrbuitori (Distrigaz Sud, Delgaz Grid, Neogas Grid), vor avea prețul final mai mic cu 12%, 11% și respectiv 10%, față de plafonul actual de 0,31 lei/kWh, după aplicarea tuturor tarifelor.

Scăderile estimate de Dumitru Chisăliță pentru restul distribuitorilor merg de 3% la 23%.

„În lunile de iarnă 2026/2027 dacă considerăm o situație similară cu cea din ianuarie 2026, adică consumuri mai mari lunare cu cca 8% și creșteri de preț pentru gazele achiziționate SPOT până la dublu față de prețul stabilit administrativ pentru producția internă, prețurile pentru consumatorii casnici pot să crească cu până la 8% față de cele prezentate în tabel. De asemenea prețurile pentru consumatorii non casnici conectați în rețelele operatorilor  din tabelul de mai sus pot să crească cu până la 25%”, arată Dumitru Chisăliță.

Potrivit hidrologilor, până joi după-amiază se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe bazinele hidrografice Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.

Sunt vizate, în intervalul miercuri ora 11:00 – joi ora 16:00, râuri din județele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman și Argeș.

Râurile vizate de alerta Cod galben

„În intervalul 18.02.2026 ora 11:00 – 19.02.2026 ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Desnăţui – bazin amonte Ac. Fântânele și afluenţii aferenţi sectorului aval Ac. Fântânele (judeţele: Mehedinţi și Dolj), râul Jiu – pe sectorul aval confluenţă cu râul Motru – amonte S.H. Podari (judeţul Dolj), Jiu – afluenţii de dreapta aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Motru – amonte S.H. Podari (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Olteţ (judeţele: Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman), Vedea – bazin amonte S.H. Văleni și afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Văleni (judeţele: Argeș, Olt și Teleorman)”, transmit hidrologii.

În imaginile difuzate de clubul portughez se observă momentul în care Prestianni îi spune ceva brazilianului, acoperindu-și gura cu tricoul, imediat după golul marcat de Vinícius în minutul 50. Atacantul madrilen a alergat ulterior la arbitrul François Letexier, reclamând o insultă rasistă.

„Așa cum demonstrează imaginile, având în vedere distanța, jucătorii de la Real Madrid nu aveau cum să audă ceea ce spun că au auzit”, a transmis Benfica într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

Scandalul a izbucnit după ce Vinícius l-a acuzat pe Prestianni că l-ar fi numit „maimuță”, versiune susținută și de coechipierul său Kylian Mbappé, care a afirmat că a auzit termenul rostit de cinci ori.

Arbitrul a activat protocolul anti-rasism al UEFA, iar meciul a fost întrerupt aproximativ 10 minute, existând discuții privind posibilitatea ca madrilenii să părăsească terenul.

Ulterior, Vinícius a reacționat pe rețelele de socializare.

„Rasiștii sunt, înainte de toate, lași. Trebuie să-și pună tricoul la gură pentru a arăta cât de slabi sunt”, criticând totodată modul în care a fost aplicat protocolul UEFA.

Prestianni a negat acuzațiile într-un comunicat distribuit de Benfica.

„Vreau să clarific că în niciun moment nu i-am adresat insulte rasiste lui Vinícius Junior, care, din păcate, a interpretat greșit ceea ce crede că a auzit”, a spus jucătorul.

La rândul său, antrenorul echipei Benfica, José Mourinho, a declarat după meci că a discutat cu ambii jucători.

„Vinícius îmi spune un lucru și Prestianni altul. Nu vreau să spun că unul minte și celălalt spune adevărul. Încerc să fiu echilibrat”, a afirmat tehnicianul, la conferința de presă, subliniind că situația trebuie analizată cu atenție.

FT a afirmat că Lagarde dorea să părăsească banca înainte de alegerile prezidențiale franceze din aprilie anul viitor, deoarece voia să le permită președintelui în exercițiu Emmanuel Macron și cancelarului german Friedrich Merz să găsească un nou șef.

Macron nu poate candida din nou în 2027, după ce a îndeplinit două mandate consecutive.

Reuters nu a putut verifica informația. BCE nu a răspuns la solicitarea Reuters de a comenta acest fapt.

Raportul FT vine la doar o săptămână după ce guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, a declarat că va demisiona în iunie anul acesta, cu mai mult de un an înainte de sfârșitul mandatului său, permițându-i lui Macron să numească un înlocuitor înainte de alegerile prezidențiale din 2027, pe care extrema dreaptă le-ar putea câștiga.

FT a raportat, de asemenea, despre posibila plecare a Lagarde în mai 2025, afirmând că bancherul central a purtat discuții despre plecarea sa anticipată pentru a conduce Forumul Economic Mondial.

La acea vreme, BCE a declarat că Lagarde era hotărâtă să își ducă la bun sfârșit mandatul de opt ani în funcția de președinte.

Mandatul lui Lagarde la BCE se încheie la 31 octombrie 2027. Înainte de a conduce BCE, Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional între 2011 și 2019, iar înainte de aceasta, ministru de finanțe al Franței.

În ciuda promisiunilor îndrăznețe privind transformarea economiei globale prin inteligență artificială (AI), noile date arată un impact limitat, potrivit Fortune.

Mii de CEO raportează că AI a avut efecte reduse asupra ocupării forței de muncă sau productivității. Concluziile readuc în discuție celebrul „paradox al productivității” formulat de economistul Robert Solow în 1987.

La acea vreme, Solow observa că „era computerelor” era vizibilă peste tot, cu excepția statisticilor privind productivitatea. Astăzi, economiștii se întreabă dacă inteligența artificială urmează același tipar.

Directorii raportează un impact limitat în companii

Un studiu recent al Biroulului Național de Cercetare Economică a analizat opiniile a 6.000 de directori din SUA, Marea Britanie, Germania și Australia. Aproape 90% au declarat că AI nu a avut un impact măsurabil asupra ocupării sau productivității în ultimii trei ani.

Deși două treimi dintre respondenți afirmă că folosesc inteligența artificială, utilizarea medie este de doar 1,5 ore pe săptămână. Un sfert dintre companii spun că nu utilizează deloc această tehnologie.

Totuși, directorii rămân optimiști. Ei estimează o creștere a productivității de 1,4% și un avans al producției de 0,8% în următorii trei ani. Așteptările privind ocuparea sunt mixte: companiile anticipează reduceri ușoare, în timp ce angajații prevăd o creștere modestă.

Miliarde investite, rezultate încă neclare

Investițiile corporative în AI au depășit 250 de miliarde de dolari în 2024. Cu toate acestea, indicatorii macroeconomici arată puține schimbări vizibile.

Economistul-șef al Apollo, Torsten Slok, a remarcat că AI este „prezentă peste tot, cu excepția datelor macroeconomice”. El susține că datele privind ocuparea, productivitatea și inflația nu indică un salt clar generat de AI.

Studiile academice oferă concluzii mixte. Banca Rezervei Federale din St. Louis a raportat o creștere a productivității de 1,9% asociată tehnologiilor de inteligență artificială. În schimb, un studiu MIT din 2024 estimează doar un avans de 0,5% în următorul deceniu.

Economistul Daron Acemoglu a numit această cifră „mai bună decât zero”, dar mult sub așteptările industriei.

Provocări de implementare și încredere

Cercetările privind piața muncii indică o creștere a scepticismului. ManpowerGroup a constatat că utilizarea regulată a AI a crescut cu 13% în 2025, însă încrederea în eficiența sa a scăzut cu 18%.

Unele companii își regândesc strategiile de personal. Directorul de resurse umane al IBM a anunțat recent extinderea angajărilor în rândul tinerilor pentru a proteja viitoarea generație de lideri.

Experții subliniază că valoarea AI nu depinde doar de instrumente, ci de modul în care acestea sunt integrate în activitatea companiilor.

Urmează o „curbă în J”?

Istoria oferă un precedent. După ani de stagnare a productivității în domeniul IT, anii ’90 au adus o revenire puternică.

Unii economiști cred că AI ar putea urma o traiectorie similară, de tip „curbă în J”, cu o perioadă inițială de ajustare urmată de creșteri accelerate.

Până acum, călătorii din aceste țări erau obligați să solicite o viză la sosire. Costul era de 25 de dolari, plătiți în numerar, după aterizarea pe un aeroport egiptean, conform The Street.

Guvernul egiptean extinde scutirile de viză aplicabile în prezent țărilor din Golf. Beneficiarii noilor reguli vor fi cetățenii din peste 30 de țări, printre care SUA, Canada, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și cele 27 de state ale Uniunii Europene.

Numărul total al naționalităților care pot vizita Egiptul fără viză va ajunge la aproximativ 40.

Noile reguli elimină și taxa de 25 de dolari. Călătorii nu vor mai sta la coadă la ghișeu după un zbor lung pentru o formalitate aproape întotdeauna acordată automat.

Excepție importantă: Peninsula Sinai

Scutirea de viză nu se aplică integral în Peninsula Sinai. Cei care intră prin Sharm El-Sheikh sau Taba vor trebui în continuare să solicite o viză „Sinai Only” la sosire. Aceasta acordă 14 zile în regiune, dar nu permite accesul în Cairo sau Luxor.

De ce face Egiptul acest pas

În 2025, Egiptul a înregistrat un număr record de 19 milioane de turiști. Cele mai multe vizite au venit din Germania, Ucraina, Rusia, Arabia Saudită și Regatul Unit. Interesul american a crescut semnificativ în ultimul an.

Măsura face parte din strategia guvernului de a face față concurenței din partea Marocului și Tunisiei, care luptă pentru aceiași turiști și aceleași bugete de vacanță.

În județul Brăila, cursurile online vizează toate unitățile din mediul rural, precum și orașele Ianca, Făurei și Însurăței.

Informațiile provin de la inspectoratele școlare județene.

Autoritățile urmăresc situația și vor transmite noi date pe măsură ce acestea sunt disponibile.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis marți o avertizare Cod portocaliu de ninsori și viscol pentru Muntenia și în sudul Moldovei, care a intrat în vigoare marți seara.

Toată țara este vizată de frigul extrem.

Potrivit Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA, începând cu ora 02:11, zona Sucursalei Regionale de Căi Ferate București, Magistrala 300, între stațiile Crivina și Brazi, s-a înregistrat lipsă de tensiune în linia de contact pe firul I, ca urmare a căderii unui copac peste rețeaua de contact la km 44+500. Pentru remedierea deranjamentului a fost îndrumată o drezină pantograf de la Ploiești.

Începând cu ora 03:15, lipsa de tensiune s-a extins și pe firul II Crivina – Brazi, după ce un copac a căzut peste ambele fire de circulație. În urma verificărilor efectuate pe firul II Brazi – Crivina, echipele de intervenție au constatat că arborele căzut a afectat și firul I, fiind identificate console rupte pe ambele fire. Pentru remediere acționează și drezina pantograf îndrumată din Stația Chitila.

De la ora 04:00, pentru asigurarea condițiilor de intervenție în siguranță, s-a dispus scoaterea tensiunii pe firul I Brazi – Ploiești Vest, pe linia 5 din stația Brazi și pe firul I Ploiești Vest – Ploiești Sud.

Echipele CFR SA intervin pentru îndepărtarea arborilor căzuți, înlocuirea elementelor avariate și verificarea instalațiilor, în vederea reluării circulației în condiții normale de siguranță.

Zelenski a acordat un interviu site-ului american Axios, publicat marți, 17 februarie. El a spus că Trump cere public concesii Ucrainei, nu Rusiei. „Nu este corect”, a declarat președintele ucrainean.

„Sper că este doar o tactică a sa și nu o decizie”, a adăugat Zelenski.

Trump: „Ucraina ar face bine să se așeze la masa negocierilor”

Președintele american a sugerat de două ori în ultimele zile că Ucraina trebuie să acționeze pentru succesul discuțiilor. „Ucraina ar face bine să se așeze repede la masa negocierilor. Asta e tot ce vă spun”, a declarat Trump reporterilor de pe Air Force One.

Zelenski a sugerat că este mai ușor să se exercite presiuni asupra Ucrainei decât asupra Rusiei.

Donbasul, linie roșie pentru ucraineni

Zelenski a avertizat că cedarea întregii regiuni Donbas ar fi inacceptabilă. Rusia controlează în prezent aproximativ 88% din această regiune. Dacă ucrainenii ar fi consultați prin referendum, răspunsul ar fi nu.

„Din punct de vedere emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru. Niciodată”, a spus Zelenski.

El a cerut înghețarea conflictului pe actualele linii de front. „Dacă rămânem unde suntem pe linia de contact, oamenii vor susține acest lucru într-un referendum”, a declarat președintele ucrainean.

Relație bună cu negociatorii americani

Zelenski a făcut o distincție clară. Presiunea vine de la Trump, nu de la echipa sa de negociere. El a spus că relația cu trimisul Steve Witkoff și cu Jared Kushner este una de respect reciproc.

„Ne respectăm reciproc”, a declarat Zelenski pentru Axios.

Președintele ucrainean și-a exprimat și recunoștința față de Trump pentru eforturile de pace. El a precizat că „nu este genul de persoană” care cedează ușor sub presiune.

Războiul dintre Ucraina și Rusia durează de aproape patru ani.