În timp ce rachetele iraniene zboară de duminică deasupra Strâmtorii Ormuz, oprind aproape complet traficul pe una dintre cele mai vitale rute comerciale din lume, un miliardar grec își îndrepta navele direct spre haos.

Dynacom Tankers, deținută de George Prokopiou, în vârstă de 79 de ani, a trimis cel puțin cinci petroliere pe calea navigabilă îngustă de la gura de vărsare a Golfului de la izbucnirea războiului cu Iranul , sâmbătă, fiind unul dintre puținii operatori legali dispuși să îndrăznească această călătorie, relatează Financial Times.

Tarifele în Golf s-au triplat

„Majoritatea armatorilor au întrerupt tranzitul… până când lucrurile se vor calma”, a spus un agent naval. „Dar există câțiva pirati dispuși să își asume riscul.”

Există recompense mari de oferit.

Tarifele de transport pentru petrolierele care părăsesc Golful aproape că s-au triplat de vineri, atingând niveluri record.

Un singur petrolier așa-numit VLCC (very large crude carrier – transportator de țiței foarte mare) care efectuează periculoasa călătorie peste strâmtoare și ajunge în China ar genera venituri de aproximativ 500.000 de dolari pe zi, excluzând costul asigurării suplimentare împotriva riscurilor de război , potrivit agenției de raportare a prețurilor Argus.

Deși riscurile pentru armatori, teoretic, compensate de bani marinarii de la bord își pun viața în pericol.

A început războiul. Nicio problemă: George și-a oprit transponderele

Iranul a amenințat că va „incendia” orice navă care încearcă să traverseze, distrugând cel puțin nouă de la începutul conflictului, cel puțin trei navigatori fiind uciși.

Toate navele Dynacom și-au oprit transponderele, dispozitivele care transmit automat locația și identitatea unei nave, la trecerea acesteia prin strâmtoare.

Datele de urmărire a navelor arată că petrolierul Athina, al companiei Dynacom, care se afla în regiune înainte de atacuri, a încetat să se mai deplaseze sâmbătă seara devreme, la sud-est de calea navigabilă, înainte de a reapărea a doua zi după-amiază în Golf.

Nava fără încărcătură a ajuns totuși luni în portul Sitrah din Bahrain și a plecat două zile mai târziu cu o altă încărcătură de petrol.

Face parte din generație de armatori greci care domină comerțul maritim

Născut într-o familie înstărită din Atena, în 1946, Prokopiou se numără printre ultima generație de armatori greci care au dominat mult timp comerțul maritim.

Descris de o persoană apropiată drept „modest” și „dependent de muncă”, este rareori văzut fără șapca sa de baseball emblematică și conduce un SUV Mercedes vechi, plimbându-se fără pază, o raritate în rândul elitei armatorilor din Grecia.

Prokopiou își petrece cea mai mare parte a anului pe mega-iahtul său, Dream, de 106,5 metri, andocat în prezent pe Riviera Ateniană, iar portofoliul său extins de proprietăți i-a adus porecla de „regele imobiliar” în țara sa natală.

Anul trecut a cumpărat o participație la Four Seasons Astir Palace – singura proprietate grecească a grupului hotelier de lux – împreună cu marina Vouliagmeni adiacentă, care deservește în principal mega-iahturi.

După ce familia a cumpărat prima navă la mijlocul anilor douăzeci, Prokopiou a construit o flotă uriașă în întreaga lume – și are o reputație de asumare a riscurilor.

Cele trei companii de transport maritim ale magnatului grec au peste 150 de nave pe apă, alte 85 sunt în construcție.

„Este o legendă a industriei și unul dintre acei oameni care fac ceea ce numim afaceri «premium»”, a spus un broker naval care a lucrat cu companiile lui Prokopiou în ultimii ani, folosind un eufemism pentru tranzacții legale, dar care comportă riscuri mult mai mari.

Prokopiou are experiență: a sfidat și războiul din Ucraina

Petrolierele Dynacom ale lui Prokopiou au transportat zeci de milioane de barili de țiței rusesc în ultimul an și sunt unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de când Moscova a lansat atacul asupra Ucrainei la începutul anului 2022, conform analizei FT a datelor Kpler și a înregistrărilor proprietarilor de nave.

Miliardarul a stârnit controverse în 2022 când, la câteva luni după izbucnirea războiului, a declarat că „sancțiunile nu au funcționat niciodată”, deși nu există nicio sugestie că le-ar fi încălcat vreodată.

Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina a inclus Dynacom Tankers pe lista sa de „sponsori internaționali ai războiului” pentru rolul său în transportul de țiței rusesc, acuzând-o de „realimentarea bugetului țării agresoare și finanțarea invaziei rusești”.

Cu toate acestea, în 2023 a retras Dynacom de pe listă, iar în 2024 a retras-o complet de pe listă, în urma presiunilor din partea partenerilor săi de peste hotare.

Prokopiou a acționat întotdeauna în limitele legii, a spus brokerul naval, și a respectat plafoanele de preț și alte restricții privind comerțul cu țiței rusesc. Dar a adăugat că disponibilitatea miliardarului de a muta încărcături pe care alții s-ar putea să nu le transfere a fost „motivul prin care și-a obținut cea mai mare parte a succesului”.

„George ne eclipsează pe toți”

George Prokopiou

Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi, care reprezintă membrii echipajelor, a impus începând de luni plăți „bonus” pentru cei care operează în jurul Strâmtorii Ormuz, menite să impună dublarea atât a salariilor, cât și a indemnizațiilor de deces și invaliditate.

Membrii echipajului pot, de asemenea, refuza să navigheze, beneficiind de „repatriere pe cheltuiala companiei și de o compensație egală cu salariul de bază pe 2 luni”.

„Reprezintă un anumit mod de a face afaceri”, a declarat Ed Finley-Richardson, investitor în transporturi maritime și fondator al Contango Research. „Face parte dintr-un grup de cinci până la zece proprietari care îi eclipsează cu adevărat pe toți ceilalți, nu din cauza dimensiunii flotei lor, ci și pentru că sunt dispuși să acționeze cu îndrăzneală.”

Prokopiou are reputația de a-și respecta contractele acolo unde alții le încalcă, dar trimiterea navelor sale prin strâmtoare în timp ce focul real continuă de ambele părți a reprezentat o oportunitate istorică pentru miliardarul grec, a declarat Finley-Richardson.

El a menționat că riscul de a intra în Golf cu o navă goală era mai mic și, odată ajuns acolo, „ești în poziția de negociere pentru a cere prețul corect pentru pericolul clar și prezent pentru nava ta, echipaj și tot restul”.

„În aceste perioade, armatorii cu adevărat de elită tind să se distingă”, a adăugat el, subliniind disponibilitatea magnatului grec Aristotel Onassis de a risca atacuri ale submarinelor germane în cel de-al Doilea Război Mondial și decizia magnatului norvegian John Fredriksen de a cumpăra contracte pentru transportul de petrol cu petroliere în timpul războiului de Yom Kippur din 1973.

În 2014, Prokopiou a spus: „Dacă nu îți asumi riscuri, nu lucrezi în domeniul transporturilor maritime. Dacă nu vrei riscuri, cumperi obligațiuni americane.”

Favorite 7 ale competiției din circuitul mondial de volei pe nisip, Alupei și Vaida au învins, vineri, în optimile de finală, perechea germană formată din Chenoa Christ și Sophia Neus, scor 2-0 (21-18, 22-20).

„Tricolorele” au ajuns pe tabloul principal după ce au câștigat grupa G.

Performanța este una istorică pentru voleiul pe nisip românesc, potrivit Federației Române de Volei.

Este pentru prima oară când o echipă din Romania ajunge în sferturile de finală ale unui turneu de o asemenea anvergură.

În sferturile de finală, sportivele antrenate de Adrian Pricop vor întâlni perechea japoneză formată din Asami Shiba și Reika Murakami.

Alupei și Vaida și-au asigurat deja 600 de puncte în clasamentul mondial, dar și un premiu de 5.000 de dolari.

Meciul contra niponelor este programat sâmbătă, de la ora 7:30.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei.

„Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul.

Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete.

Reorganizarea modului în care funcționează spitalele

Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani.

„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul.

„Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.

Judecătorul CSM Claudiu Drăgușin a vorbit, vineri, în emisiunea Off the Record de la Mediafax, despre prescipții.

„Toată retorica asta s-a descărcat în curtea judecătorilor. Imaginea publică a fost că judecătorii scapă corupții”, a spus el.

Claudiu Drăgușin arată că la nivelul CSM este în lucru o analiză preliminară „pe durata în care un dosar rămâne la parchet, durata în care rămâne la instanță”: „Și aici nu vreau să împart vina între procurori și judecători, pentru că sunt situații pe care trebuie să le analizezi punctual, să vezi unde e responsabilitatea. Dar dincolo de asta există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția. Asta spun, că problema e mult mai complicată, ori noi ne-am trezit cu un protest împotriva judecătorilor pentru deciziile pe care le dau”, a declarat membrul CSM.

Drăgușin a explicat o situație similară s-a înregistrat în Italia și că este vorba de cazuri complicate și complexe.

„La noi a ajuns discuția asta în spațiul public foarte simplificată. Că judecătorii scapă corupții. Dar noi avem, de exemplu, situații în țară în care dosarele vin cu o săptămână înainte de prescripție, astfel încât judecătorul să constate prescripția. Or, aici, da, noi, în opinia publică, probabil că o să rămânem cu imaginea, dar cauzele sunt diferite”, a mai spus judecătorul CSM.

„Dacă ar fi posibil, am depune chiar și o cerere mâine”, a declarat Christodulidis într-un interviu acordat postului de televiziune grec SKAI, notează EFE.

Președintele a explicat că Cipru face deja pregătiri pentru o posibilă aderare la Alianța Atlantică, cu lucrări la nivel militar, operațional și administrativ, astfel încât țara să fie pregătită să se îndrepte în această direcție atunci când contextul politic o va permite.

Cu toate acestea, Christodulidis a subliniat că, deocamdată, acest pas nu poate fi finalizat din cauza respingerii Turciei, care ocupă nordul Ciprului din 1974.

Italianca Laura Pirovano, în vârstă de 28 de ani, a profitat de condițiile excelente de pe pârtie, stabilind timpul de referință de 1:21.40 minute.

Germanca Emma Aicher, medaliată cu argint la coborârea olimpică de la Milano Cortina 2026, a încheiat la doar 0,01 secunde în urma italiencei.

Breezy Johnson, campioana olimpică, a fost cea mai rapidă pe prima parte a traseului, însă ritmul mai prudent pe final i-a adus doar locul trei, la +0,29 secunde.

Corinne Suter, câștigătoarea etapei de săptămâna trecută de la Soldeu, s-a clasat pe locul opt.

Sofia Goggia, triplă medaliată olimpică la Milano Cortina 2026, a încheiat doar pe locul 17.

În clasamentul disciplinei, Lindsey Vonn, aflată în recuperare după accidentarea de la Jocurile Olimpice, conduce în continuare. Emma Aicher, aflată pe locul secund, s-a apropiat la 14 puncte. Pirovano ocupă locul al treilea, la 64 de puncte de prima poziție.

În clasamentul general, Aicher ocupă locul doi, la 139 de puncte în urma liderului Mikaela Shiffrin.

Următoarea etapă din Cupa Mondială feminină are loc sâmbătă, pe traseul La Volata, cu proba de Super-G.

Măsura face parte din eforturile de susținere a tranziției energetice și este aliniată obiectivelor Pactul pentru o industrie curată, arată vineri Comisia Europeană într-un comunicat.

Schema are ca scop instalarea unor noi sisteme de stocare a energiei electrice cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh, pentru a facilita integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul energetic național.

Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii.

Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă.

Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030.

Potrivit Comisiei, măsura este necesară și proporțională pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru a sprijini dezvoltarea unor activități economice importante pentru implementarea politicilor climatice ale Uniunii Europene.

Programul este aprobat în cadrul Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025. Acesta permite statelor membre să sprijine investițiile în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate.

Sprijinul total acordat Ucrainei de instituțiile Uniunii Europene și de statele membre a ajuns la 193,3 miliarde de euro de la începutul războiului, arată Raportul general privind activitățile Uniunii Europene în 2025, publicat vineri de Comisia Europeană. Documentul evidențiază, printre altele, amploarea ajutorului oferit Kievului, de la sprijin financiar și militar până la asistență umanitară și programe de reconstrucție.

Ajutor financiar și militar, în cifre

Numai în anul 2025, Uniunea Europeană a acoperit 84% din necesarul de finanțare externă al Ucrainei, contribuind la menținerea funcționării economiei și instituțiilor statului. În același timp, liderii europeni au decis, la Consiliul European din decembrie, mobilizarea a încă 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, prin împrumuturi comune garantate de bugetul UE.

Sprijinul militar a fost unul dintre pilonii principali ai ajutorului acordat Ucrainei. UE și statele membre au furnizat aproximativ 66 de miliarde de euro în asistență militară, inclusiv 6,4 miliarde de euro prin mecanismul European Peace Facility, fondul european pentru sprijin militar extern. În paralel, misiunea de asistență militară pentru Ucraina (EUMAM) a instruit până acum aproximativ 85.000 de militari ucraineni.

27 de miliarde de euro, active înghețate

Uniunea Europeană a contribuit și cu fonduri provenite din active rusești înghețate. 3,4 miliarde de euro din veniturile generate de aceste active au fost direcționate către sprijinirea Ucrainei. În același timp, statele membre au înghețat peste 27 de miliarde de euro în active private aparținând oligarhilor ruși și belaruși și apropiaților acestora.

Cea mai mare operațiune de urgență din istoria UE

De asemenea, UE continuă să ofere ajutor umanitar pentru populația afectată de război. De la invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022, Comisia Europeană a alocat peste 1 miliard de euro pentru programe umanitare în Ucraina, dintre care 220 de milioane de euro doar în 2025.

În luna septembrie, au fost mobilizate 40 de milioane de euro pentru a ajuta populația să facă față celei de-a patra ierni de război. Fondurile au fost destinate materialelor pentru adăposturi, reparării locuințelor și îmbunătățirii accesului la apă, încălzire și servicii sanitare.

În paralel, mecanismul european de protecție civilă a coordonat cea mai amplă operațiune de sprijin de urgență din istoria UE. Statele membre și țările participante au trimis în Ucraina peste 156.000 de tone de ajutoare, inclusiv echipamente medicale, generatoare, vehicule și materiale pentru adăposturi.

De asemenea, mai mult de 4.700 de pacienți ucraineni au fost transferați pentru tratament în spitale din Europa.

Protecție pentru refugiați până în 2027

UE continuă să primească și persoanele care fug din calea războiului. Din 2022, peste 4 milioane de ucraineni au fost găzduiți în statele membre. În 2025, țările UE au decis să prelungească statutul de protecție temporară până la data de 4 martie 2027, ceea ce le permite refugiaților să locuiască, să muncească și să studieze în Uniunea Europeană.

50 de miliarde de euro pentru reconstrucție

Pe termen lung, sprijinul european vizează și reconstrucția Ucrainei. UE a creat Ukraine Facility, un instrument financiar de până la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, destinat redresării economice, reconstrucției infrastructurii și modernizării țării.

În cadrul acestui mecanism, UE pune la dispoziție 9,5 miliarde de euro pentru investiții în Ucraina, bani care ar urma să atragă și alte finanțări publice și private, astfel încât suma totală pentru reconstrucție să ajungă până la 40 de miliarde de euro. Până acum, 6,9 miliarde de euro au fost deja alocate pentru proiecte care includ locuințe, infrastructură energetică, apă potabilă și modernizarea serviciilor publice.

Linie feroviară de peste 73 milioane de euro

Blocul comunitar investește și în infrastructura de transport care leagă Ucraina de piața europeană. 2,3 miliarde de euro au fost deja mobilizate pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport dintre UE, Ucraina și Republica Moldova. Din această sumă, 1,55 miliarde de euro reprezintă granturi acordate prin programul Connecting Europe Facility, programul UE pentru finanțarea infrastructurii de transport.

Printre proiectele finanțate se numără o linie feroviară la standard european între Polonia și Ucraina, în valoare de 73,5 milioane de euro, menită să înlesnească integrarea transportului ucrainean în rețeaua feroviară europeană.

20 de milioane pentru exporturi

Sprijinul economic este completat de instrumente menite să stimuleze comerțul. În 2025, a fost semnat primul acord din cadrul Ukraine Export Credit Guarantee Facility, mecanismul UE care oferă garanții pentru exporturile europene către Ucraina. Prin acest instrument sunt acordate garanții în valoare de 20 de milioane de euro.

Raportul UE arată că sprijinul european nu se limitează la ajutor de urgență, ci urmărește integrarea treptată a Ucrainei în economia europeană. Kievul continuă să se apropie de piața unică a UE, inclusiv prin aprofundarea zonei de liber schimb și prin integrarea treptată în sectoare precum energia și transporturile.

„Securitatea Europei începe cu Ucraina”

Proiectele anunțate în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, organizată în 2025 la Roma, ar putea mobiliza până la 10 miliarde de euro în investiții pentru reconstruirea locuințelor, repornirea economiei și modernizarea infrastructurii energetice.

În același timp, Ucraina a fost inclusă în programul Erasmus+ și două milioane de manuale noi sunt distribuite elevilor ucraineni pentru anul școlar 2025–2026.

„Securitatea Europei începe în Ucraina”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniind că UE va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie.

Potrivit DIICOT, procurorii din Teleorman au dispus reținerea a trei inculpați, dintre care doi minori, ambii în vârstă de 16 ani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, acces fără drept la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în februarie 2026, prin intermediul unei aplicații de mesagerie online, inculpații au recrutat o victimă minoră, de 13 ani, pe care au transportat-o la locuința unuia dintre ei, unde au întreținut raporturi sexuale cu aceasta. Apoi au dus-o și în alte zone din apropierea localității localității lor de domiciliu, unde, prin constrângere fizică şi ameninţări, au determinat-o să întreţină acte și raporturi sexuale contra cost cu mai mulți bărbați.

Sumele provenite din activitatea infracțională au fost încasate de inculpați.

Aceștia i-au luat victimei telefonul mobil, iar unul dintre ei l-a resetat, ştergând datele stocate pe acesta, și ulterior l-au vândut.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Teleorman a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 zile.