Miercuri, Muntenegru a făcut un pas spre aderarea la UE, după ce statele membra au convenit să înceapă munca pentru un tratat de aderare pentru Muntenegru la UE, potrivit oficialilor europeni, informează AFP, citată de Euractiv.

Ambasadorii din cele 27 de state membre ale UE au decis să înființeze „grup de lucru ad-hoc” pentru redactarea unui tratat de aderare. Acesta este un pas tehnic, însă esențial, pentru aderare, a precizat un oficial.

„Suntem încrezători că acest lucru va transmite un semnal puternic că aderarea este la îndemâna partenerilor de extindere”, a declarat un purtător de cuvânt al Ciprului, care deține președinția rotativă a UE, referindu-se la decizia luată în cadrul unei reuniuni de la Bruxelles.

Muntenegru, alături de Albania, este favorită să devină prima țară care aderă la Uniunea Europeană de la admiterea Croației în club în 2013.

Podgorica a încheiat negocierile privind 14 din cele 35 de așa-numite „clustere” – runde de discuții grupate în jurul diferitelor subiecte, de la fiscalitate la politica de mediu — alimentând speranțele că ar putea deveni membru al UE în următorii ani.

Ministra Afacerilor Europene din Muntenegru, Maida Gorčević, a declarat: „Vești excelente vin de la Bruxelles”.

Înființarea grupului de lucru a fost „încă o confirmare a faptului că suntem pe calea cea bună pentru ca Muntenegru să devină cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene până în 2028”, a adăugat oficiala.

Proiectul care o valoare totală estimată de aproximativ 310 milioane lei prevede instalarea unei capacități de 64 MW și 256 MWh la Porție de Fier II, acesta fiind cel mai amplu proiect de stocare cu baterii dezvoltat până în prezent de companie.

Aproape jumătate (45,47%) din producția națională de energie electrică de la ora 19:15 era produsă de hidrocentrale – respectiv 2.250 MW din totalul de 4.952 MW – iar cea mai mare parte din această cantitate provine de la Porțile de Fier I și II. La nivel multianual, cele două mari hidrocentrale de pe Dunăre produc între 10-15% din energia națională, în funcție de hidraulicitate, și peste 40% din energia hidro intră în sistemul energetic național de aici, conform oficialilor companiei.

Importanța investiției

Potrivit oficialilor companiei, investiția va contribui la creșterea flexibilității sistemului energetic și la integrarea eficientă a surselor regenerabile, prin furnizarea de servicii de echilibrare și reglaj.

„Finanțarea pentru proiectul de la Porțile de Fier II ne permite să facem un pas firesc către un sistem energetic mai flexibil și mai corect balansat. Stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate, mai ales într-un context în care producția din surse regenerabile este tot mai mare, crescând totodată necesarul de servicii de echilibrare. Ne concentrăm pe soluții care folosesc inteligent ceea ce avem deja – infrastructura hidro – și o completăm cu tehnologii moderne, astfel încât să putem livra energie atunci când este cu adevărat nevoie. În același timp, aceste investiții ne ajută să creștem eficiența și să valorificăm mai bine fiecare MWh produs”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.

Contractul semnat miercuri de Hidroelectrica prevede o finanțare nerambursabilă în valoare de 43,3 milioane de lei, obținută prin Fondul pentru Modernizare.

Hidroelectrica susține dezvoltarea proiectelor de hibridizare a activelor existente, prin integrarea capacităților hidroenergetice cu soluții complementare de producție din surse regenerabile și sisteme de stocare, într-o arhitectură operațională unitară. Această abordare permite creșterea flexibilității și a eficienței portofoliului, optimizarea utilizării infrastructurii existente și maximizarea valorii energiei produse, consolidând totodată rolul companiei în asigurarea echilibrului și adecvanței Sistemului Electroenergetic Național.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din surse regenerabile din România și unul dintre cei mai importanți actori din sectorul energetic al Europei de Sud-Est. Compania are un portofoliu de peste 6,3 GW capacitate instalată în hidrocentrale, cumulat cu parcul eolian de la Crucea. Recent, societatea a depășit valoarea de piață de 70 de miliarde, sumă record pentru Bursa de Valori București.

IPJ Alba anunță că miercuri după-amiaza, în jurul orei 16.20, polițiștii din Aiud au fost sesizați, prin apel la 112, cu privire la faptul că, pe raza localității Rimetea, un pilot de deltaplan s-ar fi accidentat.

Din cercetări a reieșit că, un bărbat de 48 de ani, din Florești, județul Cluj, ar fi inițiat un zbor liber cu un deltaplan fără motor.

Un cablu al acestuia ar fi agățat un arbore, moment în care bărbatul a căzut, suferind o leziune la piciorul drept.

Bărbatul nu a solicitat transportul la spital.

Polițiștii fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Rosenior fusese instalat antrenor în ianuarie pe Stamford Bridge, când a semnat un contract pe cinci ani și jumătate. În total, a obținut 11 victorii în 23 de meciuri în toate competițiile, notează BBC Sport.

După înfrângerea cu 3-0 de marți, pe terenul lui Brighton, Rosenior a declarat că prestația echipei a fost „inacceptabilă”, în timp ce a fost huiduit de suporterii lui Chelsea.

Chelsea a coborât pe locul șapte în clasament, îndepărtându-se de obiectivul calificării în Liga Campionilor.

„De la numirea sa la jumătatea sezonului, Liam s-a comportat întotdeauna cu cea mai mare integritate și profesionalism”, a transmis Chelsea.

„Clubul nu a luat această decizie cu ușurință, însă rezultatele și evoluțiile recente au fost sub standardele necesare, în condițiile în care mai sunt încă multe meciuri de disputat în acest sezon”, a adăugat clubul londonez.

Surse au declarat pentru BBC Sport că antrenorul lui Bournemouth, Andoni Iraola, tehnicianul lui Fulham, Marco Silva, și fostul antrenor al Borussiei Dortmund, Edin Terzic, sunt luați în calcul ca posibili înlocuitori ai lui Rosenior.

Calum McFarlane va prelua echipa ca antrenor interimar până la finalul sezonului.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune SKAI, în dimineața zilei de miercuri, 22 aprilie, în contextul vizitei șefei Parchetului European la conducerea politică a Ministerului Justiției din Grecia, potrivit presei elene.

Sofia Voultepsi a criticat-o pe Laura Codruța Kovesi, făcând referiri la originea sa și la sistemul din România.

„Provine dintr-o țară care, repet, (n.r. Kovesi)  nu are o tradiție de separare a puterilor în stat, motiv pentru care a încercat să realizeze o reînnoire în afara consiliului judiciar, așa cum s-a întâmplat în propria țară alaltăieri și se întâmplă acum, prin ea însăși. Mi-aș dori ca Uniunea Europeană să fi plasat în acest prim parchet care a pus bazele un procuror din Franța, care îl cunoaște pe Montesquieu și știe că nu se poate amesteca și să spună că ați încălcat legea voastră care prevede consiliu judiciar.”

Referiri la Ceaușescu și la trecutul României

În continuarea intervenției, deputata a făcut legături cu perioada comunistă din România, invocând regimul lui Nicolae Ceaușescu.

„Dacă luați de la Ceaușescu… Aceste lucruri sunt foarte recente în România, va dura mult să se redreseze.”

Ulterior, Sofia Voultepsi a continuat criticile, comparând situații din Grecia cu alte cazuri și exprimându-și poziția față de sistemul de justiție.

„Eu nu vreau justiție de tip Ceaușescu în Grecia. Când regimul Ceaușescu a căzut, avea 500.000 de securiști (Serviciul de Securitate al Statului) și avea și copii care își turnau și spionau proprii părinți în casele lor. Aceste lucruri nu dispar așa ușor. Acești 500.000 de securiști au mers undeva, s-au infiltrat pe undeva”, a afirmat deputata.

Declarațiile vin pe fondul scandalului OPEKEPE 2, care a generat reacții în rândul unor parlamentari ai partidului de guvernare Noua Democrație. Intervenția Sofiei Voultepsi a avut loc în aceeași zi în care ministrul Justiției din Grecia a transmis că guvernul oferă sprijin deplin Parchetului European și activității conduse de Laura Codruța Kovesi.

În primul trimestru din 2026, secțiunea Locuri de Muncă de pe OLX România a înregistrat 2.625.662 aplicări, cu 10% mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea vine pe fondul unei contracții semnificative a ofertei: numărul total de anunțuri active a scăzut cu 43%, ajungând la 41.221. Raportul dintre cerere și ofertă indică o piață în care candidații concurează tot mai intens pentru un număr redus de poziții disponibile.

Evoluția OLX Locuri de Muncă în primele trei luni ale anului

Analiza comparativă Q1 2026 față de Q1 2025 evidențiază următoarele tendințe:

• Aplicările au crescut cu 10%, ajungând la 2.625.662
• Anunțurile active au scăzut cu 43%, de la 72.386 la 41.221 – o contracție care reflectă prudența angajatorilor în contextul economic actual
• Media de aplicări per anunț s-a dublat: de la aproximativ 32,8 în Q1 2025 la 63,7 în Q1 2026, semnalând o competiție semnificativ mai ridicată pentru fiecare poziție disponibilă

Cele mai căutate domenii în Q1 2026

Primele cinci categorii concentrează peste 1,7 milioane de aplicări, reprezentând 65% din total:

• Șoferi – Servicii auto – Curierat: 475.941 aplicări (-1,2% față de Q1 2025)
• Producție – Depozite – Logistică: 376.076 aplicări (+11,9% față de Q1 2025)
• Personal Hotelier – Restaurant: 327.822 aplicări (+10,5%)
• Casieri – Lucrători comerciali: 312.327 aplicări (+29,9%)
• Agenți – Consultanți vânzări: 215.929 aplicări (+37,1%)

Citeşte comunicatul integral AICI

„REMIN SA este în insolvență de doar 17 ani. Companie care aparține 100% statului român și care a fost mereu administrată doar de către oamenii puși de statul român. Nu există plan de reorganizare. Nu există activitate economică reală. Nu există nicio decizie de închidere”, a scris Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook.

Datoriile totale se ridică la 597 de milioane de lei

Vicepremierul a precizat că REMIN nu mai desfășoară activitate minieră din 2007 și nu mai produce nimic. Datoriile totale se ridică la 597 de milioane de lei, iar activul net este negativ cu peste 370 de milioane de lei. În conturi sunt disponibile 129 de milioane de lei, în timp ce profitul raportat este de 7,45 milioane de lei.

„Dar «profitul» nu vine din minerit, așa cum ar fi normal, ci din vânzarea de active și din contracte de conservare plătite tot din bani publici. Compania nu produce valoare, ci doar consumă și conservă ceea ce a mai rămas”, a subliniat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a arătat că, deși legea insolvenței prevede declararea falimentului în cazul unui activ net negativ, în cazul REMIN datoriile au continuat să crească, iar procedura de insolvență a fost prelungită repetat.

„Statul român este și proprietar, și creditor”

Statul român este atât acționar unic, prin Ministerul Economiei, cât și creditor majoritar, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care deține peste 80% din creanțe.

„Statul este și proprietar, și creditor. Statul negociază cu sine însuși. Statul cere în instanță prelungirea insolvenței. Din nou și din nou, vreme de 17 ani. Procedura de insolvență începe cu conflict de interese documentat între administratori și creditorul care a cerut insolvența. Dosarul este mutat de la Maramureș la Timișoara – la 400 km distanță. În 17 ani, nu se produce niciun plan viabil. Administratorul special numit pentru reformă este atacat cu toporul în 2013. La propriu, nu e o metaforă. în 2022, REMIN caută investitor strategic. Câștigă Vast Resources, din Marea Britanie. Memorandumul nu se mai semnează până la urmă, iar subsidiara locală intră la rândul ei în insolvență”, a adăugat Gheorghiu.

Aceasta a menționat și problemele de mediu, arătând că la REMIN există 118 halde de steril, cu peste 4,7 milioane de metri cubi, și 18 iazuri de decantare cu cianuri, iar costurile de ecologizare nu au fost estimate oficial.

„REMIN nu este un accident, ci rezultatul unui sistem în care nimeni nu ia o decizie și toți caută să amâne”, a mai spus vicepremierul.

Guvernul pregătește evaluarea activelor și separarea celor strategice

Oana Gheorghiu a anunțat că, împreună cu Ministerul Economiei, până la 15 mai va fi stabilit un calendar care prevede realizarea unei evaluări independente a iazurilor de decantare și a licențelor de exploatare, separarea activelor cu potențial economic de restul masei aflate în insolvență și definirea unui nou set de indicatori pentru REMIN, în acord cu rolul său real de gestionare a pasivelor de mediu și de protejare a activelor strategice.

În paralel, până la 31 mai 2026, evaluarea independentă trebuie contractată, cu sprijinul AAAS, iar decizia privind separarea activelor va fi formalizată la nivel guvernamental.

„Dacă nu facem asta acum, activele REMIN cu potențial strategic vor fi lichidate sub valoarea reală, statul va rămâne, din nou, creditor pasiv, iar România va pierde o oportunitate economică reală. Exact cum a mai făcut-o și în trecut pentru că mereu a amânat. Astăzi nu mai amânăm. Astăzi decidem. Oprim risipa din companiile de stat și luăm decizii strategice în interesul românilor și al României. Până aici. Ajunge”, a conchis vicepremierul.

Expoziţia a fost inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române și evidenţiază momentele cele mai importante din istoria Bibliotecii, dar și evoluția impresionantului său patrimoniu, de la prima colecţie de carte donată în 1866 la actualul fond de peste 10 milioane de unităţi de bibliotecă.

Tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române este alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă și obiecte muzeale.

„Eu cred că această expoziție va pune în evidență lucrurile deosebite pe care le avem. Avem cărți din anul 1290, avem planul de organizare a Bucureștiului din 1300. Sunt lucruri formidabile! Avem primul document cu privire la înființarea Societății Literare Române care a fost baza Academiei Române”, a declarat prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop

„Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii”

Specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte: carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizanţine la caietele eminesciene, periodice semnificative româneşti, afişe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărţi istorice privitoare la Ţările Române, fotografii ilustrative pentru viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, partituri ale unor renumiți compozitori.

„Academia, în acest an, are un ciclu de manifestări pentru că a avea peste un secol și jumătate de existență nu este de ici de colo pentru orice instituție europeană, darămite de la noi. Academia Română a pus bazele culturii românești moderne și contemporane, iar Biblioteca este oglinda Academiei Române.

M-am întrebat de multe ori cum să facem ca un străin care vine în acest loc să-și facă o idee repede despre comorile de aici și a fost foarte greu. Au reușit ca din cabinetul numismatic să aleagă piese importante și să facă o expoziție permanentă. Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii. Dacă oamenii nu văd repede ce avem noi aici o să aibă impresia că existăm degeaba.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop

Cu excepția tezaurului Băncii Naționale și cu excepția parterului și demisolului Muzeului Național de Istorie, aici sunt cele mai mari valori. Avem numeroase manuscrise medievale europene de la 1200, valori strânse de-a lungul timpului. În acest loc, grație cercetătorilor și specialiștilor bibliotecii, e concentrată esența bibliotecii. Oricine poate vedea ce se află aici”, a precizat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel-Pop.

„Domnul director Noica a mai deschis o dată cutia cu minuni. De data aceasta printr-o expoziție permanentă și uitându-mă la ce se întâmplă aici mi-au venit în minte două imagini.

Prima, cea a revistelor de specialitate din zilele noastre care, pentru a fi atractive, au titlul și o poză sugestivă pentru a ilustra articolul, iar aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, tezaur național. Ce-a de-a doua – o analogie a ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național în momentul revenirii la forma inițială și a modernizării lui, atunci când unele săli au dispărut pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor. O sală în care se pictau decoruri a devenit sală de spectacol și se numește Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost transformată”, a spus preşedintele în funcție al Academiei Române, Marius Andruh.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.

CITEȘTE ȘI:

Două seri, o poveste eternă. „Tosca” – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București

Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești

Potrivit stenogramelor din ședința conducerii PSD, liderii partidului au susținut o ieșire fermă de la guvernare și au vorbit deschis despre pașii politici care ar putea urma, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură.

Prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că încearcă să atragă parlamentari din alte formațiuni, în timp ce, public, vorbește despre moralitate și etică în politică.

„Bolojan, care le dă tuturor lecții de etică, a ieșit la racolat de parlamentari. Vă asigur – și i-am spus și președintelui – că nici noi nu stăm să contemplăm ca în Miorița, pentru că noi nu am învățat politica la școala de maici. Vom concretiza anumite discuții în perioada următoare”, a spus Grindeanu în ședința social-democraților..

Și alți lideri PSD au cerut o reacție rapidă și fără pași înapoi. Lia Olguța Vasilescu a susținut că partidul trebuie să dea un semnal de forță, afirmând că „atunci când alții sunt mămăligi, noi trebuie să arătăm că avem sânge în instalație”. Gheorghe Șoldan a mers mai departe și a spus că „demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură”.

Gheorghe Șoldan a declarat că, „dacă am scos sabia din teacă, atunci trebuie să o folosim. Niciun pas înapoi”. Gheorghe Șoldan a mers mai departe și a spus că „demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură”.

Marius Oprescu a transmis că PSD trebuie să meargă „până la capăt”, acuzând adversarii politici că încearcă să tragă de timp pentru ca social-democrații „să se sinucidă politic”.

În ședință au existat însă și apeluri la o strategie etapizată. Marian Neacșu a spus că partidul are pregătiți toți pașii politici, dar că aceștia vor fi făcuți „cu o anumită gradualitate”.

Retragere miniștrii

În urma votului din conducerea partidului, PSD își retrage din Executiv următorii membri ai Cabinetului. PSD are un vicepremier, Marian Neacșu, și șase miniștri în guvern: Radu Marinescu (Justiție), Florin Manole (Muncă), Alexandru Rogobete (Sănătate), Florin Barbu (Agricultură), Bogdan Ivan (Energie) și Ciprian Șerban (Transporturi).

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că va corecta o măsură care a limitat accesul pacienților cronici la investigații esențiale, după ce datele au arătat o scădere a acestora.

Rogobete a spus că restricționarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură procedură anuală pentru fiecare pacient a fost o decizie cu efecte negative asupra sistemului.

„Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a transmis Rogobete.

Potrivit ministrului, analiza datelor a confirmat impactul măsurii, numărul investigațiilor fiind mult mai mic față de perioada anterioară.

„Am analizat cifrele din luna ianuarie. Numărul acestor investigații a fost cu aproximativ 47% mai mic față de media trimestrului IV 2025. Asta înseamnă o limitare directă a accesului la diagnostic”, a explicat Rogobete.

„Economiile la buget nu se pot face din limitarea accesului la diagnostic, pentru că viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar. Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave”, a afirmat acesta.

În acest context, ministrul Sănătății a anunțat o schimbare de abordare, astfel încât pacienții cronici să poată beneficia de investigațiile necesare fără limitări arbitrare.

„Pentru pacienții cronici din programele naționale, cu boli cardiovasculare, cerebrovasculare, oncologice, neurologice sau afecțiuni rare, toate investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării vor fi decontate, conform nevoilor medicale, fără limite abstracte de una sau două pe an”, a declarat Rogobete.

Acesta a criticat ideea uniformizării tratamentului pentru toți pacienții.

„De parcă evoluția bolilor este identică pentru toți și poate fi programată într-un Excel”, a adăugat ministrul.

Totodată, Rogobete a anunțat că a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care vizează corectarea acestor probleme din sistem.

„Astăzi, cu responsabilitate administrativă, cât încă mai sunt ministru al Sănătății, am decis să pun în transparență decizională Ordonanța de Urgență care vine să corecteze aceste anomalii de funcționare a sistemului de sănătate, chiar dacă, la un moment dat, calculele financiare au ieșit bine”, a transmis acesta.