Vicepreședintele PSD Victor Negrescu a declarat sâmbătă că social-democrații au pregătit deja programul de guvernare pentru scenariul în care președintele partidului, Sorin Grindeanu, va fi desemnat candidat la funcția de prim-ministru.

Declarația a fost făcută la conferința Organizației de Femei a PSD, în contextul în care negocierile pentru formarea unui nou guvern au intrat din nou în impas, iar pe masa președintelui Nicușor Dan se află două variante politice: un guvern minoritar PSD, condus de Sorin Grindeanu, sau o formulă PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan premier.

Victor Negrescu a susținut că PSD este pregătit să își asume guvernarea și că programul viitorului Cabinet Grindeanu este deja finalizat. Europarlamentarul a spus că partidul vrea să intre la guvernare cu măsuri care să vizeze categoriile vulnerabile, familiile, mamele și inserția profesională a femeilor.

„Avem deja programul de guvernare”, a spus Victor Negrescu.

Liderul PSD a prezentat eventualul Cabinet Grindeanu ca alternativă la politicile promovate de partidele de dreapta, pe care le-a acuzat că propun măsuri dure pentru populație. Negrescu a afirmat că social-democrații nu vor accepta „politica de austeritate a dreptei” și a susținut că PSD va pune accent pe măsuri sociale.

Declarația vine după ce conducerea PSD a decis, în unanimitate, să își asume guvernarea și să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, în cazul în care președintele Nicușor Dan îi va oferi mandatul de formare a Guvernului. Grindeanu a cerut, în interiorul partidului, libertate totală în alegerea echipei de miniștri și autonomie asupra programului de guvernare.

Criza politică s-a adâncit după ce Guvernul Veștea nu a trecut de votul Parlamentului, iar negocierile de la Cotroceni nu au produs o majoritate clară. Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit, afirmând că formula unui guvern minoritar PSD părea, la un moment dat, singura variantă cu șanse de a strânge o majoritate parlamentară.

În paralel, PNL, USR și UDMR au venit cu propria propunere de premier, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan a respins acuzațiile PSD potrivit cărora liberalii ar fi blocat formarea unui guvern și a susținut că PNL nu a promis susținere necondiționată pentru Sorin Grindeanu.

UDMR ar putea asigura majoritatea

Social-democrații mizează însă pe faptul că un guvern condus de Grindeanu ar putea trece de Parlament dacă ar obține sprijinul UDMR sau voturi suplimentare în plen. Lia Olguța Vasilescu a declarat sâmbătă că un vot favorabil al UDMR ar putea fi decisiv pentru instalarea unui guvern PSD, subliniind că votul de învestire este secret.

Potrivit clubului la care este legitimat David Popovici, Dinamo București, deținătorul recordului european a parcurs cele două lungimi în 47,72 secunde.

El a fost singurul înotător care coboară sub 48 de secunde în serii.

Finala probei este programată sâmbătă seara, de la ora 20.50.

În prima probă a competiției, la care a participat vineri, cea de 50 m liber, David Popovici a obținut un timp de 21.82 secunde.

El s-a clasat pe locul doi, dar a stabilit astfel un record personal la această probă și un nou record național.

Olguța Vasilescu a fost întrebată dacă în PSD este loc pentru cei 20 20 de oameni din PNL care au idei diferite de ale președintelui Bolojan, dacă aceștia vor fi dați afară de liberali.

„Nu s-a discutat așa ceva. Din câte știu eu, ce am văzut public, că n-am discutat cu niciunul dintre ei, ei vor să își apere în instanță calitatea de membru de partid. Și e normal să se întâmple acest lucru. Uitați-vă, și la noi în partid avem voci critice. E domnul primar Toma de la Buzău care e mai bolojenist decât, cred că, toți bolojeniștii din PNL. Și cu toate acestea nu s-a fost problema să-l dăm afară pentru că are o altă opinie”, a spus Olguța Vasilescu.

Ea spune că nu i se pare în regulă ca, în 2026, „să se dea oameni afară din partidele politice pentru că au o altă opinie decât cea a președintelui”.

Olguța Vasilescu este convinsă că cei 20 vor câștiga în instanță „pentru că, până la urmă, nu știu ce li se reproșează acestor oameni ca să-și piardă calitatea de membru de partid”.

Constantin Toma a demisionat

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a anunțat în ianuarie pe Facebook că demisionează din funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și din cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. Toma și-a motivat decizia prin „atitudinea ostilă” a conducerii locale a PSD și a unei părți dintre consilierii locali social-democrați, despre care a spus că au votat împotriva unor proiecte inițiate de el în Consiliul Local Municipal Buzău.

Președintele PSD Buzău, deputatul Romeo Lungu, a reacționat imediat. „Era firesc. În urma declarațiilor din ultimul an de zile nu se mai regăsea în acest partid. Cred că este firesc să facă, dacă tot nu se regăsește în Partidul Social Democrat sub această conducere, să-și dea demisia și din funcția de membru”, a afirmat ayunci Romeo Lungu pentru publicația Observatorul Buzoian.

„Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, întrebată despre posibilitatea alegerilor anticipate.

Vicepreședinta PSD spune că nu a fost surprinsă de poziția lui Ilie Bolojan, susținând că acesta ar fi folosit și în trecut amenințarea cu demisia ca instrument politic.

„Pentru mine, vă spun sincer, nu a fost o surpriză, pentru că l-am văzut pe Ilie Bolojan și anul trecut în coaliție, când amenința de fiecare dată la început că își va da demisia din funcția de prim-ministru”, a spus Vasilescu.

Ea îl acuză pe Bolojan că nu acceptă deblocarea situației politice, deși România are nevoie de un guvern cu puteri depline.

„Este clar că nu vrea să plece de la Palatul Victoria, nu știu de ce, pentru că nu mai are puteri depline, în afară că mai semnează niște contracte acum pe ultima sută de metri și mai face niște numiri. Altceva nu poate să facă”, a afirmat lidera PSD.

„A mințit de fiecare dată”

Lia Olguța Vasilescu susține că Ilie Bolojan a schimbat de mai multe ori condițiile pentru susținerea unei formule guvernamentale.

„A mințit de fiecare dată. A mințit inițial că vrea un guvern tehnocrat. I s-a dat guvern tehnocrat. După aceea, să nu fie PSD în el. N-a fost PSD în el. Să nu fie nici PSD-iști vopsiți. N-au fost nici PSD-iști vopsiți. Să nu fie nici secretari de stat, nici prefecți PSD. N-au fost. Și cu toate astea nu a votat un guvern tehnocrat”, a declarat Vasilescu.

Social-democrata spune că același scenariu s-a repetat și în cazul unei propuneri venite din zona PNL.

„După a fost un prim-ministru desemnat din partea partidului pe care îl reprezenta. Nu a vrut nici așa. Acum iarăși suntem în situația în care, după ce ne-a spus timp de două săptămâni: asumați-vă, preluați guvernarea, neapărat prin Sorin Grindeanu, nu prin altcineva, vine și spune că nu mai votează nici acest guvern”, a mai spus aceasta.

PSD: Intrăm la guvernare, dar fără Bolojan premier

Lia Olguța Vasilescu a explicat că PSD are două variante: fie intră într-un guvern de coaliție, dar fără Ilie Bolojan premier, fie își asumă singur guvernarea printr-un Cabinet condus de Sorin Grindeanu.

„Planul nostru este acela că noi ne-am oferit fie să intrăm într-un guvern de coaliție, dar fără Ilie Bolojan prim-ministru, fie ne asumăm noi guvernarea, cum ne-au tot spus de două luni încoace toți: asumați-vă, asumați-vă singuri. Ne asumăm”, a declarat Vasilescu.

Întrebată despre o posibilă rotativă guvernamentală în care PSD să dea primul premierul, ea a spus că nu are informații că o asemenea variantă ar fi fost acceptată.

„Nu am cunoștință despre așa ceva. Nu am vorbit cu Sorin Grindeanu. Nu știu să se fi acceptat această discuție vizavi de rotativă, dar noi suntem pregătiți să intrăm la guvernare”, a spus vicepreședinta PSD.

PNRR, afectat de lipsa unui guvern cu puteri depline

Vasilescu a invocat și situația proiectelor finanțate prin PNRR, susținând că întârzierile sunt reale și că lipsa unui guvern cu puteri depline complică și mai mult situația.

„Sunt probleme cu PNRR-ul, să știți că chiar sunt probleme cu PNRR-ul, și asta pentru că anul trecut, timp de nouă luni de zile, nu s-au decontat facturile pentru PNRR. Noi am strigat, primarii am spus acest lucru”, a declarat aceasta.

Primarul Craiovei a spus că unele administrații locale au putut acoperi temporar facturile din bugetele proprii, dar primăriile mai mici nu au avut această posibilitate.

„Unele primării, cum a fost și Craiova, au avut finanțare din bugetul local ca să acopere toate aceste facturi. Celelalte primării mai mici nu au avut de unde. Și atunci firmele fie au dat faliment, fie s-au oprit din lucrări pentru că nu au mai avut cu ce să continue lucrările”, a explicat Vasilescu.

Ea a acuzat și instituții precum ISC și ISU că blochează recepția unor lucrări, inclusiv în cazul școlilor.

„Instituțiile statului fac un adevărat blocaj în recepția lucrărilor. Atât ISC-ul, cât și ISU. Instituțiile statului nu fac altceva decât să frâneze absorbția de fonduri europene”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.

Întrebată dacă PSD discută cu UDMR pentru obținerea voturilor necesare învestirii unui guvern Grindeanu, Lia Olguța Vasilescu a spus că, din informațiile sale, UDMR ar lua în calcul și susținerea unui guvern monocolor PSD.

„Eu știu că UDMR e un partid serios, care atunci când spune ceva și face, se ține de cuvânt, spre deosebire de alte partide românești, din păcate. Din câte am înțeles, domnul Hunor a declarat că prima variantă pentru ei ar fi refacerea coaliției cu toate partidele, exact cum au fost, dar că ar vota și un guvern care să fie monocolor PSD”, a declarat Vasilescu.

Vicepreședinta PSD a afirmat că, în cazul unui vot favorabil din partea UDMR, un Cabinet condus de Sorin Grindeanu nu ar avea probleme în Parlament.

„Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a spus aceasta.

PSD mizează pe voturile obținute de Guvernul Veștea

Întrebată dacă PSD are ușa deschisă pentru voturi din zona suveranistă, inclusiv de la AUR, Lia Olguța Vasilescu a evitat un răspuns direct, dar a invocat voturile pe care s-a bazat tentativa de învestire a Guvernului Veștea.

„Votul e secret în Parlament. În mod normal, n-ar trebui să știm cum votează parlamentarii. În mod normal, n-ar trebui să știm cine susține un guvern sau de la un partid politic câți sunt pro și câți sunt contra”, a declarat Vasilescu.

Ea a spus că PSD pornește de la numărul de voturi exprimate în Parlament la precedenta formulă guvernamentală.

„Noi pornim de la un număr de voturi care au ajutat Guvernul Veștea în Parlament. Dacă UDMR-ul ar veni alături, nu ar fi niciun fel de problemă să trecem guvernul prin Parlament”, a afirmat lidera PSD.

În schimb, dacă UDMR rămâne alături de partidele de dreapta, PSD spune că nu poate vota o formulă guvernamentală din care nu face parte.

„Dacă UDMR-ul nu vine alături și este pe partea dreaptă, noi am anunțat că noi nu putem să votăm un guvern din care nu facem parte”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

PSD ar putea susține și un nou premier independent

Întrebată dacă PSD ar vota o nouă nominalizare de premier independent, Vasilescu a spus că social-democrații nu au blocat până acum formulele propuse pentru deblocarea crizei.

„N-am blocat niciunul dintre aceste guverne care până acum s-au dorit a fi trecute prin Parlament. Am declarat pentru guvernul Tomac că vom da un vot. Nu va fi niciun fel de problemă”, a spus aceasta.

Ea a amintit că PSD și-a declarat sprijinul și pentru Guvernul Veștea, chiar dacă social-democrații nu urmau să primească funcții de secretari de stat sau prefecți.

„Chiar când mi s-a spus că nu vom avea nici secretari de stat, nici prefecți, pentru că nu aceasta era problema, ci să fie cineva investit cu puteri depline. De asemenea, ne-am declarat sprijinul inclusiv pentru guvernul Veștea”, a declarat Vasilescu.

Condiția PSD, potrivit vicepreședintei partidului, este ca o eventuală formulă independentă să fie cu adevărat independentă.

„Trebuie să fie un guvern independent cu totul, cum s-a încercat a fi Tomac și cum s-a spus că cei de dreapta îl vor vota”, a mai spus Lia Olguța Vasilescu.

Partidul Național Liberal își exprimă îngrijorarea față de modul în care s-a desfășurat procedura în dosarul soluționat de Tribunalul Ilfov, în urma acțiunii introduse de foști membri ai conducerii partidului. Liberalii acuză că nu au primit încă acces la dosar.

„Într-o cauză cu un impact politic major, instanța a pronunțat o soluție într-un interval extrem de scurt. La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, dreptul efectiv la apărare este grav afectat, iar lipsa de transparență ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil”, se arată în comunicat.

Liberalii susțin că „aceiași puciști din PNL” continuă ofensiva împotriva propriului partid și au introdus noi acțiuni la Tribunalul București, solicitând suspendarea și anularea hotărârilor adoptate de Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal.

Liberalii transmit că, după ce au pierdut prin votul membrilor partidului, aceștia încearcă să obțină în instanță ceea ce nu au reușit în competiția democratică internă.

„Partidul rămâne unit”

PNL arată că fiecare nou proces și fiecare nou atac public urmăresc decredibilizarea Partidului Național Liberal și blocarea deciziilor adoptate legitim de Congres.

„Nu putem să nu observăm că aceste acțiuni servesc intereselor adversarilor politici ai PNL. În loc să respecte voința exprimată democratic de membrii partidului, autorii acestor demersuri aleg să prelungească un conflict artificial, cu singurul efect de a slăbi principala forță politică de centru-dreapta din România”, arată PNL.

PNL susține că își va apăra toate drepturile prin mijloacele legale și că partidul rămâne unit în jurul deciziilor adoptate democratic de Congres.

Lipsa controlorilor de trafic, echipamentele învechite și aglomerarea din anumite intervale orare pun o presiune uriașă asupra rețelei aviatice elene.

După o perioadă mai liniștită în timpul iernii, când numărul zborurilor a fost redus, întârzierile au început să se înmulțească din luna mai, odată cu debutul sezonului turistic, potrivit ekathimerini.com

În prezent, mii de pasageri sunt nevoiți să aștepte ore întregi în aeroporturi, în timp ce companiile aeriene încearcă să facă față volumului ridicat de trafic.

Aeroportul din Atena, în centrul problemelor

Cele mai mari dificultăți sunt înregistrate pe Aeroportul Internațional din Atena, principalul hub aerian al țării.

O defecțiune recentă a radarului de apropiere a redus temporar capacitatea de gestionare a traficului aerian, numărul aeronavelor care puteau ateriza fiind limitat de la 28 la 24 pe oră până la remedierea problemei.

Incidentul a scos din nou în evidență vulnerabilitatea infrastructurii de navigație aeriană din Grecia, multe dintre sistemele utilizate fiind bazate pe tehnologii dezvoltate în anii 1990.

Grecia, printre cele mai aglomerate spații aeriene din Europa

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurocontrol, Grecia a generat 12% din totalul întârzierilor înregistrate în rețeaua aeriană europeană în perioada 15–21 iunie, situându-se pe locul al patrulea în clasamentul zonelor cu cele mai mari probleme de trafic.

În aceeași săptămână, spațiul aerian elen s-a aflat și în top 10 cele mai aglomerate din Europa, cu o medie de 2.453 de zboruri pe zi.

Autoritățile spun că presiunea este resimțită în special în orele dimineții, când numărul de zboruri programate depășește frecvent capacitatea sistemului.

Lipsa personalului și tehnologia învechită agravează situația

La baza blocajelor se află deficitul de controlori de trafic aerian și limitările sistemelor administrate de Autoritatea Aviației Civile din Grecia. Defecțiunile repetate ale echipamentelor de navigație contribuie la întârzieri și reduc capacitatea de gestionare a zborurilor în perioadele de vârf.

Autoritățile analizează inclusiv modul în care sunt distribuite sloturile de decolare și aterizare, pentru a evita suprapunerea unui număr prea mare de zboruri în aceleași intervale orare.

Controalele la frontieră durează de patru ori mai mult

O altă cauză a aglomerării este introducerea Sistemului european de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System), care presupune colectarea datelor biometrice ale pasagerilor din afara spațiului Schengen.

Dacă anterior verificarea documentelor dura aproximativ 20 de secunde pentru fiecare călător, timpul mediu de control a crescut acum la aproximativ 90 de secunde, ceea ce generează cozi mai lungi și întârzieri suplimentare în aeroporturi.

În condițiile în care sezonul turistic abia a început, autoritățile elene încearcă să limiteze efectele blocajelor, însă nivelul ridicat al traficului aerian și problemele de infrastructură riscă să continue să afecteze zborurile pe tot parcursul

Instanța a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă.

Măsura este valabilă în perioada 27 iunie – 26 iulie 2026, inclusiv. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Potrivit soluției instanței, Learciu Dumitru Daniel este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată, fiind reținute patru acte materiale.

Dosarul procurorilor din Constanța

Numele lui Dumitru Daniel Learciu a apărut în dosarul de corupție care îi vizează pe procurorii constănțeni Gigi Ștefan și Teodor Niță. În acest dosar, anchetatorii susțin că Learciu ar fi oferit bani și bunuri pentru rezolvarea unor situații în care era direct interesat.

Learciu, director al OJFIR Constanța și fost consilier județean PSD, s-a autosuspendat din partid și a demisionat din funcția de consilier județean după apariția acuzațiilor.

Conform informațiilor apărute în dosar, anchetatorii vorbesc despre sume importante de bani care ar fi fost oferite în mai multe rânduri, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026.

Ce înseamnă acuzația

Cumpărarea de influență este infracțiunea care vizează promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unei persoane care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, pentru ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie un act ce intră în atribuțiile sale.

Pentru această infracțiune, Codul penal prevede pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Learciu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.

Eugen Tomac a fost întrebat sâmbătă, la Digi24, dacă președintele Nicușor Dan a fost parte a planului de dărâmare a guvernului Bolojan.

„Nu. Și o să vă explic de ce. (…) Au existat foarte multe momente de tensiune în sânul coaliției, începând din luna octombrie a anului trecut, după alegerile din capitală, deci relația între PSD și premierul Bolojan nu a fost o relație foarte caldă în interiorul coaliției, iar dacă guvernul a funcționat până la adoptarea bugetului cu, repet, atmosfera extrem de încărcată din interior, este tocmai pentru că președintele de fiecare dată a intervenit și a cerut ca lucrurile să se calmeze, să revină la normalitate”, a spus Eugen Tomac.

Consilierul prezidențial a fost întrebat cât de reală e aversiunea președintelui Nicușor Dan față de Ilie Bolojan.

„Cred că e prea mult spus aversiune. Președintele este un om politic extrem de corect în ceea ce privește loialitatea între instituții. A funcționat foarte bine relația între guvern și administrația prezidențială în toată această perioadă. Poate lucrurile ar fi funcționat mult mai bine dacă evident poate comunicarea ar fi fost mult mai strânsă. Dar nu am toate aceste elemente pentru a dezvolta. Dar tot ce pot să vă spun că, din punct de vedere al relației între cele două instituții, guvern și președinție, pe toate proiectele mari nu au existat diferențe”, a adăugat Tomac.

Putea președintele să oprească moțiunea?

Eugen Tomac a fost, de asemenea, întrebat dacă președintele putea să oprească moțiunea de cenzură.

„Președintele României a intervenit și a prevenit o asemenea ruptură de foarte multe ori. Evident că asta este evaluarea mea și nu pot oferi mai multe detalii decât cele pe care le cunosc pentru că pe de o parte nu am participat la discuțiile tensionate care au existat în coaliție pe parcursul întregului an, dar ele sunt de notorietate și președintele întotdeauna a insistat”, a răspuns consilierul prezidențial.

EugenTomac a prezentat la Digi24 propria versiune asupra negocierilor eșuate și a respins categoric ideea că președintele Nicușor Dan ar fi avut vreun rol în căderea Guvernului Bolojan.

Potrivit lui Tomac, propunerea unui cabinet format din specialiști independenți a apărut ca o încercare de a depăși blocajul dintre partidele coaliției și de a permite adoptarea rapidă a reformelor asumate de România.

„Domnul prim-ministru Ilie Bolojan a spus la consultările de la Palatul Cotroceni că un guvern tehnocrat este o soluție de luat în seamă”, a declarat Tomac, subliniind însă că liderul liberal nu și-a asumat niciodată explicit susținerea unui asemenea Executiv.

„Cu o oră înainte de ședința PNL mi-a spus că nu voi fi susținut”

Eugen Tomac afirmă că, până în ultimul moment, discuțiile cu liderii PNL au fost constructive și s-au concentrat pe reforme și pe structura unui cabinet de specialiști.

„Domnul președinte Ilie Bolojan mi-a spus că nu voi fi susținut de PNL cu o oră înainte de ședința Biroului Permanent Național al PNL”, a spus Tomac.

Eugen Tomac spune că, anterior acelui moment, nimic nu i-a lăsat impresia că liberalii ar fi respins definitiv proiectul.

„În discuțiile pe care le-am avut, niciodată nu mi-a lăsat sentimentul că nu este deschis unei asemenea construcții. Ba, mai mult decât atât, mi-a solicitat detalii în plus”, a spus Tomac.

El susține că una dintre condițiile discutate era depolitizarea administrației.

„Mi-a solicitat să nu existe secretari de stat politici, prefecți politici și subprefecți politici, iar eu mi-am asumat acest angajament”, a precizat acesta.

„PSD și PNL îmi cereau lucruri diferite”

Tomac descrie negocierile ca fiind extrem de dificile, susținând că fiecare partid venea cu propriile condiții privind componența viitorului Executiv.

„Cei de la PSD îmi spuneau: veniți cu propuneri în cabinetul dumneavoastră cu oameni care și-au făcut un obicei din a fi extrem de agresivi la adresa PSD, trebuie să renunțați la ei. Cei din PNL îmi spuneau: nu puteți veni cu oameni care niciodată nu au înjurat PSD-ul. Deci nu au fost discuții simple”, a povestit acesta.

Potrivit lui Tomac, disponibilitatea sa pentru compromis a mers până la consultarea PNL înaintea fiecărei numiri importante.

„Mi-am asumat că atunci când voi face numiri pentru membrii Guvernului și pentru eșalonul 1 și 2 să nu fac nicio nominalizare până nu consult Partidul Național Liberal”, a spus el.

Un guvern cu mandat limitat

Eugen Tomac afirmă că Executivul pe care îl propunea nu era gândit ca o formulă de lungă durată, ci ca un cabinet de tranziție, destinat exclusiv deblocării reformelor urgente.

„Acest guvern urma să aibă un mandat limitat. Putea fi chiar un guvern de câteva zile… putea fi un guvern de 20 de zile”, a explicat el.

Obiectivul era adoptarea rapidă a principalelor reforme prin asumarea răspunderii Guvernului.

„Legile sunt pregătite. Obiectivul meu era să merg în Parlament și să-mi asum răspunderea pe toate legile importante, inclusiv legea salarizării”, a afirmat Tomac.

Acesta spune că propunerea a fost motivată și de dorința de a evita prelungirea crizei politice.

„Românii au făcut un efort extraordinar anul trecut prin măsurile șoc luate pentru echilibrarea deficitului bugetar. Prelungirea acestei crize mi s-a părut un soi de dispreț față de cetățenii care au făcut acest efort”, a declarat consilierul prezidențial.

Tomac: „Nicușor Dan nu a fost parte a planului de dărâmare a Guvernului Bolojan”

Întrebat direct dacă președintele Nicușor Dan a avut vreun rol în schimbarea Guvernului, Eugen Tomac a răspuns fără ezitare: „Nu”.

El susține că, dimpotrivă, șeful statului a încercat în repetate rânduri să reducă tensiunile dintre partidele aflate la guvernare.

„De fiecare dată președintele a intervenit și a cerut ca lucrurile să se calmeze, să revină la normalitate și să devină funcționale, tocmai pentru că România avea o serie de angajamente”, a afirmat Tomac.

Tomac a invocat, printre prioritățile care impuneau stabilitate politică, implementarea jaloanelor din PNRR, aderarea la OCDE și programele de securitate ale României.