„Pentru dreptate, pentru că accesul la justiție în această țară este încă o garanție. Este, dacă vreți, definiția statului de drept”, a declarat Ionuț Stroe, la Antena 3 CNN, întrebat de ce continuă contestatarii lui Ilie Bolojan lupta în instanță.

Deputatul PNL a acuzat conducerea partidului că a atacat un principiu fundamental, după ce PNL a transmis un comunicat în care a vorbit despre o nouă încercare de „sabotare” a deciziilor adoptate de Congres.

„Am văzut comunicatul conducerii PNL de astăzi, care nu este un atac la adresa noastră, a celor care avem opinii diferite față de Bolojan și restul, este un atac la adresa unui principiu fundamental, dreptul fiecărui cetățean într-o societate democratică și inclusiv al fiecărui membru de partid de a se adresa instanțelor de judecată”, a spus Stroe.

„A te adresa unei instanțe nu este sabotaj”

El a respins ideea că acțiunile în instanță ar reprezenta un atac împotriva PNL.

„A te adresa unei instanțe nu este sabotaj, cum cei care au scris acel comunicat s-au făcut public de râs. Este un drept garantat de Constituție și exercitarea acestor drepturi procesuale prevăzute negru pe alb de legi care reglementează activitatea partidelor politice nu poate fi niciodată calificată ca fiind atac la adresa partidului”, a mai afirmat deputatul liberal.

Stroe a susținut că actuala conducere a PNL „confundă voința proprie a lui Bolojan cu litera legii” și a acuzat o încercare de delegitimare a demersurilor făcute în fața judecătorilor.

„Atunci când conducerea actuală a PNL ne numește pe noi, pe cei care practic își caută dreptatea în fața judecătorilor, ne spun, de fapt, că puterea judecătorească n-ar trebui să existe sau să existe după voința lui Bolojan și că accesul la justiție ar trebui rezervat doar celor care îi convin lui sau celor care conduc partidul în acest moment”, a spus Ionuț Stroe.

El a mai afirmat că poziția conducerii PNL nu este una „liberală” sau „democratică” și a vorbit despre o presiune publică asupra magistraților.

„Ca să nu mai vorbesc de presiunea publică, care este inacceptabilă, asupra magistraților. Întrebați magistrații cum reacționează la astfel de comunicate, la astfel de prostii, la încercări de sabotat”, a mai spus Stroe.

Japonia se confruntă cu efectele a două furtuni tropicale care au adus ploi torențiale, inundații și alunecări de teren în mai multe regiuni ale țării, potrivit AP.

Un bărbat și-a pierdut viața, alte persoane au fost rănite, iar zeci de locuințe au fost afectate de vremea extremă.

Japan is having an intriguing night of weather.

After closely tracking both storms for days, the island nation is now officially being affected by dueling Tropical Storms (Mekkhala and Higos) simultaneously.

Even though the broader rain systems associated with these cyclones… pic.twitter.com/9nhsugo3xu

— Backpirch Weather (@BackpirchCrew) June 26, 2026

Potrivit autorităților și presei locale, furtunile tropicale Mekkhala și Higos au lovit Japonia în plin sezon ploios anual, provocând creșterea debitelor râurilor și distrugeri ale infrastructurii.

Alerte emise în mai multe zone

Cea mai gravă tragedie s-a produs în prefectura Yamaguchi, unde un bărbat în vârstă de aproximativ 70 de ani a murit după ce locuința sa s-a prăbușit în urma unei alunecări de teren.

Alte trei persoane au fost rănite în același incident, potrivit agenției de presă Kyodo citate de AP.

În vestul Japoniei, autoritățile au emis alerte de inundații pentru mai multe zone din prefecturile Kyoto și Osaka, după ce ploile abundente au umflat râurile.

Imagini difuzate de televiziunile locale au surprins râul Kamo din Kyoto ieșit din matcă, cu ape învolburate și încărcate cu aluviuni.

Agenția japoneză pentru Managementul Incendiilor și Dezastrelor a anunțat că peste 30 de locuințe au fost inundate în prefecturile Nara și Hiroshima, iar mai multe drumuri au fost avariate de viituri și alunecări de teren.

Curse feroviare anulate și mai multe zboruri perturbate

Vremea severă a afectat și transportul.

Mai multe curse feroviare au fost suspendate sau au înregistrat întârzieri, iar unele zboruri au fost perturbate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Autoritățile monitorizează evoluția celor două furtuni tropicale și le recomandă locuitorilor din zonele afectate să respecte avertizările emise și să evite deplasările în regiunile expuse riscului de inundații și alunecări de teren.

Siegfried Mureșan, europarlamentarul propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a ajuns în centrul disputei politice privind formarea noului guvern.

Numele liberalului a devenit și subiect de ironii în PSD, după ce Lia Olguța Vasilescu a spus că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-l pronunțe.

Prenumele Siegfried este de origine germană, iar în germană litera „S” urmată de vocală se pronunță, de regulă, ca „Z”. De aceea, pronunția aproximativă a prenumelui este „Zig-frid”. Mureșan este un nume de familie românesc, frecvent întâlnit în Transilvania. Astfel, numele complet se pronunță aproximativ „Zigfrid Mureșan”.

Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, într-o familie cu tată român și mamă germană.

Lia Olguța Vasilescu, ironii la adresa lui Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan este europarlamentar PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European. El a fost propus de PNL, USR și UDMR ca variantă de premier, în contextul blocajului politic privind formarea noului guvern.

Propunerea Mureșan a apărut ca alternativă la varianta susținută de PSD, Sorin Grindeanu.

PSD susține că un guvern condus de Sorin Grindeanu ar putea trece prin Parlament dacă UDMR ar vota alături de social-democrați, în timp ce liberalii insistă pe varianta Siegfried Mureșan.

În acest context, Lia Olguța Vasilescu a lansat un atac la adresa lui Ilie Bolojan și a lui Siegfried Mureșan. Primarul Craiovei a acuzat că liderul PNL încearcă să propună pentru funcția de premier „un om care habar n-are cum se trăiește în România”.

„Domnul Bolojan vrea să ne propună un prim-ministru care habar n-are cum se trăiește în România. O să-și scrântească românii limba până o să-i pronunțe numele”, a spus Lia Olguța Vasilescu, cu referire la Siegfried Mureșan.

Primarul Craiovei a continuat atacul și pe tema experienței europene a liberalului, ironizând imaginea acestuia de specialist în fonduri europene.

„Siegfried Mureșan, specialist în absorbția de fonduri europene. Cred că a absorbit doar salariul de europarlamentar”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Eugen Tomac a explicat sâmbătă contextul în care a fost realizată fotografia care a generat discuții în spațiul public privind relația dintre președintele României și directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu. 

„Domnul director însoțește președintele României în toate deplasările externe. Și repet, acolo nu era o chestiune organizată oficială, era pur și simplu, între două întâlniri oficiale, o socializare în jurul unei mese. E o relație strict instituțională. Aici lucrurile sunt clare”, a declarat Tomac, sâmbătă, la Digi24. 

Eugen Tomac a mai explicat fotografia a surprins un moment între două întâlniri oficiale, când personajele prezente în poză au stat la o simplă discuție. 

„În dimineața acelei zile a avut o întâlnire cu președintele PPE, domnul Manfred Weber, într-un local lângă Parlamentul European. După acea întrevedere urma o altă întâlnire cu președinta grupului Renew. Și în minutele libere rămase la dispoziție ne-a invitat în incinta hotelului respectiv la terasa din curtea hotelului pentru a sta împreună și discuta”, susține Tomac. 

Explicațiile președintelui

Televiziunea Digi24 a difuzat o fotografie de la Bruxelles, în care apare președintele Nicușor Dan alături de mai mulți politicieni români. 

În imaginea difuzată apar europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, europarlamentarul PSD Victor Negrescu și fostul premier desemnat Eugen Tomac, dar și directorul SPP, Lucian Pahonțu. 

Întrebat despre acea fotografie, președintele Nicușor Dan a declarat că a surprins o pauză de masă. „Am fost să mănânc. Domnul Pahonțu și întreaga echipă de securitate a fost cu mine pentru că asta e legea de protecție a demnitarilor sau a președintelui. Și când am ieșit de acolo, am întrebat dacă mâncăm aici sau ne întoarcem la hotel”, a declarat șeful statului. 

Printre proiectele afectate se află și construcția unui spital de cardiologie și oncologie în municipiul Constanța, aflat în responsabilitatea Primăriei Constanța. Pentru acest proiect, finanțarea prin PNRR era de aproximativ 93 de milioane de euro, potrivit Economedia, care citează publicația locală Info Sud-Est.

Pe lângă fondurile europene de 150 de milioane de euro, cele 60 de proiecte aveau prevăzută și o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetele locale.

Proiecte scoase din PNRR: spitale, școli și locuințe pentru tineri

Cea mai mare sumă pierdută vizează cele opt proiecte ale Primăriei Constanța, care însumau aproximativ 110 milioane de euro. Cel mai important dintre acestea este spitalul de cardiologie și oncologie.

Printre proiectele care nu mai beneficiază de finanțare prin PNRR se află și reabilitarea și modernizarea spitalului din Cernavodă, proiect de 3,5 milioane de euro, precum și construirea unor locuințe pentru tineri în Mangalia, cu o finanțare de 2,7 milioane de euro.

Lista include investiții în sănătate, educație, infrastructură locală, mediu și proiecte sociale. Potrivit datelor obținute de Info Sud-Est de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, proiectele apar cu mai multe stadii, între care „eliminat din PNRR”, „suspendat”, „reziliat”, „denunțat unilateral” sau „încetat prin acordul părților”.

În municipiul Constanța, au fost afectate și proiecte privind eficientizarea energetică a Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, a Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, a Grădiniței cu program prelungit nr. 45, precum și a unor blocuri din zona Badea Cârțan.

România, cursă contra cronometru pentru banii din PNRR

PNRR este mecanismul prin care România primește bani europeni pentru reforme și investiții, în cadrul programului european de redresare după pandemia de COVID-19. Plățile sunt făcute în funcție de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de statul român.

Planul de redresare și reziliență al României are o valoare de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi.

România a încasat recent 2,25 miliarde de euro de la Bruxelles, după ce cererea de plată nr. 4 din PNRR a fost aprobată și plătită integral. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, evaluate pozitiv la nivel european, fără suspendări.

După această plată, România a ajuns la aproximativ 12,97 miliarde de euro atrași prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală.

Termenul-limită pentru implementarea jaloanelor și țintelor restante este 31 august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie transmise până la finalul lunii septembrie 2026.

Hezbollah a respins oficial acordul-cadru încheiat la Washington între Israel, Liban și Statele Unite, prin care forțele israeliene urmează să se retragă din două zone din sudul Libanului. 

„Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile Memorandumului de Înțelegere irano-american trebuie puse în aplicare. Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o cedare a suveranității”, a declarat Qassem, citat de Al Jazeera. 

„Condiționarea retragerii israeliene de dezarmarea rezistenței din Liban este o propunere foarte periculoasă care depășește toate liniile roșii”, mai spune liderul Hezbollah. 

Acesta a lansat atacuri și la adresa autorităților de la Beirut, subliniind că acest acord legitimează ocupația militară israeliană. 

„Acordul ar putea duce chiar la anexarea acestor teritorii către entitatea sionistă. Le transmitem autorităților libaneze: Este timpul să vă retrageți păcatele care distrug Libanul”, a mai declarat Qassem. 

Reacția grupării Hezbollah vine după ce Israel, Statele Unite și Liban au semnat un acord-cadru care prevede retragerea trupelor israeliene din două regiuni din sudul țării, demers descris drept baza unor negocieri viitoare care ar putea conduce la o înțelegere mai amplă între cele două țări. 

Apple încearcă să obțină acordul administrației Trump pentru a cumpăra cipuri de memorie de la CXMT, o companie chineză aflată pe lista neagră a Pentagonului din cauza presupuselor legături cu armata chineză, potrivit Financial Times.

Apple caută soluții la scumpirea cipurilor

Compania americană a început o campanie de lobby la Washington, în contextul creșterii puternice a prețurilor la cipurile de memorie. Apple vrea să reducă presiunea asupra costurilor, după ce a anunțat majorări de prețuri pentru MacBook-uri și iPad-uri.

Apple nu are interdicție de a cumpăra cipuri de la CXMT sau de la YMTC, un alt producător chinez de cipuri de memorie. Însă Pentagonul a inclus ambele companii pe lista sa a companiilor militare chineze. Așa-numita listă 1260H conține zeci de grupuri chineze despre care se susține că au legături cu Armata Populară de Eliberare și că subminează securitatea națională a SUA.

Obținerea CXMT ca furnizor de cipuri de memorie ar ajuta Apple într-un moment în care gigantul tech este presat de propriii furnizori.

Potrivit FT, Apple s-a adresat Departamentului Comerțului în urmă cu mai bine de o lună și a discutat și cu alți oficiali din administrația Trump. Nu este clar însă dacă gigantul american va primi garanții că Washingtonul nu va impune ulterior restricții mai dure împotriva CXMT.

Riscuri politice pentru Apple

Subiectul este sensibil în Congres. John Moolenaar, președintele republican al Comisiei pentru China din Camera Reprezentanților, a avertizat că o colaborare între Apple și CXMT ar fi „o greșeală gravă”.

Apple s-a mai confruntat cu critici în 2022, când a analizat posibilitatea de a cumpăra cipuri de memorie de la YMTC. Atunci, Marco Rubio a avertizat că Apple „se joacă cu focul”. Rubio a adăugat că Apple ar fi „supusă unei examinări fără precedent din partea guvernului federal” dacă ar continua achizițiile de cipuri de la YMTC.

Industria cipurilor de memorie este dominată, în afara Chinei, de Micron, Samsung și SK Hynix. Apple folosește astfel de cipuri în dispozitivele sale, iar creșterea cererii pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la scumpiri și la presiuni asupra stocurilor disponibile.

„La data de 26 iunie 2026, în urma cooperării dintre ENFAST România și ENFAST Germania, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud au depistat și reținut un bărbat de 35 de ani, cetățean român cu domiciliul în Germania, într-un apartament din municipiul Bistrița”, informează IPJ Bistrița-Năsăud. 

Bărbatul a fost reținut în baza unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, iar la acțiune au participat polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Biroului de Investigații Criminale și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale 

Bărbatul a fost imobilizat fără incidente, deși acesta avea antecedente de violență. 

Bărbatul urmează să fie prezentat Curții de Apel Cluj cu propunere de arestare provizorie, în vederea predării către autoritățile judiciare din Germania. 

„În spatele acestei operațiuni a stat o amplă colaborare între polițiștii români și cei germani, prin rețeaua europeană ENFAST, specializată în localizarea și arestarea rapidă a fugarilor”, mai transmit autoritățile.

Fosta deputată PSD Laura Vicol a anunțat că a depus o plângere penală împotriva europarlamentarului Siegfried Mureșan, acuzându-l că a contribuit la stigmatizarea sa printr-o postare publicată pe Facebook, în care ar fi asociat-o din nou cu dosarul Nordis.

Într-un mesaj publicat pe contul său de FB, Vicol susține că a aflat „întâmplător” despre postarea europarlamentarului și afirmă că aceasta a rămas publică până în prezent.

„Aseară am aflat, întâmplător, de o postare publicată de europarlamentarul Siegfried Mureșan și rămasă publică până astăzi. În acea postare, acesta mă etichetează drept Laura Vicol (Nordis) și îi îndeamnă pe oameni să nu uite acest lucru”, a scris Laura Vicol.

„Trăim consecințele unei campanii de demonizare”

Fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților afirmă că ea și familia sa au fost ținta unei campanii de ură în ultimii doi ani și susține că asocierea repetată cu numele companiei Nordis a avut consecințe grave.

„De aproape doi ani, eu și copiii mei trăim consecințele unei campanii publice de demonizare începută după reportajul mincinos Recorder. Am primit amenințări, injurii și mesaje de o violență greu de imaginat”, afirmă aceasta.

Laura Vicol mai susține că orice persoană publică ar fi trebuit să cunoască efectele unei astfel de etichetări.

„Orice persoană publică știa sau putea să știe ce efecte are perpetuarea acestei etichete. Cu toate acestea, un membru al Parlamentului European a ales să mă asocieze din nou cu Nordis”, a scris ea.

Vicol susține că a sesizat organele de anchetă

„Am depus astăzi plângere penală și am solicitat organelor competente să analizeze această postare în contextul întregii campanii de linșaj public, al amenințărilor primite de mine și de familia mea și al efectelor pe care această asociere le-a produs și continuă să le producă”, a transmis aceasta.

Fosta deputată consideră că libertatea de exprimare nu poate justifica, în opinia sa, expunerea unei persoane unui val de ură.

„Libertatea de exprimare nu poate deveni libertatea de a contribui la stigmatizarea și expunerea unei persoane unui val de ură. Fiecare răspunde pentru propriile cuvinte”, a încheiat Laura Vicol.

Până la această oră, europarlamentarul Siegfried Mureșan nu a avut o reacție publică la anunțul privind plângerea penală formulată de Laura Vicol.

„Execuția bugetară pe primele 5 luni arată că deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 40% în 2026, la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corecție serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem”, transmite pe Facebook Ilie Bolojan. 

Șeful Executivului a comparat procesul de corecție bugetară cu un tratament medical, subliniind: „Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire”. 

Bolojan a susținut că acest proces de consolidare bugetară va permite României ca, în anii următori, să nu mai direcționeze zeci de miliarde de lei către plata dobânzilor, ci către modernizare.

Cu toate acestea, premierul a declarat că procesul de modernizare poate fi realizat doar prin menținerea disciplinei fiscale, avertizând asupra unei eventuale reveniri a „bolii”. 

„Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul și risipa ne pot readuce cu spatele la zid”, conchide Bolojan. 

Execuția bugetară pentru primele cinci luni ale anului

Reacția premierului vine după ce Ministerul Finanțelor a publicat joi seară datele execuției bugetare pentru primele cinci luni ale anului.

Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.

Potrivit execuției bugetare la 31 mai, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025.

Cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4% (an/an).