Potrivit meteorologilor, avertizarea vizează apariția ceții care determină scăderea vizibilității sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri. În funcție de condițiile locale, ceața va favoriza formarea de polei. Județele afectate sunt Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj și Mehedinți. 

În județul Gorj vor fi afectate mai multe localități printre care Târgu Jiu, Motru, Rovinari, Târgu Cărbunești, Turceni, Tismana, Bâlteni, Mătăsari, Bălești, Plopșoru, Țânțărenin sau Țicleni.

Printre loicalitășile județului Olt vizate de atenționare se numără Slatina, Balș, Scornicești, Piatra-Olt, Potcoava, Osica de Sus, Iancu Jianu, Curtișoara, Izvoarele, Găneasa, Valea Mare, Movileni, Crâmpoia, Corbu, Colonești, Strejești, Pleșoiu sau Verguleasa. 

În Vâlcea, localitățile Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Bălcești, Mihăești, Berbești, Frâncești, Prundeni, Budești, Fârtățești, Stoilești, Alunu, Ionești sau Tomșani se află sub avertizare.

În Dolj, fenomenul va afecta localitățile Craiova, Filiași, Podari, Argetoaia, Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Bucovăț, Ișalnița, Calopăr, Braloștița, Pielești sau Breasta. 

În Mehedinți se vor afla sub incidența atenționării localitățile Strehaia, Corcova, Baia de Aramă, Bala, Bălăcița, Tâmna, Butoiești, Bâcleș, Prunișor, Broșteni, Ponoarele sau Florești. 

Americanii au deschis scorul în minutul 6, prin Matt Boldy.

Canada a egalat înainte de a doua pauză, când Cale Makar a marcat cu mai puțin de două minute rămase din repriza a doua.

Canada a controlat jocul, însă portarul american Connor Hellebuyck a fost decisiv, cu 41 de intervenții.

Meciul a intrat în prelungiri în format 3 la 3. Jack Hughes a marcat golul victoriei după 1 minut și 41 de secunde.

Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980. Atunci, americanii au produs „Miracolul pe gheață”, învingând URSS, marea favorită și campioana en-titre.

Regele Felipe VI va primi anul acesta 290.000 de euro, cu 4.311 euro mai mult decât în 2025, iar regina Letizia va încasa 160.000 de euro, cu 2.881 de euro în plus. Sumele rezultă din aplicarea majorării salariale de 1,5% aprobate pentru funcționarii statului, potrivit informațiilor publicate joi de Casa Regală a Spaniei, notează 20minutos.

Fondurile provin din bugetul alocat Șefiei Statului în cadrul Bugetului General, care rămâne la 8,4 milioane de euro, deoarece conturile publice sunt prelungite încă din 2023.

Conform Constituției, regele este cel care distribuie „în mod liber” aceste fonduri. De șase ani, doar șeful statului, regina Letizia și regina emerită Sofía primesc o alocație anuală. Regina Sofía va încasa în 2026 suma de 131.000 de euro, cu 2.438 de euro mai mult decât anul trecut.

Din bugetul total de 8,4 milioane de euro, instituția acoperă obligațiile economice, inclusiv salarii, contribuții și prestații sociale pentru conducere și personalul angajat. De asemenea, sunt plătite cheltuielile de funcționare, utilitățile, deplasările și activitățile de protocol și reprezentare, precum dejunuri, dineuri oficiale și recepții.

În total, 3,8 milioane de euro sunt alocate cheltuielilor de personal, unde a fost aplicată aceeași majorare salarială ca în cazul funcționarilor publici.

Printre înalții responsabili ai instituției, șeful Casei Regale, Camilo Villarino, va avea un salariu anual de 178.915 euro. Secretarul general, Mercedes Araújo, va primi 157.658 euro, iar șeful Cartierului Militar, Eduardo Diz, 135.859 euro.

Ce salarii au angajații regilor

Urmează, între altele, remunerațiile șefului Serviciului de Securitate (126.719 euro), șefului Protocolului (126.164 euro), șefei Secretariatului reginei Letizia (124.806 euro), și directoarei de Comunicare (122.886 euro).

În total, Casa Regelui va aloca 1.482.000 de euro pentru salariile membrilor familiei regale și pentru plata acestor înalți funcționari.

Potrivit detaliilor financiare publicate pe site-ul instituției, cheltuielile curente pentru bunuri și servicii, în valoare de 3,7 milioane de euro, cresc cu 21,8%. Majorarea este justificată prin mutarea unor costuri anterior incluse la capitolul personal către proiectul „servicii de comunicații și tehnologii ale informației” și către realizarea unor studii menite să îmbunătățească comunicarea și imaginea instituției.

Una dintre cele mai importante categorii rămâne cea a cheltuielilor de protocol și reprezentare ale familiei regale, care se apropie anul acesta de 640.000 de euro.

Capitolul investițiilor, destinat achizițiilor, depășește 700.000 de euro și crește cu 132%, ca urmare a unor angajamente anterioare și a unor proiecte noi. Sunt incluse aici cumpărări de echipamente, utilaje, mobilier, sisteme informatice și alte elemente considerate necesare pentru desfășurarea activității Casei Regale.

„La Consiliul Afaceri Externe de mâine, UE își propune să adopte cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Ungaria îl va bloca. Până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, nu vom permite ca deciziile importante pentru Kiev să avanseze”, a transmis Szijjarto, duminică, printr-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters. 

Încă de la finalul lunii ianuarie, livrările de petrol prin conducta Drujba au fost oprite după ce Kievul a anunțat că un atac cu dronă al Rusiei a avariat conducta. Cu toate acestea, atât oficialii de la Budapesta, cât și cei de la Bratislava consideră că autoritățile ucrainene sunt responsabile pentru menținerea întreruperii.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia, ca răspuns la Războiul din Ucraina. Mai multe state membre își doresc adoptarea acestuia până la aniversarea a patru ani de la începutul invaziei.

De asemenea, Szijjarto a amenințat că va bloca un împrumut european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, decizie ce necesită unanimitate pentru a fi adoptată. 

Pe fondul tensiunilor generate de oprirea tranzitului de petrol prin conducta Drujab, premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că  ar putea suspenda furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina. 

„Inima mea se îndreaptă din nou către situația dramatică pe care o vede toată lumea”, a spus papa Leon în mesajul său săptămânal adresat pelerinilor din Piața Sfântul Petru, după rugăciunea de duminică, conform Reuters.

„Atâtea victime, atâtea vieți și familii frânte, atâta distrugere, atâta suferință de negrăit”, a adăugat suveranul pontif.

Marți, 24 februarie 2026, se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, fiind cel mai amplu conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.

SUA încearcă să medieze între cele două părți, însă negocierile avansează greu, în special din cauza disputei asupra teritoriilor. Zelenski a spus luna aceasta că Trump vrea ca războiul să se termine până în iunie.

„Pacea nu poate fi amânată. Este o necesitate urgentă care trebuie să-și găsească locul în inimile oamenilor și să se traducă în decizii responsabile”, a spus papa.

El a spus că războiul este o „rană provocată întregii familii umane”, care lasă în urmă „moarte, devastare și o urmă de durere care marchează generații întregi”.

Anunțul a fost făcut de Jean Noël Barrot, a declarat duminică faptul că ambasadorul Statelor Unite în Franța, Charles Kushner, va fi convocat la Ministerul de Externe de la Paris, în urma unor comentarii făcute de administrația Trump cu privire la moartea lui Quentin Deranque.

„Îl vom convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Franța, întrucât ambasada SUA în Franța a comentat această tragedie care privește comunitatea națională. Respingem orice exploatare a acestei tragedii în scopuri politice. Franța nu are lecții de învățat în ceea ce privește violența, în special de la comunitatea internațională reacționară”, a declarat duminică șeful diplomației franceze, citat de Le Figaro. 

Reacția Franței vine după ce administrația Donald Trump a reacționat la moartea activistului Quentin Deranque, condamnând violența grupărilor de stânga. „Când decizi să ucizi oameni pentru opiniile lor în loc să-i convingi, te plasezi în afara civilizației”, a spus vineri subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers, precizând că incidentul este monitorizat „cu atenție”. 

Decesul a generat reacții și la nivel european. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a comentat cazul, fapt ce a atras replica președintelui Emmanuel Macron, care i-a cerut să înceteze „comentariile privind ceea ce se întâmplă în alte țări”.

Quentin Deranque a încetat din viață sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat fizic pe 12 februarie. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup radical de stânga.

Incidentul a avut loc duminică, potrivit unui comunicat al Serviciului Secret, care a precizat că bărbatul a fost observat în apropierea porții nordice a proprietății. Acesta avea asupra sa „ceea ce părea a fi o pușcă și o canistră de combustibil”, potrivit Associated Press. 

Agenții Serviciului Secret, împreună cu un adjunct al șerifului din Palm Beach, Florida, au deschis focul, suspectul fiind eliminat. 

În momentul incidentului, președintele Trump și prima doamnă Melania Trump  nu se aflau la Mar-a-Lago, ci la Casa Albă. 

Acesta nu este primul incident care pune în pericol viața președintelui american. Acesta a fost victimă unei tentative de asasinat în iulie 2024 în Butler, Pennsylvania, în timpul unui miting electoral. 

În plus, în septembrie 2024, un alt bărbat înarmat cu o pușcă a fost reținut după ce a așteptat în apropierea terenului de golf din West Palm Beach, în timp ce Trump juca golf. Acesta a fost condamnat la închisoare pe viață la începutul acestei luni. 

„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică. 

Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă.

Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile. 

Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”. 

La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”. 

În SUA se urmărește marmota Phil (n.r. ziua cârtiței) pentru a afla când se termină iarna, iar în Germania fiecare cifră economică este analizată pentru a anticipa sfârșitul iernii prelungite prin care trece industria țării. După luni întregi de stagnare, datele recente indică o posibilă redresare, chiar dacă modestă: evoluția PMI-ului manufacturier sugerează că sectorul privat german ar putea reintra pe creștere, scrie El Economista.

Indicatorii anticipați de activitate economică din zona euro, cei mai urmăriți fiind indicii PMI pentru sectorul privat, au adus vești optimiste în februarie. PMI-ul manufacturier a sărit de la 49,1 puncte la 50,7 (se aștepta o ușoară creștere până la 49,6), trecând pentru prima dată din primăvara lui 2022 pragul de 50 puncte, care separă contracția de expansiune. Chiar dacă depășirea pragului de 50 puncte semnalează doar o expansiune modestă, mesajul este clar după o perioadă lungă de stagnare.

Raportul Hamburg Commercial Bank (HCOB) arată că în februarie creșterea activității private a atins maximul ultimelor patru luni, datorită îmbunătățirii performanțelor atât în sectorul manufacturier, cât și în cel de servicii. „Recuperarea a fost susținută de cererea mai mare pentru bunuri și servicii, cu o creștere a comenzilor noi pentru a patra oară în ultimele cinci luni. În același timp, pierderea locurilor de muncă s-a menținut solidă, dar s-a încetinit ușor, pe fondul stabilizării volumului de muncă restant și al ușorului optimism pentru următoarele 12 luni”, precizează raportul.

Sectorul serviciilor a condus creșterea, cu o rată de expansiune a activității de 53,4, maximul ultimelor patru luni. Intrările de comenzi noi au indicat o cerere susținută pentru bunurile și serviciile germane: portofoliul de comenzi din sectorul manufacturier a crescut cel mai mult în aproape patru ani, compensând ușoara scădere în servicii. Comenzile externe au înregistrat prima creștere în șapte luni, marcând cel mai bun rezultat din februarie 2022.

Munca restantă s-a stabilizat în februarie, după trei luni consecutive de scădere, iar în sectorul manufacturier volumul de muncă în derulare a crescut ușor pentru prima dată din mai 2022.

Speranțe pentru PIB-ul din 2026

Pe fondul ușoarei presiuni asupra capacității în manufactură, ritmul concedierilor a încetinit. Ocuparea forței de muncă în fabrici a scăzut cu cea mai mică rată din aproape doi ani și jumătate, un semnal pozitiv după luni întregi de concedieri în industria germană. Totuși, în sectorul serviciilor, reducerea personalului s-a accelerat, marcând cea mai mare scădere a angajărilor din iunie 2020.

„Industria germană crește din nou! Pentru prima dată în mai bine de trei ani și jumătate, PMI-ul manufacturier intră în teritoriu expansiv. Comenzile noi au crescut solid, ceea ce sugerează că producția va continua să se extindă în lunile următoare. Portofoliul de comenzi a crescut, iar comenzile externe au revenit după șase luni de scădere”, explică Cyrus de la Rubia, economist șef HCOB.

Se estimează că stimulul guvernamental german (programul de infrastructură și creșterea cheltuielilor militare) va susține suplimentar industria, iar datele privind comenzile industriale, mai ales în sectorul apărării, sugerează o accelerare a PIB-ului german în 2026.

Analistul Vincent Stamer de la Commerzbank subliniază că „încrederea în afaceri a crescut datorită cheltuielilor guvernamentale majore, care sprijină tot mai mult industria”, iar Paolo Grignani (Oxford Economics) consideră că Germania „revine treptat ca principal motor de creștere, cu producția și comenzile în creștere, dar rămâne de văzut dacă industria poate susține cererea tot mai mare”.

Metafora efectul ketchup

Carsten Brzeski (ING) notează că „recuperarea germană continuă sub suprafață. PMI-ul compozit a atins maximul ultimelor patru luni, iar PMI-ul manufacturier a depășit pragul de 50 pentru prima dată în aproape patru ani. În timp ce Franța stagnează, Germania ar putea prelua rolul de motor al zonei euro.”

Metafora „efectului ketchup” descrie cum stimulul fiscal german a fost lent la început, dar acum începe să genereze efecte vizibile: „După multe ezitări cu bugetul masiv al coaliției germane, primele efecte se văd și dau oxigen unui sector puternic afectat.”

Cu toate acestea, analiștii avertizează că o parte din stimul s-ar putea folosi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții pe termen lung, ceea ce poate oferi un impuls temporar („subidón de azúcar”) economiei, însă sectorul apărării rămâne un catalizator important al creșterii.

Contextul general al economiei germane rămâne complex: competiția internațională, lipsa gazului rusesc, dobânzile mari, birocrația și tarifele SUA au afectat profund tradiționala putere industrială. Totuși, datele recente indică că economia începe să revină treptat pe creștere, condusă de relansarea industriei manufacturiere.

Este obișnuit ca distribuțiile către acționari să fie legate de profituri, însă la Jumbo circulă pe piață un scenariu diferit, bazat pe gestionarea fondurilor pentru creștere, cu accent pe România, scrie presa elenă.

Contextul economic local nu este favorabil: pentru a cincea lună consecutiv, puterea de cumpărare este comprimată, moneda locală se depreciază și TVA-ul a crescut. Toate acestea transmit semnale de oboseală ale pieței, afectând planurile de investiții.

România nu a fost niciodată o „capitală secundară” pentru Apostolos Vakakis, fondatorul grupului. Dimpotrivă, țara a reprezentat unul dintre pariurile principale de creștere, cu planuri pentru noi magazine și alocarea unor fonduri substanțiale pentru extinderea rețelei. Însă, pe măsură ce cererea scade și incertitudinea asupra veniturilor disponibile persistă, investițiile (mai ales cele agresive) pot fi amânate sau chiar temporar „înghețate”.

Strategia de distrubuție a acțiunilor

Specialiștii în piața bursieră explică logica din spatele acestei posibile decizii: fondurile care ar fi fost direcționate spre România ar putea fi redirecționate ca lichiditate disponibilă pentru o distribuție extraordinară de numerar către acționari. Strategia de distribuție a grupului prevede împărțirea profitului în trei părți egale: o treime pentru creștere organică, o treime pentru impozite și consolidarea rezervelor de numerar și o treime pentru distribuirea către acționari.

Astfel, dacă investițiile planificate în România sunt amânate, partea destinată cheltuielilor de capital ar putea reveni temporar sub formă de dividend suplimentar. Acest scenariu, potrivit surselor din birourile de brokeraj, circulă de la sfârșitul săptămânii trecute, iar piața reacționează imediat la veștile legate de lichiditate.

La 31 decembrie 2025, Grupul JUMBO opera 89 de magazine, dintre care 53 în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România. În plus, grupul dispune de magazine online în Grecia, Cipru, România și Bulgaria, consolidându-și prezența digitală pe piețele-cheie.

Îndrumare și perspective de viitor

Șeful Jumbo a vorbit despre o perioadă de creștere pentru compania listată la bursă, subliniind că „este momentul să accelerăm dacă ne extindem rețeaua, dar fără să o cumpărăm scump”.

Comentând previziunile pentru 2026, respectiv o creștere de 5% a vânzărilor și profituri nete estimate între 310 și 320 de milioane de euro, el a precizat că estimarea se bazează pe datele curente, fără a fi nici exagerat de conservatoare, nici pesimistă.

„Condițiile sunt în favoarea noastră, nu împotriva noastră. Dar totul se poate schimba de mâine, trăim într-o lume în continuă mișcare. Veștile de astăzi sunt puțin mai bune decât cele din trecut”, a adăugat Vakakis.

Platformele asiatice și economia în fază deflaționistă

Întrebat despre intensificarea concurenței din partea platformelor asiatice Temu și Shein, Vakakis a explicat că, în cele din urmă, statele UE vor găsi metode de a preveni eludarea regulilor și a subliniat: „Concurența este sănătoasă, dar nu neloială”.

„Trebuie să fim mereu vigilenți, iar concurența ne obligă să ne perfecționăm în ceea ce facem. Cel mai mare competitor suntem chiar noi înșine”, a adăugat el.

Referindu-se la economia generală, șeful Jumbo a spus că ne aflăm într-o fază deflaționistă, remarcând în glumă că „până și capra vărgată va râde”. Totuși, el a dezvăluit că Jumbo reduce prețurile la 90 dintre cele 100 de produse pe care le stabilește, datorită scăderii costurilor cu transportul și energia.