Este obișnuit ca distribuțiile către acționari să fie legate de profituri, însă la Jumbo circulă pe piață un scenariu diferit, bazat pe gestionarea fondurilor pentru creștere, cu accent pe România, scrie presa elenă.

Contextul economic local nu este favorabil: pentru a cincea lună consecutiv, puterea de cumpărare este comprimată, moneda locală se depreciază și TVA-ul a crescut. Toate acestea transmit semnale de oboseală ale pieței, afectând planurile de investiții.

România nu a fost niciodată o „capitală secundară” pentru Apostolos Vakakis, fondatorul grupului. Dimpotrivă, țara a reprezentat unul dintre pariurile principale de creștere, cu planuri pentru noi magazine și alocarea unor fonduri substanțiale pentru extinderea rețelei. Însă, pe măsură ce cererea scade și incertitudinea asupra veniturilor disponibile persistă, investițiile (mai ales cele agresive) pot fi amânate sau chiar temporar „înghețate”.

Strategia de distrubuție a acțiunilor

Specialiștii în piața bursieră explică logica din spatele acestei posibile decizii: fondurile care ar fi fost direcționate spre România ar putea fi redirecționate ca lichiditate disponibilă pentru o distribuție extraordinară de numerar către acționari. Strategia de distribuție a grupului prevede împărțirea profitului în trei părți egale: o treime pentru creștere organică, o treime pentru impozite și consolidarea rezervelor de numerar și o treime pentru distribuirea către acționari.

Astfel, dacă investițiile planificate în România sunt amânate, partea destinată cheltuielilor de capital ar putea reveni temporar sub formă de dividend suplimentar. Acest scenariu, potrivit surselor din birourile de brokeraj, circulă de la sfârșitul săptămânii trecute, iar piața reacționează imediat la veștile legate de lichiditate.

La 31 decembrie 2025, Grupul JUMBO opera 89 de magazine, dintre care 53 în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România. În plus, grupul dispune de magazine online în Grecia, Cipru, România și Bulgaria, consolidându-și prezența digitală pe piețele-cheie.

Îndrumare și perspective de viitor

Șeful Jumbo a vorbit despre o perioadă de creștere pentru compania listată la bursă, subliniind că „este momentul să accelerăm dacă ne extindem rețeaua, dar fără să o cumpărăm scump”.

Comentând previziunile pentru 2026, respectiv o creștere de 5% a vânzărilor și profituri nete estimate între 310 și 320 de milioane de euro, el a precizat că estimarea se bazează pe datele curente, fără a fi nici exagerat de conservatoare, nici pesimistă.

„Condițiile sunt în favoarea noastră, nu împotriva noastră. Dar totul se poate schimba de mâine, trăim într-o lume în continuă mișcare. Veștile de astăzi sunt puțin mai bune decât cele din trecut”, a adăugat Vakakis.

Platformele asiatice și economia în fază deflaționistă

Întrebat despre intensificarea concurenței din partea platformelor asiatice Temu și Shein, Vakakis a explicat că, în cele din urmă, statele UE vor găsi metode de a preveni eludarea regulilor și a subliniat: „Concurența este sănătoasă, dar nu neloială”.

„Trebuie să fim mereu vigilenți, iar concurența ne obligă să ne perfecționăm în ceea ce facem. Cel mai mare competitor suntem chiar noi înșine”, a adăugat el.

Referindu-se la economia generală, șeful Jumbo a spus că ne aflăm într-o fază deflaționistă, remarcând în glumă că „până și capra vărgată va râde”. Totuși, el a dezvăluit că Jumbo reduce prețurile la 90 dintre cele 100 de produse pe care le stabilește, datorită scăderii costurilor cu transportul și energia.

„Va deveni țânțarul elefant? Să devină mai întâi și vedem”, a declarat el, în modul său caracteristic, atunci când a fost întrebat dacă marjele de profit ale Jumbo ar putea fi amenințate de extinderea dinamica a discounterului olandez Action, care a intrat deja pe piața românească și plănuiește o extindere suplimentară în Balcani, scrie presa elenă.

Strategia Action de extindere în România, cea mai importantă piață pentru companie, a fost, de altfel, unul dintre motivele pentru care acțiunile Jumbo au fost retrogradate de analiști, generând presiuni pe bursă.

„Nu are absolut niciun sens să ne concentrăm pe asta. Vorbim despre opt magazine (n.r. Action), mult mai mici decât cele ale Jumbo, într-o piață de 20 de milioane de oameni”, a explicat Vakakis, subliniind că preferă să se raporteze doar la cifre și rezultate, nu la opinii.

Planurile pentru România

În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, Vakakis a prezentat și strategia de extindere a Jumbo.

El a subliniat că pe piața românească obiectivul rămâne dublarea rețelei de magazine, fără a oferi însă un calendar exact pentru realizarea acestui plan.

„Am avut succes în România, suntem lideri în piață”, a spus el, evidențiind potențialul mare și perspectivele solide ale țării.

În prezent, rețeaua Jumbo din România numără 22 de magazine, completate de platforme online în țară, consolidând prezența companiei pe piața locală.

La nivel global, Action a deschis 221 de magazine în primele nouă luni ale anului 2025, în toate cele 14 piețe în care operează. În prima jumătate a anului, compania a raportat o creștere a veniturilor cu 17,9%, ajungând la 7,3 miliarde de euro, majorarea fiind susținută în special de deschiderea magazinelor noi. Action a fost fondată acum aproape 30 de ani, în Enkhuizen, Olanda, și în prezent operează 3.107 magazine în 14 țări. În 2023, vânzările nete ale companiei au crescut cu 27,8%, până la 11,3 miliarde de euro.

„Interesul județului Mehedinți este mai presus de orice bătălie politică! Drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj trebuie finalizat! Am avut o întâlnire de lucru cu Aladin Georgescu, președintele Consiliul Județean Mehedinți, unde am stabilit clar că vom colabora pentru realizarea acestui proiect, o prioritate absolută pentru Mehedinți”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Europarlamentarul liberal a precizat că Aladin Georgescu „va face demersuri ferme la Ministerul Transporturilor” și va discuta direct cu ministrul Ciprian Șerban, astfel încât proiectul să fie tratat ca „o prioritate reală”.

„Este nevoie de presiune constantă pentru accelerarea acestui proiect strategic”, a subliniat Popescu.

Includerea drumului expres în CEF

„Ca europarlamentar, cu sprijinul colegilor din PPE, vom negocia includerea drumului expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj în CEF, în cadrul proiectelor transfrontaliere de pe culoarul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, inclusiv pe componenta de mobilitate militară, cu finanțare în bugetul 2028–2034”, a precizat Virgil Popescu.

Potrivit europarlamentarului, în forma actuală apare doar segmentul Craiova – Sofia, fără Drobeta Turnu Severin și Lugoj.

„Nu putem lăsa lucrurile așa. Am discutat deja cu raportorul PPE și am solicitat un amendament clar: introducerea coridorului complet Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, un traseu coerent, eligibil pentru finanțare europeană și conectat strategic la rețeaua de transport a Uniunii Europene”, a adăugat acesta.

Sprijin la nivel guvernamental

Virgil Popescu mai afirmă că a discutat la Guvern cu premierul Ilie Bolojan, de la care ar fi primit „sprijin total” pentru această modificare.

„Mă voi bate în Parlamentul European până când acest amendament va fi adoptat. Totodată, este foarte important ca proiectul să fie susținut și de ministrul român al Transporturilor, la ședințele consiliului TTE ( Transport, Telecommunications and Energy Council) ca să obținem finanțarea”, a transmis Popescu.

Popescu susține că drumul expres ar aduce Mehedințiului conectare directă cu vestul Europei, acces mai bun la piețe și investitori, oportunități pentru tineri și dezvoltare pentru mediul de afaceri.

„Mehedințiul trebuie să devină o poartă strategică între România și Vest, nu o zonă ocolită de marile axe de dezvoltare”, a mai scris europarlamentarul.

Astfel, în perioada 23 februarie-8 martie, la sediul CREART din Piața Lahovari, va avea loc un târg cu mărțișoare lucrate manual, la fața locului, de studenți de la UNARTE, meșteșugari, artizani și artiști plastici.

Biblioteca Metropolitana organizează și ea două ateliere de Mărțișor, vineri și sâmbătă, și alte două de Dragobete, marți.

Tot marți, chiar în 24 februarie, Circul Metropolitan Bucuresti prezintă spectacolul „Povești de iubire”, iar Teatrul Excelsior Bucuresti piesa „Mândrie și prejudecată (un fel de)”.

Miercuri, la Muzeul Municipiului București, este programat un concert „Dragobete”, cu cele mai frumoase arii și duete de operă.

Pentru weekendul viitor, teatrele au în program zeci de reprezentații, pentru toate vârstele.

Primăria anunață și un concurs cu premii constând în invitații duble la spectacole.

Până pe 24 februarie, toți cei care au abonamente STB (lunare, semestriale, anuale, inclusiv integrate cu metroul) se pot înscrie la o tombolă cu premii inedite: bilete la teatru, circ, concerte, intrări la muzele și la evenimente pentru copii, tineri, adulți.

Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times.

Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán.

Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început.

„Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán.

Războiul din Ucraina și NATO

El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el.

Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani.

„Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic.

Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare.

Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară.

„Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el.

Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro.

Ce le promite Orbán maghiarilor

De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar.

„Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán.

Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste.

Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare.

„Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile.

El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global.

Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând.

„Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului.

El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.

Videoclipuri geolocalizate de AFT la cea mai prestigioasă universitate de inginerie din Teheran, arata tineri care strigă „bi sharaf”, în limba Farsi, tradus prin „rușine”. Proteste asemănătoare a izbucnit și la Universitatea de Tehnologie „Sharif”, situată tot în capitala Iranului, notează Euronews.  

Potrivit ziarului iranian Fars, inițial studenții au planificat manifestații pașnice, în memoria celor uciși în protestele din Iran, însă momentul a fost întrerupt, când câteva persoane au început să strige „Moarte dictatorului”, făcând referire la liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei.

Un videoclip publicat de ziarul local, arată cum, un grup de studenți care scandează și flutură steaguri iraniene în fața unei mulțimi de persoane care puteau măști și erau ținute la distanță de bărbați în costume. Ambele mulțimi păreau să aibă fotografii memoriale.

Gänsehaut. Unbeschreiblich.
Ein Volk, das trotz brutaler Unterdrückung nicht schweigt – sondern nach Freiheit schreit.
Heute in Teheran: Studierende der Elite-Uni Sharif. #IranMassacre #IranRevolution2026 pic.twitter.com/JJTQuLaHlu

— Iman Sefati (@ISefati) February 22, 2026

Mai mult de 7.000 de persoane au murit în urma protestelor din Iran, la începutul lunii ianuarie, potrivit ONG-ului american Human Rights Activists. Cu toate acestea, Teheranul susține că numărul de civili morți în protestele antiguvernamentale ar fi fost numai de 3.000.

Protestele au loc în contextul în care Iranul se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear, care au dislocat forțe militare, intensificându-și prezența în Orientul Mijlociu.

Președintele american Donald Trump amenințase deja cu acțiuni militare împotriva Teheranului în timpul protestelor împotriva represiunii forțelor de securitate.

„Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituțiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în același timp nu există stații oficiale în apropiere”, a anunțat ministra mediului, Diana Buzoianu. 

Buzoianu a anunțat că, în perioada imediat următoare, programul va fi realizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru anul 2026.

Potrivit ministrei, autoritățile vor folosi aceste laboratoare pentru a măsura nivelul de poluare:

„Folosim echipamentele care au costat mulți bani România ca să vedem toți, oficial, ce aer se respiră în zone poluate istoric”, a conchis Buzoianu. 

În 2026, alinierile din Europa de Est nu mai sunt determinate de diplomație formală sau acorduri simbolice la Bruxelles. Ele sunt determinate de sisteme reale de descurajare a Rusiei, care nu sunt construite pe „arhitectura de securitate post-Război Rece”, ci pe experiența practică a războiului, testarea modelelor de apărare și crearea de noi formate regionale. Ucraina a încetat să mai fie un „obiect” al politicii de securitate – a devenit producătorul sistemic al acesteia, notează o analiză recentă în presa ucraineană.

Ceea ce în 2021 păreau a fi formate de gesturi diplomatice s-a transformat în 2026 în adevărate alianțe – Triunghiul Lublin , alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit , blocul scandinav bazat pe parteneriat de apărare cu Suedia, Norvegia și Danemarca, rețeaua de proiecte energetice cu România și statele riverane Mării Negre. În aceste inițiative, nu a existat loc pentru teorie. Ele au fost construite pe baza unei solicitări specifice: cum să prevină revanșa Rusiei, cum să garanteze apărarea flancului estic al NATO până când UE va reuși să își adapteze propria infrastructură de apărare.

Pentru Kiev, aceasta înseamnă o schimbare în natura diplomației. Moscova nu mai definește agenda regională. Europa nu răspunde amenințărilor sale, ci modelului de securitate ucrainean. Și de aceea Ucraina devine un nou centru de coordonare  – pentru că nu teoretizează, ci oferă soluții gata făcute care și-au dovedit deja eficacitatea în război.

Ucraina, principalul producător de modele reale de descurajare a Rusiei

În trei ani de război, Ucraina a creat un set de soluții pe care nicio țară din UE nu le are. Nu este vorba de tehnologii, ci de logica practică a descurajării. Modelul european clasic de apărare este bazat pe sedii centrale, planificare prin intermediul instituțiilor și coordonare la nivel de ministere. Modelul ucrainean este rapid, adaptabil, testarea conceptelor pe câmpul de luptă, integrarea sectorului civil în economia apărării, soluții autonome în drone, apărare aeriană, război electronic, protecție cibernetică și lovituri cu rachete la mare adâncime.

Și tocmai acest lucru face din Kiev centrul coalițiilor de securitate. Țările care simt amenințarea din partea Rusiei nu prin rapoarte analitice, ci prin geografie, văd că Ucraina are tehnologii și experiență care pot fi extinse. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, România, Finlanda, Norvegia și Suedia își construiesc politica în jurul unui principiu simplu: cine a descurajat Rusia în cel mai rău moment știe cum să o descurajeze și mai mult.

Triunghiul Lublin, care în perioada 2020–2021 arăta ca o platformă regională simbolică, a devenit un bloc militar-politic funcțional. Polonia a primit rolul unui nod cheie de tranzit, statele baltice – flancul estic cu responsabilitatea principală pentru istmul Suwałki, iar Ucraina – centrul militar care asigură o descurajare reală a Rusiei pe frontul de est. În acest model, nu există actori secundari: toate elementele sunt interdependente.

Alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit a devenit primul acord european în care logica securității este construită fără medierea Bruxelles-ului. Aceasta este o schimbare de principiu. Londra a văzut în Kiev nu o țară care are nevoie de ajutor, ci un partener care asigură interesul britanic: să prevină dominația Rusiei pe continentul european.  Varșovia nu este doar un aliat al Ucrainei, ci o țară care înțelege că încercuirea strategică a regiunii baltice este imposibilă fără Ucraina.

Formatul scandinav a apărut dintr-un calcul diferit.  Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda au bani, producție de apărare, corporații tehnologice și voință politică pentru inovații.  Au văzut cum Ucraina a creat în doi ani ceea ce UE a încercat să construiască timp de zece ani: o industrie a dronelor, sisteme moderne de război electronic, un nou model de integrare a apărării aeriene și a infrastructurii civile. Pentru ei, parteneriatul cu Kievul nu este un ajutor pentru cei slabi, ci dobândirea de experiență practică a războiului viitor.

Și de aceea Ucraina, în aceste coaliții, devine lider nu datorită diplomației, ci datorită experienței practice. Războiul a transformat Kievul în singura țară din Europa care poate explica cum să descurajeze Rusia eficient, nu ritualic.

De ce este Kievul capabil în mod special să coordoneze inițiativele de securitate regională
Țările din Europa Centrală și de Nord au încredere în Kiev dintr-un motiv neplăcut pentru unele capitale ale Europei Occidentale: Ucraina a plătit cel mai mare preț pentru securitatea continentului. Conferințe pot avea loc la München, documente strategice pot fi redactate la Paris sau Bruxelles, dar la Kiev a avut loc adevărata descurajare a Rusiei, nu prin declarații, ci prin acțiuni militare.

Acest lucru a creat o nouă ierarhie a încrederii. Când Ucraina vorbește despre ce este o ofensivă rusească reală, cum funcționează strategia rusească, cum folosește Moscova amenințările nucleare sau șantajul energetic, este crezută nu pentru că este o „victimă”, ci pentru că este o parte care a câștigat zeci de runde cheie de război fără nicio garanție din partea NATO.

Al doilea factor este absența idealismului geopolitic.  Ucraina nu oferă „unitate”; oferă un model în care fiecare stat are propria responsabilitate în descurajarea Rusiei. Acest lucru este complet opus conceptului liberal de după 1991, când securitatea Europei a fost delegată NATO și Statelor Unite. În noul format, fiecare țară are propria secțiune de lucru: Polonia – scutul terestru, Țările Baltice – flancul aerian, România – direcția Mării Negre, Scandinavia – coridorul arctic, Ucraina – frontul.

Al treilea factor este leadershipul tehnologic. Paradoxul războiului este că Ucraina a creat un arsenal de tehnologii care depășește modelele instituționale europene.Țările nu au timp pentru cicluri clasice de achiziții sau standardizări lungi. Acest lucru creează un avantaj, Ucraina nu teoretizează despre războiul viitor; îl poartă. Drone cu rază lungă de acțiune, atacuri la mare distanță asupra centrelor logistice rusești, automatizarea în masă a managementului luptei, războiul electronic împotriva rețelelor radio rusești – acestea sunt practici specifice care sunt interesante pentru toți actorii regionali.

Al patrulea factor este politic. Ucraina nu se teme să numească Rusia ceea ce este: un stat revanșard gata să lupte timp de decenii. Ceea ce la Bruxelles se numește „amenințări hibride”, la Kiev este descris ca mecanisme specifice de influență. Drept urmare, Ucraina nu oferă teorie, ci scenarii. Și pentru scenarii se plătesc bani, în jurul scenariilor se construiesc coaliții, nu în jurul declarațiilor.

Cum schimbă noul rol de securitate al Ucrainei pozițiile sale în diplomația globală

Alianțele regionale din 2026 au rupt vechea logică a diplomației, în care Ucraina era o țară intermediară între UE și Rusia. Astăzi, Kievul a încetat să mai fie un „destinatar al ajutorului” și a devenit un „nod de soluții”. Acest lucru îi schimbă ponderea în negocierile globale.

În primul rând, Ucraina a câștigat dreptul de a defini termenii păcii viitoare. Nu pentru că este susținută de Occident, ci pentru că, fără acordul Ucrainei, niciun format cu Rusia nu are sens. Europa și-a dat seama: fără o descurajare reală, Moscova va folosi orice pauză pentru a reveni. Și acest lucru face ca poziția Kievului să fie centrală în negocieri, chiar dacă formal discuția este condusă de marile puteri.

În al doilea rând, Ucraina a devenit centrul transferului de tehnologii de securitate. Țările care vor să fie protejate nu vin la Paris sau Berlin pentru concepte, ci la Kiev pentru soluții reale. Dacă acest lucru continuă, Europa va dobândi un nou tip de conducere, nu politică și nici economică, ci tehnică. Iar Ucraina va deveni principalul purtător al acestor soluții.

În al treilea rând, rolul Ucrainei de coordonator al coalițiilor de securitate schimbă echilibrul puterii în Uniunea Europeană. Țările din Europa Centrală și de Nord creează un bloc de facto în care Kievul este centrul logic. Pentru Europa de Vest, aceasta înseamnă pierderea monopolului asupra politicii strategice. Pozițiile Berlinului și Parisului nu mai determină automat agenda. Dacă Ucraina oferă un scenariu de descurajare și acesta funcționează, devine decizia politică.

Pentru Rusia, aceasta înseamnă o înfrângere sistemică. A pierdut controlul asupra coridorului estic al Europei, nu a reușit să spargă apărarea Ucrainei și acum este obligată să vadă cum Kievul își formează un sistem de descurajare a propriei agresiuni pe întreg continentul. Ceea ce a fost odată considerat o „zonă tampon” a devenit un post de comandă al securității regionale.

IPJ Ilfov anunță că duminică polițiștii au fost sesizați prin apel la 112 cu privire la faptul că un bărbat din comuna Corbeanca, nemulțumit de modul în care s-ar fi efectuat deszăpezirea pe strada sa, ar fi amenințat lucrătorii cu un pistol.

La fața locului, polițiștii au stabilit că, pe fondul unui incident verbal, bărbatul de 49 de ani ar fi ieșit din locuință având asupra sa un pistol tip airsoft.

Acesta a predat polițiștilor arma neletală tip airsoft, aceasta nefiind supusă autorizării.

Polițiștii continuă cercetările în acest caz pentru stabilirea situației de fapt și luarea măsurilor legale, în colaborare cu Serviciul Arme Explozivi și Substanțe Periculoase Ilfov.

„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook.

El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie.

Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”.

Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre.

„Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.