Prețul petrolului a depășit, vineri, 90 de dolari pe baril, pe fondul încetării producției de țiței din Orientul Mijlociu, dar și al pregătirii investitorilor pentru un conflict prelungit în Golf.

Potrivit BBC, petrolul Brent a crescut cu peste 9% vineri, depășind 93 de dolari pe baril, acesta fiind cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023 până în prezent.

În contextul situației din regiune, unul dintre indicii de referință pentru petrolul din Orientul Mijlociu a depășit deja 100 de dolari pe baril, notează Financial Times.

Acest lucru s-a produs pe măsură ce rafinăriile se grăbesc să achiziționeze încărcături care nu trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece 20% din țițeiul mondial.

Informația vine în contextul în care ministrul energiei din Qatar a avertizat, în exclusivitate pentru Financial Times, că războiul din Orientul Mijlociu ar putea „dărâma economiile lumii”, anticipând că toți exportatorii de energie din Golf vor opri producția în câteva săptămâni, iar prețul petrolului va ajunge chiar și la 150 de dolari pe baril.

Jorge Leon, analist la Rystad Energy, a declarat pentru BBC, referitor la avertismentul ministrului energiei din Qatar, că situația reprezintă un „risc real pentru economia globală”.

El a punctat faptul că prețurile petrolului care depășesc 100 de dolari pe baril sunt un „scenariu realist”, însă este important cât timp vor rămâne la acest nivel.

Potrivit Financial Times, Irakul a oprit deja cea mai mare parte a producției sale de petrol. Unii analiști au avertizat că și Arabia Saudită ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că finanțarea nerambursabilă va susține dezvoltarea a 2.174 MWh de capacități de stocare prin instalații autonome (stand-alone), prin intermediul Fondului pentru Modernizare.

„Astăzi am obținut aprobarea Comisiei Europene pentru o schemă majoră de investiții în stocarea energiei electrice în România”, a transmis ministrul.

Cum vor fi finanțate proiectele de stocare a energiei

Potrivit Ministerului Energiei, schema de finanțare va oferi un sprijin de până la 69.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate de stocare instalată.

În același timp, valoarea finanțării poate ajunge la maximum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect, iar sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile.

Autoritățile spun că măsura va contribui la:

• reducerea dezechilibrelor din Sistemul Electroenergetic Național

• integrarea mai eficientă a energiei produse de prosumatori și din surse regenerabile

• menținerea sub control a prețurilor energiei pentru consumatori

Apelul de proiecte va fi lansat în 2026

Conform calendarului anunțat de Ministerul Energiei, apelul de proiecte va fi lansat în trimestrul al doilea din 2026, iar investițiile ar urma să fie implementate până la 31 decembrie 2030.

Autoritățile subliniază că România dispune deja de mii de MW instalați în energie regenerabilă, însă producția depinde de condițiile meteorologice.

În lipsa unor capacități de stocare, energia produsă în timpul zilei ajunge adesea să fie vândută la prețuri mai mici, în timp ce seara România este nevoită să importe energie la costuri mai ridicate.

Ministerul Energiei: stocarea energiei este esențială

Potrivit ministrului Bogdan Ivan, dezvoltarea capacităților de stocare în baterii este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic și pentru reducerea costurilor suportate de consumatori.

„Stocarea energiei este cheia pentru un sistem energetic stabil și pentru facturi mai mici pentru români”, a subliniat acesta.

Ministerul Energiei a anunțat că detaliile complete privind lansarea apelului de proiecte vor fi publicate în perioada următoare pe site-ul instituției.

Volodimir Zelenski a povestit, în podcastul publicației The Independent, că în actualul context al războiului lansat de Rusia, acesta nu își vede „prea des” familia, recunoscând că își vizitează copiii și soția rar, pentru  că „este și periculos”.

„Copiii noștri, la școală, învață și trebuie să fugă foarte repede la adăposturi. Trebuie să o facă. Nu contează unde studiază, în capitală sau mai aproape de linia frontului, pentru că rachetele nu aleg unde să lovească. Ele aduc doar distrugere”, a spus Zelenski în cadrul podcastului The Independent.

În aceste condiții, Zelenski petrece puțin timp cu soția sa, Olena Zelenska, sau cu cei doi copii ai săi – un băiat și o fată în vârstă de 13, respectiv 21 de ani.

Ei locuiesc într-o locație secretă, la fel ca și el. Își vizitează familia „nu prea des”, întrucât știe că este supravegheat intens și este ținta spionajului din partea serviciilor secrete ruse.

În cadrul interviului pentru sursa citată, Zelenski a afirmat că acum trebuie să fie atent cu privire la persoanele pe care le vizitează, dar și locurile în care merge.

El știe că acest lucru le va face ținta campaniilor aeriene ale Rusiei sau a atacurilor locale prin intermediari, care implică ucraineni recrutați pentru bani sau prin șantaj.

„La fel este și pentru familia mea – de aceea încerc să nu merg prea des în anumite locuri”, a declarat el pentru podcastul publicației The Independent.

Intențiile privind o nouă candidatură la prezidențiale

Zelenski a fost întrebat, în cadrul podcastului, și ce planuri are în privința unei noi candidaturi pentru funcția de președinte al Ucrainei. În prezent, țara se află sub lege marțială, astfel că nu pot fi organizate alegeri de niciun fel.

„Nu sunt sigur că aș face-o”, a declarat el pentru sursa citată. „În primul rând, pentru că nu poți fi președintele pe care toată lumea îl iubește. Înțeleg asta. E în regulă. … E păcat! Dar trebuie să recunoaștem acest lucru. Dar nu vreau să fiu fiu președintele care candidează la alegeri, dar știe că va ieși pe ultimul loc și apoi folosește resursele administrative pentru campania sa”, a adăugat Zelenski.

Vineri, Comisia Europeană a reacționat la amenințările lansate de Volodimir Zelenski la adresa premierului Ungariei, subliniind că limbajul folosit de liderul ucrainean este „inacceptabil”.

„În ceea ce privește în mod specific comentariile făcute de președintele Zelenski, noi, Comisia Europeană, suntem foarte clari că acest tip de limbaj este inacceptabil. Nu trebuie să existe amenințări la adresa statelor membre ale UE”, a declarat vineri reporterilor Olof Gill, purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei, potrivit POLITICO.

Oficialul a mai subliniat că „în acest moment, retorica este din ce în ce mai aprinsă și inflamatoare. Considerăm că o astfel de retorică din partea tuturor părților nu este nici utilă, nici propice pentru atingerea obiectivelor comune pe care le avem cu toții aici”. Gill a adăugat că Bruxellesul „poartă discuții active cu toate părțile” și le îndeamnă să „se calmeze puțin” și să „modereze retorica”.

De unde a început disputa Zelenski-Orban

Totul a început joi, când Zelenski a făcut o serie de comentarii în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro.

Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene.

„Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski, mesajul fiind interpretat drept o adresare către premierul ungar.

El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale.

„În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean.

Pe de altă parte, Ungaria s-a simțit jignită de remarcile făcute de Zelenski, în timp ce principala nemulțumire a lui Orbán rămâne oprirea fluxului de petrol rusesc prin conducta Drujba din era sovietică, pe care Budapesta consideră că Kievul a oprit-o în mod deliberat.

Potrivit autorităților, accidentul a implicat o autocisternă și patru autoturisme, iar patru persoane necesită îngrijiri medicale.

La fața locului intervin polițiștii rutieri, echipaje medicale și lucrători ai Serviciului de Drumuri Naționale Buzău.

Șoferii sunt sfătuiți să caute rute alternative și să respecte indicațiile agenților de poliție prezenți la locul accidentului. Nu au fost comunicate încă detalii privind reluarea traficului.

Într-o postare pe rețelele sociale, Pentagonul a anunțat că noul rol al lui Gavin Kliger „îl plasează în centrul celor mai ambițioase eforturi AI ale Departamentului”, concentrându-se pe „alinierea zilnică și execuția proiectelor AI ale Departamentului, lucrând direct cu laboratoarele de vârf AI din America pentru a sprijini militarii”.

Pentagonul nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters pentru comentarii suplimentare.

Kliger, în postările sale pe rețelele sociale între octombrie 2024 și ianuarie 2025, a exprimat opinii controversate și a redistribuit conținutul supremațistului alb Nick Fuentes și al autointitulatului misogin Andrew Tate.

Utilizarea AI de către Pentagon a devenit un subiect central după un conflict intens de mai multe săptămâni cu compania Anthropic privind limitele în folosirea instrumentelor AI de către armată, ceea ce a dus săptămâna trecută la decizia administrației Trump de a evita colaborarea cu compania și de a o înlocui cu OpenAI.

Un incendiu a izbucnit vineri după-amiază într-un apartament din municipiul Piatra-Neamț, în urma căruia o femeie în vârstă de 77 de ani și-a pierdut viața.

Alerta a fost dată în jurul orei 17:10 prin apel la 112, care anunța că incendiul a izbucnit într-un bloc de locuințe de pe strada 1 Decembrie 1918. La fața locului au intervenit două autospeciale de stingere și două ambulanțe SMURD, dintre care una de terapie intensivă mobilă, precum și forțe de la SVSU, IPJ Neamț și IJJ Neamț.

La sosirea pompierilor, casa scării era inundată cu fum, iar incendiul se manifesta într-un apartament de la primul etaj. În interiorul unei camere a fost găsită femeia de 77 de ani, fără semne vitale. Pompierii au acționat pentru localizarea și stingerea focului, care a distrus un pat și materiale textile, deteriorând alte bunuri și tâmplăria din lemn a ferestrei.

„Din apartamentul vecin, pompierii au evacuat o femeie și doi copii. Cele trei persoane au fost preluate de echipajul SMURD pentru a le acorda îngrijiri medicale. Ulterior, femeia în vârstă de 49 de ani, cu ușoare intoxicații cu fum, a fost transportată la spital de către echipajul SMURD”, anunță ISU Neamț.

Concomitent, alte șapte persoane au fost evacuate, iar acestea nu au avut nevoie de îngrijiri medicale. O femeie de 56 de ani, cu atac de panică și ușoare intoxicații cu fum, a primit asistență medicală la fața locului, refuzând transportul la spital.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost efectul termic al curentului electric, mai transmite ISU Neamț.

Pompierii au mai precizat că până la sosirea forțelor de intervenție, aproximativ 17 persoane s-au autoevacuat.

Tribunalul București a decis, vineri, arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Parfenie Octavian-Lică, până la data de 4 aprilie 2026.

Cel de-al doilea funcționar vamal, Gudu Christian, a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, până pe 4 mai 2026, a decis Tribunalul București.

Decizia a fost luată după ce o anchetă în acest sens a început după un denunț depus la Direcția Națională Anticorupție în toamna anului 2025 și a fost susținută ulterior de înregistrări și de colaboratori autorizați.

Cei doi funcționari, Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, ambii din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța, au fost reținuți azi noapte de procurorii DNA. Christian Gudu a fost reținut aseară, la ora 23:35, iar Lică Octavian Parfene a fost reținut de DNA începând cu ora 01:50. Ambii au fost prinși în flagrant.

În data de 24 noiembrie 2025, inculpatul Parfenie Octavian-Lică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, de la administratorul unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat.

Aceste sume ar fi fost solicitate în schimbul promisiunii că formalitățile vamale aferente importurilor de mărfuri transportate în respectivele containere se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți.

În două dintre situații, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi fost sprijinit de inculpatul Gudu Christian.

În evaluarea anuală a amenințărilor la adresa securității, publicată vineri și citată de Reuters, oficialii de la Vilnius subliniază că Moscova poate folosi aceste trupe ca centre operaționale într-un eventual conflict militar după încheierea războiului din Ucraina.

Potrivit raportului, dacă sancțiunile impuse Rusiei vor fi ridicate, țara ar putea fi pregătită pentru un conflict militar convențional de amploare cu NATO în aproximativ șase ani. Documentul precizează că Rusia intenționează să creeze o armată cu 30–50% mai mare decât înainte de război, cu rezerve strategice de arme și muniție complet refăcute, dar și cu o componentă modernizată a echipamentului militar.

Lituania atrage atenția asupra obiectivelor principale ale Rusiei: schimbarea echilibrului de putere în Europa în favoarea sa și subjugarea completă a Ucrainei. Industria militară rusă s-a dezvoltat rapid cu sprijinul Chinei, reducând dependența de tehnologia occidentală. În consecință, surplusul de armament rezultat după conflict ar putea avea consecințe semnificative pentru securitatea globală.

Sabotajul și incidentele din Europa devin o amenințare

Raportul serviciilor lituaniene menționează că sabotajul rusesc din Europa devine tot mai periculos, citând exploziile provocate de colete în 2024, puse pe seama serviciilor de informații militare ruse, care ar putea escalada până la victime umane.

În schimb, avariile la conductele de gaze, cablurile electrice și de telecomunicații din Marea Baltică, începând din 2023, au fost considerate neintenționate, deși incidentele au fost cauzate de nave care au plecat din porturi rusești. Finlanda a recuperat în 2023 ancore și cabluri suspecte, ancheta fiind încă în desfășurare, fără concluzia că ar fi fost un act deliberat.

Țările din regiunea Mării Baltice, inclusiv Lituania, rămân în stare de alertă ridicată, iar NATO a anunțat creșterea prezenței militare în zonă pentru a contracara orice amenințare potențială.

În perioada 7–8 martie 2026, comuna Ghiroda, județul Timiș, găzduiește ediția a XV-a a Târgului Apicol Internațional de Primăvară, un eveniment de referință pentru apicultori, producători și iubitori ai produselor apicole. Manifestarea va avea loc în zona Căminului Cultural Ghiroda și va reuni peste 100 de expozanți din România, Serbia, Croația și Ungaria.

Evenimentul face parte din seria de acțiuni care promovează candidatura Banatului la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, un proiect inițiat de Consiliul Județean Timiș și implementat de Visit Timiș, alături de partenerii din consorțiu: IGCAT, HORETIM, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, Produs în Banat, GAL Colinele Recaș, Asociația My Banat, Degustaria, CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare, The Village și Asociația GIDE.

Târgul este organizat de Primăria Comunei Ghiroda și Asociația Crescătorilor de Albine din România, în colaborare cu Asociația Crescătorilor de Albine din Timișoara.

Citeşte comunicatul integral AICI