Primul film „Game of Thrones” a fost confirmat oficial. Care va fi povestea

Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.

Primele informații despre film au apărut luna trecută.

Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.

Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.

„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.

Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.

JD Vance îl avertizează pe Papa Leon al XIV-lea să fie „atent” când vorbește despre teologie

Reacția lui Vance vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că Iisus „nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat această idee, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate, mai transmite NBC News.

„Teologia trebuie ancorată în adevăr”

Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară.

Schimbul de replici vine într-un context tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat recent războiul cu Iranul și a făcut apeluri repetate la pace. La rândul său, Trump l-a descris pe Papă drept „slab” și „ineficient în politica externă”.

Reacții în comunitatea catolică

Declarațiile liderilor politici au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, Papa a transmis că nu se teme de criticile administrației americane și că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. Disputa reflectă tensiunile tot mai vizibile dintre discursul religios și cel politic într-un context internațional marcat de conflicte și polarizare.

Criză la Paris: Poliția, oprită la Palatul Élysée într-o anchetă sensibilă pentru Emmanuel Macron

Potrivit unor oficiali ai președinției,citați de Politico, investigatorii care s-au prezentat la sediul administrației prezidențiale nu au primit permisiunea de a efectua percheziția. Reprezentanții Élysée au transmis că documentele relevante, care nu țin de atribuțiile oficiale ale președintelui, pot fi puse la dispoziție la cerere, fără a permite accesul direct în instituție. Decizia se bazează pe statutul special al Palatului Élysée, protejat prin imunitatea prezidențială.

Suspiciuni de corupție și favoritism

Ancheta este coordonată de Parchetul Financiar Național și vizează posibile fapte de corupție, trafic de influență și conflict de interese. Investigatorii analizează modul în care au fost atribuite contractele pentru organizarea ceremoniilor oficiale la Panthéon, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Franței. Conform informațiilor apărute în presa franceză, o companie ar fi primit în mod repetat aceste contracte. Aceleași surse arată că fiecare eveniment a avut un cost estimat la aproximativ două milioane de euro.

Autoritățile verifică și posibile conexiuni între firma implicată și Centrul Monumentelor Naționale, instituția responsabilă de administrarea patrimoniului istoric al Franței. Panthéonul din Paris găzduiește rămășițele unor personalități marcante ale Franței. Organizarea ceremoniilor în incinta monumentului are o puternică valoare simbolică și politică.

Un dosar sensibil politic

Refuzul accesului în Palatul Élysée ar putea amplifica tensiunile în jurul anchetei, în condițiile în care aceasta vizează indirect administrația prezidențială. Cazul ridică noi întrebări despre transparența utilizării fondurilor publice și despre limitele imunității prezidențiale în Franța. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au anunțat până în acest moment eventuale acuzații formale.

Accident grav între un autobuz și un autoturism în Bistrița-Năsăud: Un mort și doi răniți

Potrivit Centrului Infotrafic, accidentul a avut loc pe DN 17 Beclean-Dej, în apropierea localității Uriu, județul Bistrița-Năsăud.

În accident au fost implicate un autoturism și un autobuz care efectua curse regulate, în care se aflau șoferul și doi pasageri.

Traficul în zonă a fost blocat pe ambele sensuri.

ISU Bistrița-Năsăud a anunțat că o persoană din autoturism a rămas încarcerată. Victima, un bărbat de 47 de ani, a fost extrasă de către pompieri, dar prezenta leziuni leziuni incompatibile cu viața.

De asemenea, șoferul autobuzului a fost predat echipajelor medicale cu o fractură deschisă la picior, iar un pasager din autobuz, un bărbat de circa 71 de ani, a fost preluat de echipajele medicale, după ce a suferit un traumatism cranian.

Ambele victime sunt transportate la spital pentru investigații medicale suplimentare.

Alertă aeriană în județul Tulcea, după atacuri cu drone în apropierea graniței cu România. Două aeronave F-16 au fost ridicate

Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în proximitatea spațiului aerian românesc, pe direcția Vâlcove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis populației la ora 02.37.

În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de pregătire pentru tragere.

La câteva ore distanță, un nou grup de drone a fost detectat în evoluție către zona Ismail, situație care a determinat transmiterea unui al doilea mesaj RO-Alert, la ora 05.08.

Autoritățile precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 05.42.

Ministerul Apărării Naționale anunță că forțele sale mențin măsurile de supraveghere și coordonare necesare pentru protejarea populației și a teritoriului României, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune.

Diplomații încearcă să organizeze noi discuții între SUA și Iran în prima zi a blocadei americane

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că o a doua rundă de discuții ar putea avea loc „în următoarele două zile”, precizând pentru New York Post că negocierile s-ar putea desfășura din nou la Islamabad, potrivit Associated Press.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a confirmat acest lucru, afirmând că este „foarte probabil” ca discuțiile să fie reluate. El a menționat o întâlnire pe care a avut-o cu viceprim-ministrul pakistanez, Ishaq Dar.

Între timp, la Washington, primele discuții directe din ultimele decenii dintre ambasadorii Israelului și Libanului în SUA s-au încheiat într-o notă constructivă, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Ambasadorul israelian Yechiel Leiter a declarat că cele două țări se află „de aceeași parte a ecuației” în ceea ce privește „eliberarea Libanului” de gruparea militantă Hezbollah, în timp ce liderul grupării, declara, recent, că nu-și dorește un armistițiu cu Israelul. 

Ambasadoarea libaneză Nada Hamadeh Moawad a calificat întâlnirea drept „constructivă”, dar a cerut încetarea conflictului în curs dintre Israel și militanții Hezbollah, susținuți de Iran. Din martie, acest război a provocat strămutarea a peste 1 milion de persoane în Liban.

Israelul și Libanul se află, din punct de vedere tehnic, în război de la înființarea Israelului în 1948, iar Libanul rămâne profund divizat în ceea ce privește relațiile diplomatice cu Israelul.

Noi discuții cu Iranul sunt încă în fază de analiză

Un oficial american a declarat, marți, că noi discuții cu Iranul sunt încă în analiză și că nu s-a stabilit încă nicio întâlnire. Oficialul a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să discute despre negocierile sensibile.

Muhammad Aurangzeb, ministrul de finanțe al Pakistanului, a declarat pentru Associated Press:  „conducerea noastră nu renunță” la eforturile de a ajuta Statele Unite și Iranul să pună capăt conflictului.

Deși armistițiul părea să se mențină, confruntarea din jurul strategicei Strâmtori Ormuz riscă să reaprindă ostilitățile și să adâncească consecințele economice ale războiului regional.

Reprezentantul oficial a declarat că această măsură va permite armatei americane să observe navele supuse blocadei care părăsesc instalațiile iraniene și traversează strâmtoarea înainte de a fi interceptate și obligate să se întoarcă.

Comandamentul Central al SUA a declarat, marți, că nicio navă nu a reușit să treacă de blocadă în primele 24 de ore, în timp ce șase nave comerciale au respectat ordinul forțelor americane de a se întoarce și de a reintra în apele teritoriale iraniene.

Potrivit firmei de date maritime Lloyd’s List, care a citat informații furnizate de firma de monitorizare a transporturilor energetice Vortexa, petrolierul „Rich Starry” aștepta în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite. Nu a fost clar de la început dacă petrolierul acostase anterior în Iran. Cu toate acestea, nava figura pe lista Oficiului de Control al Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA ca fiind asociată cu transportul maritim iranian.

Lloyd’s List, citând date din registrul navelor și date de urmărire, a raportat că nava este deținută de o companie chineză de transport maritim și se îndrepta în cele din urmă spre China, cu o escală într-un port din Oman, la sud de strâmtoare. Nava și-a actualizat semnalul de transmisie marți seara pentru a nu mai indica că se îndrepta spre Sohar, Oman, potrivit datelor de urmărire raportate de firma de analiză maritimă MarineTraffic.

Cu toate acestea, rapoartele presei de marți, arătau că patru nave au tranzitat strâmtoarea, nava Christianna, a traversat strâmtoarea după ce a vizitat un port iranian, în timp ce petrolierele Rich Starry și Murlikishan, sancționate de SUA, au tranzitat și ele strâmtoarea, alături de Elpis, care a plecat din portul Bushehr din Iran. Analiștii spun că unele nave ar putea folosi tehnici de falsificare a semnalului GPS pentru a-și ascunde poziția.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că petrolierelor chineze nu li se va permite trecerea prin strâmtoare. „Așadar, nu vor putea să-și ia petrolul”, a declarat el marți reporterilor.

Într-un comentariu care părea să fie îndreptat către Trump fără a-l numi, președintele chinez Xi Jinping a spus că națiunile ar trebui să „se opună regresului lumii către legea junglei”.

Reamintim că aliații europeni precum Franța și Marea Britanie, dar și alții, vor organiza, vineri, o întâlnire, la care liderii pot participa și în format de videoconferință, pentru a pune bazele unei negocieri privind o „operațiune pur defensivă de deblocare a Strâmtorii Ormuz”.

Armata americană a lansat un nou atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri: Patru morți

Operațiunea face parte din seria de atacuri asupra unor ambarcațiuni despre care administrația Trump spune că transportă droguri în apele Americii Latine, potrivit AP.

După acest ultim atac, bilanțul a ajuns la 175 de morți de la începutul operațiunilor, în septembrie.

Comandamentul Sudic al SUA a publicat marți imagini aeriene în care se vede o ambarcațiune lovită. Armata anunțase anterior că a atacat două bărci sâmbătă și încă una luni.

 

Donald Trump a declarat că Statele Unite se află într-un „conflict armat” cu cartelurile din America Latină și a susținut că atacurile sunt necesare pentru a opri traficul de droguri spre SUA și numărul mare de decese provocate de supradoze.

Criticii contestă atât legalitatea acestor atacuri, cât și eficiența lor. Ei arată că fentanilul care provoacă multe dintre supradozele fatale ajunge de obicei în SUA pe cale terestră, din Mexic, unde este produs cu substanțe chimice importate din China și India.

Prețul petrolului, în continuă scădere pe fondul posibilei reluări a negocierilor SUA-Iran

Prețurile petrolului au înregistrat a doua zi consecutivă de scădere, în contextul posibilității reluării discuțiilor de pace între Statele Unite și Iran, notează Reuters

Prețul petrolului Brent a scăzut la 94.27$, marcând o contracție de 52 de cenți sau 0.55%, după ce în sesiunea precedentă, prețul s-a diminuat cu 4.6%. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 1.1% sau 1.04$, până la 90.24 dolari pe baril, după un declin de 7.9% cu o zi înainte.

Donald Trump a anunțat marți că negocierile pentru încheierea conflictului dintre SUA, Israel șiIran ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele zile. 

Relansarea dialogului vine după eșecul discuțiilor din weekend, care a determinat Washingtonul să impună o blocadă asupra porturilor iraniene.

În urma declanșării conflictului la finalul lunii februarie, Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol și produse rafinate către piețele din Asia și Europa, a fost închisă. generând o creștere consistentă a prețurilor la energie. 

În ciuda încetării ostilităților, traficul prin această rută rămâne limitat, la doar o fracțiune din nivelul obișnuit de dinaintea conflictului. 

Kanye West își amână concertul din Marsilia din cauza declarațiilor sale antisemite

„După îndelungi reflecții și analize, este decizia mea exclusivă să amân spectacolul meu din Marsilia, Franța, pe o perioadă nedeterminată”, se arată în mesajul publicat pe X de Kanye West. 

Evenimentul urma să fie singurul concert al artistului în Franța, însă a fost pus sub semnul întrebării și de autorități. 

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat marți că analizează „toate posibilitățile” pentru a interzice desfășurarea concertului, în urma controverselor generate de declarațiile artistului, notează AFP.

Concertul artistului american a generat o reacție și din partea primarului din Marsilia. „Refuz să permit ca Marsilia să fie o scenă pentru cei care promovează ura și nazismul. Kanye West nu este binevenit la Vélodrome, templul nostru al comunității și al tuturor marsiliezilor”, a transmis Benoît Payan. 

Kanye West s-a confruntat cu o situație asemănătoare privind participarea sa la la Festivalul Wireless din Regatul Unite. Guvernul de la Londra a anunțat săptămâna trecută că îi interzice lui Kanye West accesul în Regatul Unit pentru concertele programate în iulie, invocând declarațiile sale antisemite din ultimii ani. 

Rapperul american s-a confruntat cu consecințele declarațiilor sale controversate. Printre acestea se numără declarații din 2023 în care susținea că „adoră naziștii”, comercializarea unui tricou cu simboluri naziste și lansarea, în mai 2025, a unei piese intitulate „Heil Hitler”.