Eliberarea tinerei a venit după ce doi cetățeni francezi acuzați de infracțiuni de securitate au primit permisiunea să părăsească Iranul, după trei ani și jumătate de detenție, notează Reuters.

Esfandiari, care a fost condamnată la sfârșitul lunii februarie pentru glorificarea terorismului în postări anti-Israel de pe rețelele de socializare, a fost eliberată după ce a ispășit aproape un an de închisoare.

„Cred că este clar pentru toată lumea că nu există libertate de exprimare, cel puțin nu în Franța, unde m-am aflat. Hotărârea instanței a fost foarte nedreaptă”, a declarat studenta la Televiziunea Iraniană de stat.

Cei doi cetățeni francezi care au fost eliberați din Iran au ajuns în Franța în 8 aprilie sunt Cecile Kohler cu vârsta de 41 de ani și partenerul său, Jacques Paris, în vârstă de 72 de ani. Aceștia au fost arestați în Iran în 2022, în timpul unei vacanțe. Aceștia au fost acuzați de spionaj în numele Franței și a Israelului și au primit sentințe lungi de închisoare, potrivit BBC.

Autoritățile franceze au reușit să-i scape pe cei doi, în urma unei înțelegeri cu autoritățile iraniene de a-i da la schimb pe cei doi prizonieri pentru studenta iraniană.

Agenția de știri judiciară iraniană Mizan a anunțat că unul dintre acuzați a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru „cooperare în domeniul informațiilor” cu Israelul.

Celălalt a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru complicitate la cooperarea în domeniul informațiilor cu Israelul.

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat situației din România”, se arată în comunicatul de presă emis de minister. 

Legat de acest ghid, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a transmis: „Ghidul pus în transparență oferă exemple de intervenții aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenție naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”. 

Ghidul propune o schimbare de paradigmă, în care prevenția joacă un rol central, utilizând ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.

Ghidul oferă autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții. 

„Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervențiile cu efect imediat și cele cu beneficii pe termen lung”, se mai arată în comunicatul de presă. 

În plus, inițiativa se aliniază cu politicile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru diferite proiecte. 

„România se alătură comunității europene în efortul de a sprijini umanitar populația civilă din Liban, care se confruntă cu o criză umanitară”, se arată în comunicatul oficial. Ajutorul constă în alimente, corturi și echipamente de cazarmament – inclusiv saci de dormit, perne, pături și lenjerie – din rezervele naționale de stat. Transportul este realizat cu două aeronave militare, un C-130 Hercules și un Spartan C-27J, care au decolat în dimineața zilei de 15 aprilie de la Baza 90.

Potrivit autorităților, ajutoarele vor ajunge mai întâi în Amman, urmând să fie transportate ulterior către Beirut, în cadrul unui convoi umanitar multinațional. Decizia de acordare a sprijinului a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, ca răspuns la o solicitare transmisă României prin Mecanismul european de Protecție Civilă. Acțiunea este coordonată la nivel european, iar „Protecția Civilă Europeană finanțează 75% din costul transportului”, se mai precizează în comunicat.

În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 2,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%.

Datele INS arată că, în februarie 2026, producţia industrială, ca serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 9,3%.

S-au înregistrat creșteri în industria prelucrătoare (+14,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 4,0%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,4%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială ca serie brută a scăzut cu 1,8%. Sunt scăderi în industria extractivă (-3,5%) și industria prelucrătoare (-2,8%).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,5%.

În primele două luni ale anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie–28 februarie 2025, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 2,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,4%) și industria extractivă (-2,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,6%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 2,5%.

Documentele arată că satelitul, denumit TEE-01B, a fost preluat de Forța Aerospațială a Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după ce fusese lansat în spațiu din China. Liste de coordonate, imagini satelitare și analize orbitale indică faptul că liderii militari iranieni au folosit ulterior satelitul pentru a supraveghea baze americane cheie înainte și după atacuri cu drone și rachete.

Potrivit FT, satelitul a fost construit și lansat de compania chineză Earth Eye Co, care promovează un model puțin cunoscut de export numit „in-orbit delivery”, prin care navele spațiale lansate din China sunt transferate unor clienți externi după ce ajung pe orbită. Ca parte a acordului, IRGC a primit și acces la stațiile terestre comerciale operate de Emposat, furnizor din Beijing specializat în control satelitar și servicii de date.

Jurnalele consultate de FT arată că TEE-01B a capturat imagini ale Prince Sultan Air Base din Arabia Saudită pe 13, 14 și 15 martie. Pe 14 martie, președintele american Donald Trump a confirmat că avioane americane aflate la bază au fost lovite, iar cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au fost avariate.

Satelitul a supravegheat și Muwaffaq Salti Air Base din Iordania, zone din apropierea bazei navale a Flotei a 5-a a SUA din Manama, Bahrain, precum și aeroportul din Erbil, Irak, în apropierea unor facilități revendicate de IRGC ca ținte ale atacurilor sale. Alte zone monitorizate au inclus Camp Buehring și baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit, baza militară americană Camp Lemonnier din Djibouti și Duqm International Airport din Oman.

Conform documentelor, monitorizarea nu s-a limitat la obiective militare. Infrastructură civilă din Golf, precum zona portului de containere Khor Fakkan și uzina de energie și desalinizare Qidfa din Emiratele Arabe Unite, precum și complexul industrial Alba din Bahrain, unul dintre cele mai mari topitorii de aluminiu din lume, s-au aflat de asemenea pe lista țintelor observate.

Satelitul chinez, salt major pentru capacitățile de supraveghere ale Iranului

Experții citați de FT spun că TEE-01B reprezintă un salt major pentru capacitățile de supraveghere ale Iranului. Satelitul poate obține imagini la o rezoluție foarte mare comparabilă cu imaginile comerciale occidentale de înaltă rezoluție, permițând identificarea aeronavelor, vehiculelor și modificărilor de infrastructură.

„Acest satelit este în mod clar folosit în scopuri militare, fiind operat de Forța Aerospațială a IRGC, nu de programul spațial civil al Iranului”, a declarat Nicole Grajewski, expertă în Iran la Sciences Po. Ea a adăugat că, în contextul războiului, această capacitate externă îi permite Teheranului să identifice ținte din timp și să verifice eficiența loviturilor sale.

În septembrie 2024, Forța Aerospațială a IRGC ar fi semnat un acord de aproximativ 250 de milioane de yuani (circa 36,6 milioane de dolari) pentru preluarea controlului asupra sistemului satelitar, potrivit documentelor analizate. Contractul, semnat de un general de brigadă al IRGC, detaliază costurile pentru satelit, lansare, suport tehnic, infrastructură de date și servicii furnizate de o „contraparte străină”.

În baza acordului, Emposat ar furniza software-ul și rețeaua de stații terestre necesare operării satelitului pe întreaga durată de viață, inclusiv transmiterea comenzilor, recepția telemetriei și a imaginilor, precum și controlul operațiunilor de oriunde din lume. Potrivit unor analiști, acest lucru oferă Iranului o formă de dispersare strategică a infrastructurii sale spațiale, într-un moment în care instalațiile sale interne au fost lovite în repetate rânduri.

Coopera din ce în ce mai mare între Iran, Rusia și China

Revelațiile apar pe fondul intensificării cooperării dintre Iran, China și Rusia în domeniul spațial și militar. FT amintește că SUA urmăresc atent companiile chineze de sateliți suspectate că sprijină actori din Orientul Mijlociu care amenință securitatea americană. Totodată, granița dintre sectorul spațial civil și cel militar din China este considerată tot mai neclară, pe fondul legăturilor unor companii precum Emposat și Earth Eye cu instituții și structuri apropiate de armata chineză.

Ministerele chineze de Externe și Comerț, Earth Eye și Emposat nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit FT. Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că Beijingul se opune „dezinformării speculative și insinuante” și susține că promovează dialogul și pacea, fără a contribui la escaladarea conflictelor.

O grădiniță privată din Craiova este în vizorul poliției după ce mai mulți părinți au reclamat comportamente abuzive asupra copiilor – printre acestea – corecții fizice, jigniri, amenințări, copiii mai mari puși să-i bată pe cei mai mici, la cererea unei educatoare, potrivit Jurnalulolteniei.ro.

Faptele s-ar fi petrecut pe parcursul unui an întreg, iar subiectul acuzațiilor este o educatoare de 27 de ani, care este anchetată acum.

O fetiță i-a cerut mamei ei s-o bată pentru că nu a mâncat tot

Semnalele de alarmă au apărut atunci când părinții și-au dat seama de schimbările de comportament al copiilor.

Un caz notabil este cel al unei fetițe care i-a cerut mamei s-o bată pentru că nu și-a terminat mâncarea, spunând că „așa se întâmplă la grădiniță”.

Alți părinți vin cu mărturii încă și mai cutremurătoare. Ei spun că această educatoare le-ar fi cerut copiilor mai mari să-i bată pe cei mai mici, ca un mod de pedeapsă.

Poliția s-a sesizat din oficiu în acest caz și a demarat o anchetă.

Poliția a deschis dosar pentru purtare abuzivă

„În cursul zilei de 9 aprilie, polițiștii din cadrul Secției 5 Poliție Craiova s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă. Din cercetări, a reieșit faptul că, în perioada martie 2025 – martie 2026, o tânără de 27 de ani, din Craiova, în calitate de educator în cadrul unei grădinițe particulare, ar fi săvârșit acte specifice infracțiunii de purtare abuzivă față de unii copii”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj, Mihaela Sadoveanu.

Faptele cercetate s-ar fi desfășurat pe parcursul unui an.

Procurorii au preluat cazul

Ancheta este în desfășurare sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care va analiza probele și declarațiile pentru a stabili amploarea abuzurilor.

Potrivit reprezentanților poliției, la finalul cercetărilor va fi propusă o soluție prin unitatea de parchet competentă.

Părinții cer măsuri urgente

Până în acest moment, Mitropolia Olteniei, sub a cărei coordonare funcționează grădinița „Sf. Tatiana”, nu a transmis un punct de vedere oficial.

În schimb, părinții cer măsuri urgente și transparență, subliniind gravitatea acuzațiilor și impactul acestora asupra copiilor.

Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.

Primele informații despre film au apărut luna trecută.

Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.

Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.

„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.

Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.

Reacția lui Vance vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că Iisus „nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat această idee, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate, mai transmite NBC News.

„Teologia trebuie ancorată în adevăr”

Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară.

Schimbul de replici vine într-un context tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat recent războiul cu Iranul și a făcut apeluri repetate la pace. La rândul său, Trump l-a descris pe Papă drept „slab” și „ineficient în politica externă”.

Reacții în comunitatea catolică

Declarațiile liderilor politici au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, Papa a transmis că nu se teme de criticile administrației americane și că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. Disputa reflectă tensiunile tot mai vizibile dintre discursul religios și cel politic într-un context internațional marcat de conflicte și polarizare.

Potrivit unor oficiali ai președinției,citați de Politico, investigatorii care s-au prezentat la sediul administrației prezidențiale nu au primit permisiunea de a efectua percheziția. Reprezentanții Élysée au transmis că documentele relevante, care nu țin de atribuțiile oficiale ale președintelui, pot fi puse la dispoziție la cerere, fără a permite accesul direct în instituție. Decizia se bazează pe statutul special al Palatului Élysée, protejat prin imunitatea prezidențială.

Suspiciuni de corupție și favoritism

Ancheta este coordonată de Parchetul Financiar Național și vizează posibile fapte de corupție, trafic de influență și conflict de interese. Investigatorii analizează modul în care au fost atribuite contractele pentru organizarea ceremoniilor oficiale la Panthéon, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Franței. Conform informațiilor apărute în presa franceză, o companie ar fi primit în mod repetat aceste contracte. Aceleași surse arată că fiecare eveniment a avut un cost estimat la aproximativ două milioane de euro.

Autoritățile verifică și posibile conexiuni între firma implicată și Centrul Monumentelor Naționale, instituția responsabilă de administrarea patrimoniului istoric al Franței. Panthéonul din Paris găzduiește rămășițele unor personalități marcante ale Franței. Organizarea ceremoniilor în incinta monumentului are o puternică valoare simbolică și politică.

Un dosar sensibil politic

Refuzul accesului în Palatul Élysée ar putea amplifica tensiunile în jurul anchetei, în condițiile în care aceasta vizează indirect administrația prezidențială. Cazul ridică noi întrebări despre transparența utilizării fondurilor publice și despre limitele imunității prezidențiale în Franța. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au anunțat până în acest moment eventuale acuzații formale.

Potrivit Centrului Infotrafic, accidentul a avut loc pe DN 17 Beclean-Dej, în apropierea localității Uriu, județul Bistrița-Năsăud.

În accident au fost implicate un autoturism și un autobuz care efectua curse regulate, în care se aflau șoferul și doi pasageri.

Traficul în zonă a fost blocat pe ambele sensuri.

ISU Bistrița-Năsăud a anunțat că o persoană din autoturism a rămas încarcerată. Victima, un bărbat de 47 de ani, a fost extrasă de către pompieri, dar prezenta leziuni leziuni incompatibile cu viața.

De asemenea, șoferul autobuzului a fost predat echipajelor medicale cu o fractură deschisă la picior, iar un pasager din autobuz, un bărbat de circa 71 de ani, a fost preluat de echipajele medicale, după ce a suferit un traumatism cranian.

Ambele victime sunt transportate la spital pentru investigații medicale suplimentare.