Diego Maradona a murit pe 25 noiembrie 2020, în urma unui stop cardiac, la scurt timp după o intervenție chirurgicală pe creier, scrie CNN. Decesul său a provocat reacții puternice în întreaga lume. Primul proces, care a durat aproape trei luni, a fost anulat după ce judecătoarea implicată a fost acuzată de lipsă de imparțialitate și de implicare într-un proiect documentar despre caz. Ulterior, aceasta a fost revocată din funcție.

În noul proces, șapte membri ai echipei medicale sunt acuzați de neglijență care ar fi contribuit la moartea lui Maradona. Printre aceștia se numără medicul personal Leopoldo Luque, psihiatrul Agustina Cosachov și psihologul Carlos Díaz. Toți au pledat nevinovat. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă pedepse cuprinse între 8 și 25 de ani de închisoare. Un al optulea inculpat, o asistentă medicală, va fi judecat separat.

Cazul Maradona și miza procesului

Avocații familiei cer ca instanța să stabilească responsabilitatea celor implicați, subliniind importanța simbolică a cazului. „Sperăm ca instanța să înțeleagă gravitatea faptelor și ce a reprezentat Maradona pentru Argentina și pentru fotbalul mondial”, a declarat unul dintre avocați. De partea cealaltă, apărarea susține că nu a existat nicio intenție criminală și că Maradona avea deja probleme medicale grave înainte de deces. Procesul se desfășoară sub o atenție publică intensă, mai ales după scandalul care a dus la anularea primului dosar. Cei trei judecători care conduc noul proces vor audia aproximativ 100 de martori și vor analiza probele pentru a stabili dacă echipa medicală a acționat neglijent.

Procedurile ar putea dura câteva luni, însă există așteptări ca verdictul să fie dat relativ rapid, posibil înainte de vacanța judecătorească de la mijlocul anului. Cazul rămâne unul dintre cele mai sensibile din sportul argentinian și ar putea aduce, în final, răspunsuri într-un dosar care a stârnit controverse încă de la început.

Grupul parlmentar începe strângerea de semnături necesare inițierii moțiunii de cenzură.

„În temeiul prevederilor Art. 114, coroborat cu Art. 113 din Constituția României, și ale Art. 94 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea de cenzură intitulată „Progresismul ucide România – Guvernul Bolojan a adus foamea și frigul în casele românilor!”, inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, transmite Grupul Pace – Întâi România.

Moțiunea de cenzură va fi depusă în luna aprilie, deși AUR a anunțat un demers similar pentru luna mai și reprezentanții Alianței nu au de gând să renunțe la demersul lor.

Grupul Pace are nevoie de 116 semnături, pe care le poate avea doar dacă se alătură și AUR.

Ministerul afacerilor Externe de la Islamabad a anunțat că oficialul va vizita Arabia Saudită, Quatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice depuse în contextul negocierilor din Orientul Mijlociu, în perspectiva unei cea de-a doua runde de negocieri, potrivit Gulf News.

„Prim-ministrul Muhammad Shehbaz Sharif va efectua vizite oficiale în Regatul Arabiei Saudite, Statul Qatar și Republica Turcia în perioada 15-18 aprilie 2026”, a declarat Ministerul de Externe al Pakistanului într-un comunicat.

Vizitele în Arabia Saudită și Qatar vor avea loc „în context bilateral”, în timp ce în Turcia, premierul Sharif va participa la Forumul Diplomatic de la Antalya și va avea întâlniri bilaterale cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu alți lideri, în marja evenimentului, potrivit comunicatului citat.

Reamintim că prima sesiune de negocieri care s-a desfășurat weekendul trecut la Islamabad a lăsat loc pentru continuarea dialogului, însă au existat divergențe care au blocat înțelegerea.

Ulterior, oficialii pakistanezi au propus ca o doua rundă de negocieri să aibă loc tot la Islamabad, propunere analizată de administrația SUA.  Miercuri dimineață, presa americană relata că diplomații fac eforturi prin canalele neoficiale pentru a întreprinde organizarea celei de-a doua runde de negocieri.

Trump spune că războiul din Iran este „aproape de sfârșit”

„Nu am terminat. Vom vedea ce se întâmplă. Cred că își doresc foarte mult să facă o înțelegere”, a declarat președintele SUA Donald Trump la Fox News.

Președintele SUA, Donald Trump, într-un interviu difuzat miercuri, a declarat că războiul americano-israelian împotriva Iranului este „aproape de sfârșit”.

„Cred că este aproape de sfârșit, da. Adică, îl consider foarte aproape de sfârșit”, i-a spus Trump prezentatoarei Fox Business, Maria Bartiromo, când a fost întrebat dacă războiul este „terminat”.

Premierul Pakistanului, vizite în Arabia Saudită, Qatar și Turcia

Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, va face, începând de miercuri, o serie de vizite diplomatice intense care vor dura timp de patru zile.

Ministerul afacerilor Externe de la Islamabad a anunțat că oficialul va vizita Arabia Saudită, Quatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice depuse în contextul negocierilor din Orientul Mijlociu, în perspectiva unei cea de-a doua runde de negocieri, potrivit Gulf News.

„Prim-ministrul Muhammad Shehbaz Sharif va efectua vizite oficiale în Regatul Arabiei Saudite, Statul Qatar și Republica Turcia în perioada 15-18 aprilie 2026”, a declarat Ministerul de Externe al Pakistanului într-un comunicat.

Lavrov a declarat că Rusia poate „compensa” deficitul de resurse al Chinei cauzat de războiul cu Iranul

Ministrul rus de externe a declarat că țara sa ar putea compensa deficitul de energie al Chinei, în contextul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz este blocat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, au relatat miercuri mass-media de stat ruse.

„Rusia poate, fără îndoială, să compenseze deficitul de resurse care a apărut” pentru China și „alte țări interesate să colaboreze cu noi”, a declarat Serghei Lavrov într-o conferință de presă la Beijing, ca răspuns la o întrebare privind blocajul din Hormuz.

El a mai spus că președintele rus Vladimir Putin va vizita China în prima jumătate a anului, a relatat presa de stat de la Moscova.

Atac israelian la sud de Beirut. O mașină a fost lovită

Presa de stat din Liban informează că o mașină a fost lovită de un atac israelian la 20 de kilometri sud de Beirut.

Atacul s-a desfășurat miercuri, fiind lovită o mașină în zona rezidențială Saadiyat, situată la 20 de kilometri sud de Beirut, la doar câteva ore după ce guvernele din Liban și Israel au convenit să poarte negocieri directe.

„Avioanele inamice au țintit o mașină în Saadiyat”, a declarat Agenția Națională de Știri din Liban, instituție de stat.

Israelul continuă atacurile asupra sudului Libanului în cadrul războiului cu Hezbollah, dar nu a mai vizat capitala libaneză de la seria de atacuri din 8 aprilie, care au făcut peste 350 de victime în toată țara.

Reamintim că deși Guvernul de la Beirut își dorește negocieri cu Israelul, șeful Hezbollah a declarat că nu-și dorește să negocieze. Ulterior, guvernul din Liban, dar și Guvernul israelian au convenit, de comun acord, să opteze pentru eliminarea grupării Hezbollah.

Armata israeliană afirmă că Hezbollah a lansat 30 de rachete asupra nordului Israelului

Armata israeliană a declarat că militanții Hezbollah au lansat aproximativ 30 de rachete asupra nordului Israelului miercuri dimineață, la doar câteva ore după ce la Washington au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii.

Armata a detectat „aproximativ 30 de lansări” către Israel încă din primele ore ale dimineții, a declarat un purtător de cuvânt pentru AFP.

O cetățeană iraniană reținută în Franța s-a întors acasă, anunță televiziunea de stat

Studenta iraniană Mahdieh Esfandiari, care a fost reținută în Franța timp de peste un an, s-a întors acasă, relatează televiziunea de stat iraniană, citată de France24.

„Mahdieh Esfandiari, o activistă pentru drepturile palestinienilor, s-a întors în Iran după eliberarea sa din închisoarea din Franța”, a declarat televiziunea de stat.

Eliberarea lui Esfandiari a avut loc la o săptămână după ce cetățenii francezi Cecile Kohler și Jacques Paris, care au petrecut mai mult de trei ani în închisorile iraniene sub acuzația de spionaj, au ajuns în Franța.

Blocada lui Trump în Strâmtoarea Ormuz pune la încercare relațiile SUA cu China și India

Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz nu pune presiune doar pe Iran, ci tensionează și relațiile Washingtonului cu China și India.

În contextul în care aproximativ 98% din exporturile de petrol ale Iranului ajung în China, iar peste câteva săptămâni este programat un summit între președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, campania de „presiune maximă” a Washingtonului împotriva Teheranului riscă să destabilizeze echilibrul fragil pe care administrația americană a încercat să îl mențină în relația cu Beijingul, notează CNBC.

Prețul petrolului, în continuă scădere pe fondul posibilei reluări a negocierilor SUA-Iran

Prețurile petrolului au înregistrat a doua zi consecutivă de scădere, în contextul posibilității reluării discuțiilor de pace între Statele Unite și Iran, notează Reuters. 

Prețul petrolului Brent a scăzut la 94.27$, marcând o contracție de 52 de cenți sau 0.55%, după ce în sesiunea precedentă, prețul s-a diminuat cu 4.6%. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 1.1% sau 1.04$, până la 90.24 dolari pe baril, după un declin de 7.9% cu o zi înainte.

Diplomații încearcă să organizeze noi discuții între SUA și Iran în prima zi a blocadei americane

Marți, diplomații au acționat pe căi neoficiale pentru a organiza o nouă rundă de negocieri între Statele Unite și Iran, după ce Washingtonul a instituit blocada asupra porturilor iraniene, în timp ce Teheranul a amenințat că va riposta prin lovirea unor ținte din întreaga regiune, deja epuizată de război.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că o a doua rundă de discuții ar putea avea loc „în următoarele două zile”, precizând pentru New York Post că negocierile s-ar putea desfășura din nou la Islamabad, potrivit Associated Press.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a confirmat acest lucru, afirmând că este „foarte probabil” ca discuțiile să fie reluate. El a menționat o întâlnire pe care a avut-o cu viceprim-ministrul pakistanez, Ishaq Dar.

Israelul și Libanul, în proces de discuții

Între timp, la Washington, primele discuții directe din ultimele decenii dintre ambasadorii Israelului și Libanului în SUA s-au încheiat într-o notă constructivă, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Ambasadorul israelian Yechiel Leiter a declarat că cele două țări se află „de aceeași parte a ecuației” în ceea ce privește „eliberarea Libanului” de gruparea militantă Hezbollah, în timp ce liderul grupării, declara, recent, că nu-și dorește un armistițiu cu Israelul. 

Blocada SUA împotriva Iranului. Primele petroliere, interceptate de marina americană

Un distrugător al marinei americane a interceptat marți două petroliere care încercau să părăsească Iranul, la o zi după intrarea în vigoare a blocadei SUA împotriva Iranului, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului.

Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters.

Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.

Washingtonul a oprit exporturile de petrol către Cuba din partea principalului său aliat, Venezuela, după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, potrivit Reuters.

A fost provocată o penurie acută de combustibil pe insula guvernată de comuniști, cu o populație de aproape 11 milioane de oameni.

Donald Trump a amenințat cu tarife punitive țările care trimit țiței către Cuba, în încercarea de a exercita presiune asupra guvernului.

Ulterior, SUA au permis livrarea de petrol rusesc către Cuba, prima din acest an efectuată de Moscova, din motive umanitare. Un alt furnizor important, Mexicul, și-a oprit livrările.

Lavrov, aflat într-o vizită în China, a declarat că Rusia va oferi ajutor umanitar Cubei, aliatul său de lungă durată.

„Am trimis primul petrolier cu 100.000 de tone (700.000 de barili) de petrol pentru Cuba. Desigur, acest lucru va dura probabil câteva luni – nu sunt specialist”, a declarat el la sfârșitul vizitei de două zile.

„Dar nu am nicio îndoială că vom continua să oferim o astfel de asistență și că (China) va continua, desigur, să participe și ea la această cooperare”, a adăugat Lavrov, fără a face referire la problema permisiunii sau nu a SUA pentru livrările viitoare.

Cuba produce mai puțin de o treime din petrolul de care are nevoie.

Deși a aprobat recentă livrare rusă, administrația Trump a declarat că va analiza viitoarele transporturi de petrol către Cuba „de la caz la caz”.

Lavrov a spus că speră ca SUA să nu se întoarcă la vremurile „războaielor coloniale”.

Atacantul brazilian a deschis scorul încă din minutul 4, reluând din apropiere o centrare la firul ierbii. A bifat astfel al patrulea gol din 2026, după opt apariții. În plus, are 13 goluri și pase decisive în 12 partide cu echipa braziliană.

Santos nu a reușit însă să gestioneze avantajul. Recoleta a egalat în prelungirile primei părți de joc (45+1), din penalty, la singurul șut pe poartă al echipei.

Formația braziliană a dominat jocul, cu 17 șuturi (6 pe spațiul porții), însă eficiența scăzută a dus la nemulțumirea fanilor, care și-au fluierat favoriții la final.

După fluierul final, Neymar a fost implicat într-un schimb dur de replici cu un spectator care l-a criticat pentru prestație.

Ulterior, în conferința de presă, Neymar și-a justificat reacția, spunând că „atunci când sunt atacat în acest mod, nu accept. Dau totul pentru fotbal și pentru acest club, chiar mai mult decât ar trebui”.

În vârstă de 34 de ani, fostul jucător de la FC Barcelona și Paris Saint-Germain încearcă să revină în forma necesară pentru a prinde lotul Braziliei la Cupa Mondială din această vară. Selecționerul Carlo Ancelotti nu l-a convocat la ultima acțiune, urmând să anunțe lotul final pe 18 mai.

Situația lui Neymar a devenit un subiect de interes național în Brazilia. Chiar președintele țării, Luiz Inácio Lula da Silva, a confirmat marți că a discutat cu selecționerul Carlo Ancelotti despre situația lui Neymar.

El a declarat că jucătorul „trebuie convocat dacă este apt fizic”, într-un interviu acordat TV 247, la un eveniment organizat în parteneriat cu Fórum Magazine și DCM.

Afectat de accidentări în ultimii ani, Neymar a evoluat în doar opt dintre cele 22 de meciuri disputate de Santos în 2026.

Cu 25 de ani în urmă, s-a întâmplat ceva de neimaginat: un grup extremist puțin cunoscut până atunci a transformat avioane civile, cu pasageri nevinovați, în arme cu care a atacat obiective din Statele Unite. Era 11 septembrie 2001. Lumea, stupefiată, a apelat la media tradițională pentru informații, dar și la internet, acea sursă de cunoaștere relativ nouă și mai personalizată, care permitea chiar să pui întrebări, deși existau puține răspunsuri, scrie BBC.

Doar că, la acel moment, webul nu era pregătit să gestioneze niveluri ridicate de trafic: acea zi a fost atât de copleșitoare încât rețeaua a devenit practic inutilizabilă. Sunil Nakrani a fost unul dintre mulții care s-au întrebat de ce internetul a colapsat. Dar, fiind inginer electrician care își făcea doctoratul la Universitatea Oxford din Anglia, avea instrumentele necesare pentru a înțelege problema și dorința de a o rezolva.

Pe scurt, problema era că toate site-urile erau găzduite pe servere, iar acestea, la rândul lor, în centre de date mari. Proprietarii acestor site-uri estimau câți oameni vor accesa conținutul și plăteau în funcție de această prognoză.

Când cineva dorea să vadă un conținut și dădea click, serverul primea cererea și trimitea informația. Totul funcționa bine dacă cererea era cea anticipată, dar dacă brusc apărea un val de solicitări pentru același conținut, serverul nu mai făcea față, iar tot mai mulți utilizatori trebuiau să aștepte, chiar dacă existau alte servere disponibile și neutilizate.

Nu ar fi mai bine ca serverele inactive să poată ajuta pe cele supraîncărcate? Dacă răspunsul era „da”, întrebarea era „cum”: care este cea mai eficientă și rentabilă metodă de a distribui serverele pentru traficul de internet, aflat în continuă schimbare?

Nakrani, care călătorea frecvent la Atlanta deoarece soția sa lucra acolo, s-a gândit să consulte experți de la Institutul de Tehnologie din Georgia, iar unul dintre ei l-a invitat la o discuție: Craig Tovey, specialist în inginerie industrială și sisteme. Acea întâlnire avea să transforme internetul, folosind o cercetare pe care unii ar fi considerat-o capricioasă, deoarece era ghidată de curiozitate și până atunci nu avusese nicio aplicație practică.

De la albine la gâște

După ce l-a ascultat pe Nakrani câteva minute, Tovey și-a dat seama că răspunsul ar putea veni de la albinele melifere, care au evoluat pentru a prospera într-o lume incertă.

Pentru stup, este esențial să adune toată mierea necesară pentru a supraviețui iernii, ceea ce presupune colectarea nectarului din sute de milioane de flori. Însă în natură, câmpurile de flori nu sunt distribuite uniform, nu toate florile înfloresc în același timp sau în aceeași perioadă a zilei, iar alte viețuitoare concurează pentru același nectar. Astfel, albinele trebuie să fie eficiente și chiar sunt, fără ca vreuna să conducă procesul.

Acest lucru se datorează „înțelepciunii stupului”, potrivit specialistului în albine Tom Seeley, biolog la Universitatea Cornell. Cu ani în urmă, Tovey, împreună cu alți doi cercetători curioși – colegii săi ingineri de la Georgia Tech, John J. Bartholdi III și John Hagood Vande Vate – colaboraseră cu Seeley pentru a înțelege modul în care albinele rezolvă o problemă atât de complexă.

Cercetarea a inclus experimente precum transportul a 4.000 de albine, fiecare marcată cu numere și culori diferite pentru identificare, la o stație biologică cu surse artificiale de nectar, pentru a le observa și a verifica dacă modelul teoretic corespunde realității. (Dacă te întrebai cum se marchează mii de albine: sunt imobilizate prin scăderea temperaturii corporale și cu ajutorul multor studenți.) Cercetarea a fost un succes în ceea ce privește cunoașterea, dar până la întâlnirea lui Nakrani cu Tovey, era genul de studiu pe care criticii finanțării științei l-ar fi considerat „inutil”.

Rezultatul colaborării dintre Nakrani și Tovey a fost aplicarea algoritmului inspirat de albine în lumea digitală, care ajută la gestionarea vârfurilor de trafic și evită apariția acelui simbol enervant de încărcare.

În 2016, această cercetare a primit Golden Goose Award („Premiul Gâsca de Aur”), creat pentru a evidenția „studii aparent obscure care au dus la progrese majore și au avut un impact social semnificativ”.

Premiul a fost creat de congresmanul democrat Jim Cooper pentru a contracara moștenirea senatorului William Proxmire, critic dur al cheltuirii banilor publici, care între 1975 și 1988 acorda lunar Golden Fleece Awards („Premiile Lâna de Aur”), prin care ridiculiza cercetarea științifică finanțată public.

Aceste premii „reflectau o neînțelegere profundă a modului în care funcționează știința și a modului în care astfel de cercetări pot deveni extrem de importante (…) Natura cercetării științifice face ca impactul ei să fie greu de anticipat”, se arată pe site-ul Golden Goose Award.

„Știința este un proces de a învăța și înțelege lumea în care trăim și, din decenii de investiții, am învățat că nu știm de unde vor veni descoperirile, dar știm că ele vor veni”, a declarat Joanne Padrón Carney, directoare de relații guvernamentale la AAAS și membră a comitetului Golden Goose Award.

Premiul, a adăugat ea, „arată că uneori descoperirile necesită timp, iar aplicarea unor cercetări care păreau absurde sau obscure poate avea un impact uriaș asupra societății, chiar și după decenii”.

„Suntem curioși”

În spatele acestor cercetări „obscure sau aparent inutile” se află adesea simplul fapt că vrem să aflăm lucruri fără un motiv concret.

„Natura umană de bază este că suntem curioși, ne entuziasmează explorarea și înțelegerea, să vedem lucruri nemaivăzute și să facem descoperiri noi”, spune Joanne.

„Este unul dintre motivele pentru care investim în știință.”

Dar când fondurile sunt limitate, ca aproape peste tot, ele sunt direcționate spre ceea ce se numește „cercetare de tip misiune”.

„Investim în agricultură pentru a avea aplicații și beneficii în acel domeniu, în securitate națională, apărare sau sănătate publică… există anumite obiective de atins. Însă acest lucru este echilibrat de obicei cu investiții în știința fundamentală, pentru a împinge limitele cunoașterii, fără o aplicație specifică în minte, pentru că nu știm de unde vor veni beneficiile.”

Această investiție în știința fundamentală este în scădere în unele țări, uneori drastic. Dacă ar fi nevoie de un exemplu pentru a contracara această tendință, Joanne are mai multe.

„Lumea este acum foarte concentrată pe inteligența artificială. Și totuși, baza inteligenței artificiale nu vine de la informaticieni, ci mai degrabă din neuroștiință. În anii ’70, câțiva cercetători au dezvoltat o metodă de măsurare a rețelelor neuronale. Mai târziu, alți cercetători au folosit acel cadru pentru a modela mai bine cogniția și înțelegerea, ceea ce a devenit baza a ceea ce numim astăzi inteligență artificială.”

„De fapt, unul dintre acești cercetători (Geoffrey Hinton) a primit Premiul Golden Goose și a câștigat Premiul Nobel în 2024. Au trecut decenii până când valoarea muncii sale a fost recunoscută.”

Hinton, împreună cu James L. McClelland și David E. Rumelhart, au pornit de la curiozitatea de a înțelege mai bine funcțiile cognitive ale creierului uman.

Această cercetare fundamentală a stat la baza revoluției în învățarea automată și inteligența artificială.

Salvând vieți

„Unul dintre exemplele mele preferate este că avem o întreagă industrie biotehnologică dezvoltată doar pentru că am investit în doi oameni de știință care au vrut să înțeleagă de ce bacteriile pot supraviețui în izvoarele termale”, spune entuziasmată Joanne.

În anii ’60, microbiologul Thomas Brock și asistentul său Hudson Freeze au mers în Parcul Național Yellowstone pentru a studia nămolul verde din izvoarele fierbinți.

Au descoperit bacteria Thermus aquaticus, care nu doar supraviețuia temperaturilor extreme, ci prospera în ele. Cum putea ceva să trăiască în apă atât de fierbinte? Brock a recunoscut ulterior că „nici măcar nu se gândea la utilizări industriale” când a studiat-o. Era pură curiozitate.

Decenii mai târziu, biochimistul Kary Mullis și-a dat seama că o enzimă a acelei bacterii (Taq polimeraza) putea rezista procesului PCR (reacția de polimerizare în lanț), care permite multiplicarea rapidă a ADN-ului. Poate nu îți amintești numele, dar îți amintești aplicația: testele PCR pentru COVID-19, esențiale în medicină, genetică și criminalistică.

Totul a pornit de la studierea nămolului din Yellowstone, cu un grant de 80.000 de dolari. Impactul a fost uriaș: vieți salvate și industrii create. Mullis a câștigat Premiul Nobel, iar Brock și Freeze au primit Premiul Golden Goose.

Un alt exemplu, și mai accidental

La mijlocul anilor ’60, biofizicianul Barnett Rosenberg și colegii săi studiau modul în care câmpurile electrice afectează bacteriile E. coli. Întrebarea lor pornea de la observația că celulele în diviziune aveau un model similar cu pilitura de fier din jurul unui magnet. Dar s-a întâmplat ceva neașteptat: bacteriile au încetat să se mai dividă și au început să crească în forme alungite și bizare. Inițial s-a presupus că vinovat era câmpul electric.

În realitate, electrozii de platină eliberau compuși care împiedicau diviziunea celulară. Această descoperire aproape întâmplătoare a dus la dezvoltarea cisplatinului, unul dintre cele mai importante medicamente chimioterapeutice, aprobat în 1978.

În 2025, cei trei cercetători au primit postum Premiul Golden Goose. Nu căutau să vindece cancerul. Voiau doar să înțeleagă natura. Uneori, atât este suficient.

În februarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.272 lei, cu 52 lei, adică 0,6%, mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2026. Câştigul salarial mediu net a fost 5.557 lei, în creştere cu 39 lei, adică 0,7%, față de luna ianuarie 2026.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (12.952 lei) și în fabricarea produselor din tutun (11.920 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2.884 lei) și în alte activităţi de servicii (2.887 lei).

Potrivit INS, în februarie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna ianuarie 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Creșteri

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat:

-cu 24,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 23,4% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
-între 7,0% și 13,0% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanță în management, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi juridice şi de contabilitate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de editare, activităţi şi servicii de decontaminare;
-între 3,0% și 6,5% în telecomunicaţii, lucrări de geniu civil, publicitate, activităţi de studiere a pieţei și relaţii publice, alte activităţi extractive, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, fabricarea băuturilor.

Scăderi

Scăderi s-au înregistrat în:

-între 7,0% și 10,5% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
-între 2,5% și 5,0% în activităţi de investigații şi protecţie, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, tranzacţii imobiliare, pescuitul şi acvacultura, transporturi aeriene, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile, activităţi de închiriere şi leasing.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,5%), respectiv în administraţia publică (+0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,8%)

Xi Jinping a declarat că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, evidențiind că stabilitatea relațiilor bilaterale reprezintă un factor esențial într-un context internațional marcat de incertitudine. 

„În fața unei schimbări care se întâmplă o dată la un secol, China și Rusia trebuie, printr-o cooperare strategică mai strânsă și mai robustă, să apere cu fermitate interesele legitime ale ambelor țări, să susțină unitatea Sudului Global și să demonstreze simțul responsabilității așteptat de la marile puteri și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a transmis liderul de la Beijing, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters.

De asemenea, Xi este așteptat să se întâlnească cu omologul său rus  în cursul acestui an, pentru a reafirma parteneriatul strategic și a marca diverse aniversări, inclusiv tratatul de prietenie sino-rus semnat în 2001.

Declarațiile vin într-un moment în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali, inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei, au vizitat Beijingul pentru a consolida legăturile bilaterale.  

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat situației din România”, se arată în comunicatul de presă emis de minister. 

Legat de acest ghid, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a transmis: „Ghidul pus în transparență oferă exemple de intervenții aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenție naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”. 

Ghidul propune o schimbare de paradigmă, în care prevenția joacă un rol central, utilizând ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.

Ghidul oferă autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții. 

„Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervențiile cu efect imediat și cele cu beneficii pe termen lung”, se mai arată în comunicatul de presă. 

În plus, inițiativa se aliniază cu politicile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru diferite proiecte.