Un studiu sugerează că a te simți mental ager poate spori semnificativ cât de mult realizezi într-o zi. Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenii gândesc clar și eficient, efectul poate echivala cu aproximativ 40 de minute suplimentare de muncă productivă, potrivit ScienceDaily.

Cercetarea a urmărit participanții timp de 12 săptămâni pentru a înțelege mai bine de ce oamenii se luptă uneori să-și ducă planurile la bun sfârșit.

Rezultatele indică schimbările zilnice ale clarității mentale ca factor cheie. În zilele în care participanții se simțeau mai alerți mental, erau mai predispuși să-și stabilească obiective și să le îndeplinească, fie că era vorba de teme școlare sau de sarcini cotidiene, cum ar fi pregătirea cinei.

Ce înseamnă cu adevărat claritatea mentală

Claritatea mentală se referă la cât de clară, concentrată și eficientă este gândirea unei persoane la un moment dat. Când este ridicată, oamenii tind să se concentreze mai ușor, să ia decizii mai rapide și să ducă sarcinile la bun sfârșit. Când este scăzută, chiar și activitățile simple pot părea dificile.

În loc să compare diferite persoane, echipa de cercetare a urmărit aceleași persoane de-a lungul timpului. Acest lucru le-a permis să observe cum schimbările la nivelul unei singure persoane îi influențau succesul sau dificultățile zilnice.

Participanții, toți studenți universitari, au completat teste zilnice scurte care măsurau cât de repede și de precis puteau gândi. De asemenea, au raportat informații despre obiectivele, productivitatea, starea de spirit, somnul și volumul de muncă. Această abordare detaliată i-a ajutat pe cercetători să coreleze claritatea mentală direct cu rezultatele din viața reală, în loc să se bazeze pe medii generale.

Schimbările zilnice ale creierului modelează succesul și eșecul

Rezultatele au arătat un model clar. În zilele în care studenții erau mai ageri decât de obicei, își îndeplineau mai multe dintre obiective și adesea ținteau mai sus, în special în ceea ce privește munca academică. În zilele în care ageritatea lor mentală scădea, chiar și sarcinile de rutină deveneau mai greu de finalizat.

Aceste efecte au fost constante, indiferent de trăsăturile de personalitate. Calități precum tenacitatea sau autocontrolul au influențat performanța generală, dar nu au împiedicat oamenii să aibă zile mai puțin productive.

Impactul în lumea reală al unei minți ascuțite

Una dintre cele mai frapante descoperiri a fost cât de mult contează agerimea mentală în termeni practici. Analizând performanța cognitivă pe parcursul orelor de lucru, cercetătorii au estimat că a fi peste sau sub nivelul obișnuit de agerime ar putea modifica productivitatea cu aproximativ 30-40 de minute într-o singură zi. Diferența dintre cele mai bune și cele mai proaste zile ar putea totaliza aproximativ 80 de minute de lucru.

Facturile pentru consumul de energie termică aferent lunilor de iarnă trimise de ELCEN către Termoenergetica au depășit o jumătate de miliard de lei, care se adaugă la restanțele curente de peste un miliard de lei de la startul sezonului rece, potrivit informațiilor publice de pe site-ul ELCEN.

Mai exact, bucureștenii au consumat energie termică în lunile decembrie, ianuarie și februarie în valoare de 563,3 milioane de lei.

Cea mai mare factură este cea din ianuarie, de 283 de milioane de lei.

Începând de miercuri, facturile ELCEN urmează să se reducă, după ce Termoenergetica a oprit furnizarea agentului termic către consumatorii racordați la sistemul centralizat de termoficare din București în urma parcurgerii etapelor de reducere treptată a temperaturii agentului termic și de închidere a instalațiilor aferente.

Decizia de oprire a încălzirii a fost luată în conformitate cu prevederile legale, conform cărora sistarea furnizării se realizează după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește +10°C în intervalul orar 20.00 – 06.00.

Cât sunt restanțele la zi

Potrivit datelor publice, ultima factură plătită de Termoenergetica, din banii primiți de la Primăria Capitalei, este cea din martie 2025, astfel că cea mai veche factură restantă, aferentă lunii aprilie 2025, are o depășire a datei scadenței, din 29 mai 2025, de 312 zile.

Soldul neachitat la data de 6 aprilie pentru factura din aprilie, în valoare de 158,5 milioane de lei, era de 91,3 milioane de lei.

Soldul total pentru ultimele 11 facturi neachitate este de 1.616.342.025,82 de lei, la data menționată.

Sursa: ELCEN

Stadiul discuțiilor pentru fiziunea ELCEN – Termoenergetica

Declarațiile ministrului Energiei și ale primarului general privind relația dintre ELCEN și Termoenergetica – și care datează cu mulți ani înaintea mandatelor actualilor titulari – nu au avansat semnificativ în direcția realizării unei fuziuni, potrivit informațiilor Mediafax.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care controlează compania Electrocentrale București (ELCEN) confirma, pe 12 ianuarie, că poartă discuții cu noul primar general, Ciprian Ciucu, sub umbrela căruia funcționează Termoenergetica, pentru a ajunge la un acord prin care să fie eliminat „ping pong-ul” politic și care să ducă la crearea unei singure companii prin care Primăria Capitalei să aibă controlul operațional din punct de vedere al agentului termic. Ministrul anunța atunci chiar că a comandat un studiu pentru evaluarea acțiunilor companiei.

„Aștept această evaluare, primele estimări arată 200 de milioane de euro, dar urmează să vedem cât vor fi în urma raportului final. În momentul de față pachetul majoritar acolo este situat în jur de 200 de milioane de euro. În ceea ce privește creanțele, trebuie să încaseze ELCEN de la Termoenergetica 1,4 miliarde de lei de lei, aproape 300 de milioane de euro”, declara Bogdan Ivan acum trei luni.

Ulterior, Ciprian Ciucu declara, pe 19 ianuarie, că se concentrează pe „salvarea de la faliment” a Termoenergetica, urmând ca pe parcursul anului să se ocupe de optimizarea și eficientizarea sistemului și a avut întâlniri atât cu conducerea Termoenergetica, cât și cu ANRE, instituția care reglementează relația contractuală dintre Termoenergetica și ELCEN

Consiliul General al Municipiului București aprobase în acele zile accesarea un împrumut de 150 de milioane de lei pentru plata datoriilor Termoenergetica.

„Urăsc să ne împrumutăm pentru a plăti datorii! Nu este normal!”, a transmis Ciucu, cerând sprijinul bucureștenilor și al Guvernului pentru implementarea reformelor necesare.

Primarul a anunțat că va solicita explicații clare de la conducerile ELCEN și Termoenergetica privind actualele probleme cu apa caldă și căldura, subliniind că acestea nu țin de „voința primarului sau a ministrului”, ci de disfuncționalități structurale ale sistemului.

Ce s-a întâmplat între timp, a fost că, pe 13 martie, Consiliul General al Municipiului București l-a împuternicit pe primarul general Ciprian Ciucu, la solicitarea sa, să facă demersurile necesare pentru declanșarea unui audit extern la Termoenergetica, alături de STB.

Potrivit comunicatului PMB, de-a lungul anilor, ambele au acumulat datorii uriașe atât la furnizori, cât și la ANAF. Primăria Capitalei suportă 84% din cheltuielile STB și 60% din cele ale Termoenergetica, iar găurile bugetare amenință acum funcționarea lor, iar falimentul ar fi un dezastru pentru București.

„Prin audit, vor fi evaluate corect situațiile financiare, de unde vin cele mai mari pierderi și modul în care funcționează atât STB, cât și Termoenergetica. Apoi, se vor stabili cele mai bune soluții pentru a remedia problemele și a eficientiza funcționarea celor două companii”, anunța PMB.

Activele celor două companii

Potrivit datelor publice, ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.

ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636,25 MW și puterea termică de 4.375,25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.

Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA, succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov și are în exploatare sistemul de transport şi distribuţie (954,09 km conducte – reţele termice primare și 2.963,3 km conducte – reţele termice secundare), pe lângă alte peste 1.000 de puncte termice, staţii centralizatoare sau centrale termice de cvartal.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că o serie de amendamente importante susținute de el și de grupul social-democrat au fost aprobate în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, în cadrul negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.

Potrivit acestuia, modificările vizează creșterea finanțărilor pentru domenii precum agricultura, sănătatea, educația și sprijinul social, cu impact direct inclusiv pentru România.

„Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat o serie de amendamente importante, pe care le-am depus împreună cu grupul social-democrat, în cadrul mandatului său de negociere pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034”, a transmis Victor Negrescu.

Europarlamentarul a precizat și principalele rezultate obținute în tot acest proces, despre care a declarat că aduc beneficii importante pentru mediul rural și pentru economie.

„Zonele rurale: 106,41 | sprijin pentru fermieri: 320,30, un sprijin esențial pentru agricultura românească și comunitățile din mediul rural”, a explicat Negrescu, adăugând că finanțările pentru Fondul Social European ajung la „124,19, investiții în locuri de muncă, incluziune și sprijin pentru cei vulnerabili”.

În domeniul sănătății, Negrescu a anunțat că urmează reintroducerea unui program important: „EU4Health: 10,05, am reușit reintroducerea unei linii dedicate pentru sănătate, care dispăruse anterior”. Totodată, pentru educație și tineri, bugetul Erasmus+ a fost și el majorat: „47,39, mai multe șanse pentru tineri, educație și sport”, a spus europarlamentarul.

Victor Negrescu a menționat, de altfel, și alte domenii unde s-au obținut creșteri de finanțare, inclusiv pentru gestionarea crizelor și sistemul de justiție.

„Mecanismul de Protecție Civilă + sănătate: 12,42, o capacitate mai bună de reacție în situații de criză, iar pentru justiție: 0,89, dosar în care am fost raportor și unde am crescut finanțarea”, a precizat acesta.

Pe lângă aceste sume considerabile, europarlamentarul a precizat și care sunt prioritățile noi introduse în negocieri.

„Am susținut și alte priorități esențiale: locuințele devin o prioritate europeană, introducerea unor noi surse de venituri la bugetul UE, printre care o taxă pe jocurile de noroc online pentru a finanța educația, sprijin mai puternic pentru IMM-uri și implicarea autorităților locale pentru ca fondurile europene să ajungă mai eficient în comunități”, a explicat el.

„Aceste rezultate arată un lucru simplu: atunci când te implici, când negociezi și când știi ce vrei, poți obține rezultate concrete pentru România”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Procesul nu este încă finalizat și că urmează o nouă etapă de negocieri cu statele membre, a mai declarat Victor Negrescu.

„Urmează negocierile cu statele membre. Va fi dificil. România are nevoie de un mandat național de negociere rezultat dintr-o consultare transparentă și reală a tuturor celor care dețin expertiză”, a mai spus acesta.

„Avem acum o poziție puternică a Parlamentului European, care, prin amendamentele propuse și aprobate, pune țara noastră într-o situație mai bună decât la începutul acestui proces.”

Pompierii sibieni au intervenit pe strada Vasile Aron din municipiul Sibiu pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-un bloc.

Incendiul se manifesta la o garsonieră situată la etajul 4 al unui bloc de locuințe cu 4 etaje și mansardă.

Din bloc au fost evacuate 26 de persoane.

Echipajele medicale au acordat îngrijiri medicale pentru trei persoane: trei femei în vârstă de aproximativ 35, 49 și respectiv 49 de ani care a suferit arsuri ale căilor aeriene au fost preluate de către echipajele medicale și transportate la spital, conștiente.

Alte trei persoane care au suferit atacuri de panică au fost asistate medical însă au refuzat să fie duse la spital.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia este implicată activ în demersuri diplomatice pentru reducerea tensiunilor dintre SUA și Iran, prelungirea armistițiului existent și reluarea negocierilor. 

„Declarațiile părților arată că, deși masa negocierilor nu a fost abandonată, acestea au ajuns la un impas în problema nucleară. Transmitem sugestiile necesare și luăm inițiative pentru a reduce tensiunile, a prelungi încetarea focului și a menține dialogul. Nu se poate negocia cu pumnii strânși”, a spus șeful statului turc în fața parlamentului de la Ankara, notează Reuters. 

Erdogan a precizat că Ankara menține contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și Pakistanul, care joacă rol de mediator, și a reiterat poziția Turciei conform căreia conflictul este nejustificat și trebuie încheiat. 

Președintele american Donald Trump a sugerat că discuțiile ar putea fi reluate în curând cu un rezultat spectaculos, deși negocierile recente din Pakistan s-au încheiat fără un progres concret.

„Cred că vă așteaptă două zile uimitoare. S-ar putea termina oricum, dar cred că o înțelegere este preferabilă pentru că atunci își pot reconstrui țara. Acum chiar au un regim diferit. Indiferent de situație, i-am eliminat pe radicali”, a spus liderul de la Casa Albă, citat de ABC News. 

„Când bunul simț coboară sub un anumit nivel, trebuie să reacționez, pentru că vorbim despre un subiect serios, cu impact direct asupra oamenilor, nu despre un exercițiu de imagine sau despre o competiție de declarații”, a transmis, miercuri, Rogobete.

Ministrul a acuzat că subiectul este transformat în spațiu public într-un „spectacol de scandal”.

„De aceea, întreb direct: cât timp mai transformăm orice temă importantă într-un spectacol de scandal, în loc să ne concentrăm pe soluții reale?”, a spus Rogobete.

„Să vii pe Facebook, la trei săptămâni după ce am spus public că lucrăm la o soluție – printr-o negociere diplomatică și guvernamentală cu Pfizer – și să prezinți aceeași direcție drept ‘soluția ta’ nu este doar nepotrivit, ci arată o lipsă de onestitate față de oameni și față de realitatea deciziilor luate cu pixul de atunci”, a afirmat ministrul.

El a făcut referire și la impactul bugetar al situației.

„Da, de data aceasta sunt îndreptățit să vorbesc despre ‘greaua moștenire‘, pentru că vorbim despre aproximativ 600 de milioane de euro – cu minus – o consecință directă a unor decizii din trecut, care astăzi apasă pe bugetul României și limitează capacitatea noastră de a investi în sistemul de sănătate”, a spus Rogobete.

Ministerul Sănătății a înaintat deja o propunere formală de negociere cu Pfizer

„Încă din prima săptămână a lunii aprilie, Ministerul Sănătății a propus, în mod formal, o direcție de negociere prin care această datorie să fie transformată într-un beneficiu concret pentru pacienți, respectiv introducerea în România a unor medicamente inovative pentru oncologie și boli rare, în ‘contul datoriei‘, astfel încât o problemă bugetară să devină o oportunitate reală pentru cei care au nevoie urgentă de tratament. Diferența dintre abordări este una fundamentală: unii au generat problema, în timp ce noi suntem cei care o gestionăm și încercăm să limităm impactul ei asupra oamenilor”, a spus el.

„Acest lucru nu se face pe Facebook, nu se face prin declarații aruncate în spațiul public, ci prin mecanisme instituționale clare, prin mandat de negociere aprobat de Guvern, prin Memorandum și prin muncă serioasă, dusă până la capăt”, a afirmat ministrul.

El a încheiat cu o critică directă la adresa fostului ministru.

„Realitatea este simplă: nu voi ați venit cu soluția, ci ați lăsat în urmă o datorie, iar noi suntem cei care trebuie să o gestionăm responsabil și să încercăm să o transformăm, atât cât este posibil, într-un beneficiu real pentru oameni. Pentru că aceasta este, în esență, diferența dintre declarații pe social-media și guvernare.”, a spus Rogobete.

Valoarea exporturilor de țiței a crescut cu 68% în martie față de aceeași lună a anului trecut, până la 57,4 miliarde de coroane norvegiene (6,1 miliarde de dolari), pentru vânzări externe de 56,6 milioane de barili de petrol, a anunțat miercuri institutul național de statistică, conform Bloomberg.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ de ofertă pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, astfel, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată”, a declarat Jan Olav Rorhus, consilier principal în cadrul agenției de statistică.

Cel mai mare exportator de energie din Europa Occidentală a fost sprijinit și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu a afectat aprovizionarea.

Creșterea veniturilor din petrol și gaze a urcat excedentul comercial al Norvegiei la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023.

Datele apar după ce președintele SUA, Donald Trump, a scris marți pe platforma sa Truth Social că „Europa este disperată după energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la preț dublu. Fac o avere”.

Ministrul norvegian de Finanțe, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a respins luna trecută acuzațiile potrivit cărora țara sa ar profita de războiul din Orientul Mijlociu. El a susținut că impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important pentru norvegieni, prin intermediul fondului suveran de investiții de 2,2 trilioane de dolari, decât creșterea prețurilor la energie.

Intervenția vizează alveola situată în zona Pieței Dorobanți, vizavi de Raiffeisen Bank și înainte de intrarea pe strada Puțul lui Zamfir. Spațiul, care până acum făcea parte din șosea, va fi reamenajat și transformat într-un mini-parc urban.

Potrivit randărilor publicate de Primărie, zona va include copaci, vegetație și bănci, oferind locuitorilor un punct de relaxare într-una dintre cele mai aglomerate artere din nordul Capitalei.

Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă de introducere a unor spații verzi și pietonale „din loc în loc”, în mijlocul zonelor dominate de beton și trafic intens.

Primăria susține că astfel de intervenții sunt necesare în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu niveluri ridicate de poluare, praf și aglomerație rutieră. Lucrările pentru această amenajare sunt programate să aibă loc în cursul acestui an.

Cercetarea a inclus 13.547 de femei fără boli cardiace și cancer, cu vârsta medie de aproximativ 72 de ani. Concluzia principală este clară: volumul total de pași parcurși contează mai mult decât frecvența activității, potrivit The Independent.

Femeile care făceau 4.000 de pași pe zi, o dată sau de două ori pe săptămână, aveau un risc cu 26% mai mic de deces din orice cauză. Riscul de boli cardiace scădea cu 27%, față de femeile cu un stil de viață sedentar.

Beneficii suplimentare la trei zile pe săptămână

Atingerea aceluiași obiectiv în trei zile pe săptămână a adus rezultate și mai bune. Riscul de deces prematur a scăzut cu 40%, iar riscul de boli cardiace s-a redus cu 27%.

Un nivel mai ridicat de activitate – între 5.000 și 7.000 de pași – a dus la reduceri suplimentare, dar mai modeste. Riscul de deces a fost cu 32% mai mic. Riscul cardiovascular s-a stabilizat însă la 16%.

Frecvența sau volumul total?

Cercetătorii au ajuns la concluzia că „numărul de pași pe zi, mai degrabă decât frecvența zilelor pe săptămână, este factorul determinant cheie”. Nu există un model „mai bun” sau „cel mai bun” pentru a obține beneficii prin mersul pe jos.

Concluzia lor practică: „Persoanele pot desfășura activitate fizică în orice mod preferat”.

Noi recomandări pentru femeile în vârstă

Pe baza rezultatelor, cercetătorii propun revizuirea ghidurilor de activitate fizică pentru femeile în vârstă. Recomandarea lor: cel puțin 4.000 de pași pe zi, timp de una sau două zile pe săptămână, este suficientă pentru a reduce mortalitatea și riscul cardiovascular.

Studiul contrazice astfel unul dintre cele mai răspândite sfaturi din domeniul sănătății. Obiectivul de 10.000 de pași, promovat intens în ultimele decenii, nu are o bază științifică solidă pentru toate categoriile de vârstă.

România traversează un moment de tensiune socială și politică ridicată, comparabil cu anii electorali 2024–2025, arată Barometrul Poll/Int România, realizat în aprilie 2026 de Agenția de Rating Politic (ARP).

Sondajul indică o populație profund nemulțumită, afectată de creșterea prețurilor și tot mai sceptică față de clasa politică.

Nemulțumire generală: 7 din 10 români cred că țara merge în direcția greșită

Potrivit datelor din sondaj, 70,5% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21,2% cred contrariul.

Nemulțumirea este mai pronunțată în rândul votanților AUR, SOS și PSD, persoanelor din mediul rural și al celor cu nivel de educație mai scăzut.

Datele din tabelul de pe pagina 13 arată că percepția negativă depășește 70% în majoritatea categoriilor sociale.

Sistemul politic, contestat: 4 din 10 români vor schimbare totală

Criza de încredere în politică este evidentă.

Aproape 40% dintre respondenți (39,2%) consideră că sistemul politic este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, chiar „indiferent de mijloace”.

Alți 29,9% susțin reforme profunde, dar în cadrul democratic.

Inflația lovește puternic: majoritatea românilor taie din consum

Creșterea prețurilor este principala sursă de îngrijorare: 52% spun că sunt afectați „foarte mult” de scumpirea carburanților, încă 26,6% „mult”, iar 68,1% au declarat că nu intenționează să cumpere mult pentru masa de Paște.

Barometrul concluzionează că există o „preocupare majoră față de prețuri și situația materială” și un nivel ridicat de stres social.

Ce temeri au românii în privința războiului din Iran

Românii sunt mai îngrijorați de impactul economic al conflictelor externe decât de războiul în sine.

Cele mai mari temeri legate de războiul din Iran sunt: criza energetică (21,3%) și creșterea prețurilor și inflația (20,6%).

În același timp, la întrebarea „Cât credeți că va mai dura conflictul din Iran”, 39,3% au răspuns că nu știu, 20,3% au spus că mai mult de un an, 10,2% – maximum un an, 19.9% – câteva luni, 9% – maximum o lună, 1,4% – câteva zile.

Divizare și indecizie: jumătate dintre români nu au opinie despre prezența militară SUA

Decizia României de a permite dislocarea de echipamente și militari americani divide opinia publică: 18,7% sunt pentru, 32,2% sunt împotrivă, 35,7% nu au o opinie.

Sondajul arată diferențe clare între categoriile de electorat: votanții USR și PNL susțin măsura, votanții AUR și SOS se opun, votanții PSD sunt în mare parte indeciși.

Coaliția de guvernare, percepută ca instabilă

Opinia publică este împărțită aproape egal în privința viitorului coaliției:

• 21,2% cred că va rezista până în 2027
• 21% spun că se va destrăma în câteva luni
• restul indică scenarii de prăbușire rapidă sau nu au o opinie

Când vine vorba de responsabilitatea pentru conflictele din coaliție, cei mai mulți români (26,9%) dau vina „pe toți în mod egal”.

Teren fertil pentru populism

Autorii barometrului avertizează că România se află într-un moment sensibil, cu un „rezervor plin de nemulțumire socială și politică”, care poate alimenta mișcări populiste.

Pe fondul scumpirilor, incertitudinii și lipsei de încredere în instituții, societatea românească pare tot mai polarizată și vulnerabilă la schimbări radicale.

Metodologie

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de respondenți, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±2,8%.

Poll/Int România este un sondaj-omnibus, periodic, național, reprezentativ, dedicat temelor socio-politice, de policy și economice.