Valoarea exporturilor de țiței a crescut cu 68% în martie față de aceeași lună a anului trecut, până la 57,4 miliarde de coroane norvegiene (6,1 miliarde de dolari), pentru vânzări externe de 56,6 milioane de barili de petrol, a anunțat miercuri institutul național de statistică, conform Bloomberg.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ de ofertă pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, astfel, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată”, a declarat Jan Olav Rorhus, consilier principal în cadrul agenției de statistică.

Cel mai mare exportator de energie din Europa Occidentală a fost sprijinit și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu a afectat aprovizionarea.

Creșterea veniturilor din petrol și gaze a urcat excedentul comercial al Norvegiei la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023.

Datele apar după ce președintele SUA, Donald Trump, a scris marți pe platforma sa Truth Social că „Europa este disperată după energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la preț dublu. Fac o avere”.

Ministrul norvegian de Finanțe, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a respins luna trecută acuzațiile potrivit cărora țara sa ar profita de războiul din Orientul Mijlociu. El a susținut că impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important pentru norvegieni, prin intermediul fondului suveran de investiții de 2,2 trilioane de dolari, decât creșterea prețurilor la energie.

România traversează un moment de tensiune socială și politică ridicată, comparabil cu anii electorali 2024–2025, arată Barometrul Poll/Int România, realizat în aprilie 2026 de Agenția de Rating Politic (ARP).

Sondajul indică o populație profund nemulțumită, afectată de creșterea prețurilor și tot mai sceptică față de clasa politică.

Nemulțumire generală: 7 din 10 români cred că țara merge în direcția greșită

Potrivit datelor din sondaj, 70,5% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21,2% cred contrariul.

Nemulțumirea este mai pronunțată în rândul votanților AUR, SOS și PSD, persoanelor din mediul rural și al celor cu nivel de educație mai scăzut.

Datele din tabelul de pe pagina 13 arată că percepția negativă depășește 70% în majoritatea categoriilor sociale.

Sistemul politic, contestat: 4 din 10 români vor schimbare totală

Criza de încredere în politică este evidentă.

Aproape 40% dintre respondenți (39,2%) consideră că sistemul politic este atât de defect încât trebuie înlocuit complet, chiar „indiferent de mijloace”.

Alți 29,9% susțin reforme profunde, dar în cadrul democratic.

Inflația lovește puternic: majoritatea românilor taie din consum

Creșterea prețurilor este principala sursă de îngrijorare: 52% spun că sunt afectați „foarte mult” de scumpirea carburanților, încă 26,6% „mult”, iar 68,1% au declarat că nu intenționează să cumpere mult pentru masa de Paște.

Barometrul concluzionează că există o „preocupare majoră față de prețuri și situația materială” și un nivel ridicat de stres social.

Ce temeri au românii în privința războiului din Iran

Românii sunt mai îngrijorați de impactul economic al conflictelor externe decât de războiul în sine.

Cele mai mari temeri legate de războiul din Iran sunt: criza energetică (21,3%) și creșterea prețurilor și inflația (20,6%).

În același timp, la întrebarea „Cât credeți că va mai dura conflictul din Iran”, 39,3% au răspuns că nu știu, 20,3% au spus că mai mult de un an, 10,2% – maximum un an, 19.9% – câteva luni, 9% – maximum o lună, 1,4% – câteva zile.

Divizare și indecizie: jumătate dintre români nu au opinie despre prezența militară SUA

Decizia României de a permite dislocarea de echipamente și militari americani divide opinia publică: 18,7% sunt pentru, 32,2% sunt împotrivă, 35,7% nu au o opinie.

Sondajul arată diferențe clare între categoriile de electorat: votanții USR și PNL susțin măsura, votanții AUR și SOS se opun, votanții PSD sunt în mare parte indeciși.

Coaliția de guvernare, percepută ca instabilă

Opinia publică este împărțită aproape egal în privința viitorului coaliției:

• 21,2% cred că va rezista până în 2027
• 21% spun că se va destrăma în câteva luni
• restul indică scenarii de prăbușire rapidă sau nu au o opinie

Când vine vorba de responsabilitatea pentru conflictele din coaliție, cei mai mulți români (26,9%) dau vina „pe toți în mod egal”.

Teren fertil pentru populism

Autorii barometrului avertizează că România se află într-un moment sensibil, cu un „rezervor plin de nemulțumire socială și politică”, care poate alimenta mișcări populiste.

Pe fondul scumpirilor, incertitudinii și lipsei de încredere în instituții, societatea românească pare tot mai polarizată și vulnerabilă la schimbări radicale.

Metodologie

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 de respondenți, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±2,8%.

Poll/Int România este un sondaj-omnibus, periodic, național, reprezentativ, dedicat temelor socio-politice, de policy și economice.

Guvernatorul provinciei Kahramanmaras din sud-estul Turciei, numit Mukerrem Unluer a precizat că elevul responsabil de atac a murit.

Elevul a venit la școală cu armele tatălui său, care este ofițer de poliție.

Printre victime se numără și un profesor. Motivul atacului nu a fost cunoscut imediat.

Kahramanmaraş Ayser Çalık Ortaokulu’nda yaşanan silahlı saldırıda öğrenciler okul camlarından atlayarak hayatta kalmaya çalıştılar.#kahramanmaraş pic.twitter.com/5SLTcwKQig

— Sol Yumruk (@Sol_Yumrukk) April 15, 2026

Anterior, presa Turcă a relatat că autoritățile au trimis poliția, dar și ambulanțele la fața locului, după ce în zona școlii s-au auzit focuri de armă.

Imaginile video de la fața locului au arătat cel puțin două persoane urcate în ambulanțe în fața școlii gimnaziale din provincia Kahramanmaras.

Cu o zi înainte, 16 persoane, în majoritate elevi, au fost rănite când un fost elev a deschis focul într-un liceu din provincia vecină Sanliurfa.

Brânzeturile din lapte crud, mezelurile sau peștele crud se numără printre alimentele care trebuie evitate în timpul sarcinii. Riscurile țin în principal de posibile infecții, precum toxoplasmoza, salmoneloza sau listerioza, care pot afecta grav dezvoltarea fătului.

Un tânăr francez de 29 de ani a dezvăluit că s-a confruntat cu această problemă în urmă cu doi ani, când aștepta primul copil împreună cu partenera sa. „Când eram la supermarket, eram puțin pierdut, chiar în panică. Îmi puneam o mulțime de întrebări când alegeam produsele”, a declarat Thomas Guien, citat de Ouest-France.

„Există aplicații, dar nu am găsit nimic clar, simplu și rapid care să liniștească viitorii părinți atunci când își fac cumpărăturile”, a adăugat acesta.

Cum sunt semnalate produsele la raft

Având experiență în dezvoltarea de aplicații, a decis să creeze una chiar el, convins că va avea utilizatori: „Sunt aproximativ 680.000 de sarcini în fiecare an în Franța, știam că există public”. Aplicația, denumită Liv de dezvoltatorul său, a fost lansată oficial la finalul lunii februarie.

Spre deosebire de alte astfel de aplicații, care funcționează ca niște dicționare de alimente, aceasta permite scanarea codurilor de bare direct în magazin, fără a mai fi nevoie de căutări suplimentare sau de citirea etichetelor greu de descifrat.

În câteva secunde, aplicația analizează compoziția produsului și indică eventualele riscuri pentru făt. Recomandările sunt afișate printr-un cod de culori: verde pentru „fără risc pentru sănătate”, portocaliu pentru „de consumat cu precauție” și roșu pentru „de evitat”.

Recomandări bazate pe date, nu pe consult

„Astfel, se poate vedea rapid dacă anumite alimente prezintă riscuri de infecții precum toxoplasmoza, salmoneloza sau listerioza”, a explicat creatorul său. El a precizat că Liv nu înlocuiește sfatul medicului. „Nu pretind că sunt medic, este vorba despre recomandări bazate pe date fiabile, actualizate constant”, a spus acesta.

Pentru dezvoltarea aplicației, francezul s-a bazat pe datele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară din Franța și pe baza de date nutrițională Ciqual – care oferă informații detaliate despre compoziția alimentelor (grăsimi, zaharuri, proteine, vitamine și minerale) – dar și pe baza de date Open Food Facts, care conține informații despre produsele din comerț, adunate cu ajutorul utilizatorilor.

De asemenea, a colaborat cu un medic ginecolog, care a supervizat partea medicală, și cu un dietetician, care a contribuit la validarea datelor și la explicarea rezultatelor.

Și spațiu de discuții pentru părinți

„Nu este doar o aplicație de scanare. Am vrut să fie și un spațiu de schimb, unde viitorii părinți să poată pune întrebări și să se ajute reciproc”, a explicat francezul, menționând că aplicația include și un spațiu de discuții unde utilizatorii pot pune întrebări și pot împărtăși experiențe legate de sarcină.

Pentru testare, primele 10 scanări sunt gratuite, după care aplicația funcționează pe bază de abonament.

Planuri pentru funcții personalizate

Dezvoltatorul intenționează să extindă aplicația cu articole realizate împreună cu specialiști și cu funcții de personalizare, în funcție de profilul de sănătate al utilizatorilor, inclusiv pentru femeile cu diabet.

De asemenea, acesta ia în calcul și o secțiune dedicată restaurantelor, unde utilizatorii ar putea recomanda locuri cu meniuri potrivite pentru femeile însărcinate.

Transferul reprezintă singura soluție regulamentară pentru aducerea unui jucător în afara perioadei oficiale de mercato. Conducerea clubului a apelat la o variantă deja testată, Christian Fromm fiind unul dintre jucătorii de bază din sezonul trecut.

Campion al României alături de Dinamo în sezonul trecut, internaționalul german poate evolua chiar de miercuri seară, în confruntarea cu Corona Brașov.

Cele două formații se întâlnesc, pe terenul campioanei, de la ora 17:00, în meciul decisiv al duelului din sferturile de finală. În primele două partide, fiecare echipă a câștigat pe teren propriu.

Branimir Grozdanov devenise unul dintre jucătorii de bază ai echipei dinamoviste, după sosirea sa în ianuarie, de la CSKA Sofia.

Internaționalul bulgar s-a accidentat, însă, chiar la startul în play-off-ul campionatului.

Christian Fromm, în vârstă de 35 de ani, revine la Dinamo, după ce a evoluat în acest sezon pentru clubul Olympiakós, din Grecia.

„Jalonul 4 din PNRR prevede adoptarea unei legi prin care România introduce un nou mecanism economic pentru resursele de apă. Mai concret, statul este obligat să aplice principiul „recuperării costurilor”, adică să acopere investițiile în infrastructura de apă – estimate la peste 23 de miliarde de lei – prin tarife, contribuții și penalități aplicate utilizatorilor. Problema nu este reforma în sine, ci modul brutal în care Guvernul vrea să o aplice: direct pe spinarea românilor și a economiei”, a declarat deputatul AUR.

În acest context, responsabilitatea politică revine direct miniștrilor implicați în acest proces, respectiv Dragoș Pîslaru și Diana Buzoianu, care coordonează implementarea jaloanelor din PNRR și reforma sistemului de gospodărire a apelor.

„USR încearcă să prezinte această măsură ca pe o obligație externă, inevitabilă. Adevărul este că Jalonul 4 nu obligă România să aplice șocuri tarifare. Acesta prevede o reformă echilibrată, etapizată și adaptată realităților sociale. Alegerea de a împovăra cetățenii aparține integral Guvernului și miniștrilor care gestionează acest proces.”

Potrivit deputatului AUR, interpretarea actuală a Guvernului transformă o obligație tehnică într-o explozie de tarife, cu efecte în lanț asupra întregii economii.

„Creșterea prețului la apa brută va lovi direct în producătorii de energie, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica. De aici, efectul este inevitabil: crește costul energiei, cresc facturile pentru populație și scade competitivitatea economiei românești.”

Deputatul AUR atrage atenția că Guvernul ignoră complet componenta de „suportabilitate” prevăzută chiar în logica Directivei Cadru Apă și în documentele de fundamentare ale reformei. „Nu poți vorbi despre reformă când ignori impactul social. Nu poți cere sacrificii românilor fără să tai risipa din sistem. Iar astăzi, în loc de responsabilitate, vedem doar o fugă de răspundere și o transferare a costurilor către cetățeni.”

AUR propune soluții clare și responsabile:

• Aplicarea etapizată a Jalonului 4, pe o perioadă extinsă, astfel încât impactul asupra populației și economiei să fie minim și controlabil;
• Protejarea sectoarelor strategice, prin tarife diferențiate și plafonate pentru producătorii de energie și agricultură, pentru a evita scumpiri în lanț;
• Finanțarea mixtă a investițiilor în apă, prin fonduri europene, buget de stat și parteneriate, nu exclusiv prin creșteri de tarife suportate de cetățeni.

„Nu putem transforma PNRR într-un instrument de taxare masivă a românilor. Reforma apei trebuie făcută inteligent, nu prin șocuri economice. Apa este o resursă vitală, nu o sursă de profit bugetar”, a subliniat Valeriu Munteanu.

AUR va solicita transparență totală asupra proiectului legislativ și va interveni ferm în Parlament pentru a corecta orice prevedere care riscă să transforme această reformă într-o povară insuportabilă pentru cetățeni.

Compania aeriană va introduce, începând cu 18 mai, sistemul „Skynest” pe ruta Auckland – New York, una dintre cele mai lungi din lume, arată CNN. Șase cușete vor fi instalate într-o zonă special amenajată a aeronavelor Boeing 787-9 Dreamliner, dispuse ca paturi suprapuse, câte trei pe fiecare parte. Serviciul nu va fi disponibil pe toată durata zborului. Pasagerii vor putea folosi cușetele doar pentru sesiuni de câte patru ore. Pentru acces, aceștia vor plăti biletul standard, estimat la aproximativ 650 de euro, plus un cost suplimentar de circa 250 de euro. Inițial, vor exista două intervale de utilizare. După prima sesiune, echipajul va schimba lenjeria și va permite accesul altor pasageri.

Confort minim, dar cu facilități

Cușetele includ o perdea pentru intimitate, lumină pentru citit, porturi USB și un kit de confort cu mască de somn, dopuri de urechi și produse de îngrijire. Spațiul este însă limitat, iar pasagerii vor trebui să stea întinși pe toată durata utilizării, fără a putea adopta alte poziții. Compania recomandă și reguli de bun-simț, precum evitarea parfumurilor, pentru a nu deranja ceilalți pasageri. Deși pare o inovație, conceptul de cușete în avion nu este nou. În anii ’50, astfel de facilități erau utilizate de companii precum Pan Am sau KLM, dar au fost abandonate în timp pentru a maximiza numărul de locuri.

Strategie pentru atragerea clienților economy

Introducerea Skynest face parte dintr-o strategie mai amplă a Air New Zealand de a oferi opțiuni premium pasagerilor economy. Compania oferă deja „Skycouch” – trei scaune care pot fi transformate într-un spațiu de dormit – concept lansat în 2011 și ulterior preluat de alte linii aeriene. Oficialii companiei spun că astfel de servicii sunt esențiale pentru o țară izolată geografic, unde zborurile lungi sunt inevitabile, iar confortul devine un factor decisiv în alegerea companiei aeriene.

„Dacă PSD chiar vrea o consultare internă reală, atunci să aibă curajul să pună întrebările corecte”, spune Buda, miercuri, pe Facebook.

„Toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD. Chiar credeți că românii pot fi păcăliți acum, printr-o delimitare de fațadă?”, transmite acesta.

Europarlamentarul susține că social-democrații au întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute: „PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?”

Buda îl critică și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu: „Președintele Sorin Grindeanu are o cotă de încredere sub nivelul partidului, iar în timpul mandatului său PSD a ajuns la cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa. Credeți că mai are credibilitatea necesară să conducă PSD?”

„Asta ar fi o consultare reală. Restul este teatru politic. Dacă Sorin Grindeanu ar fi un lider, ar pune aceste întrebări. Dar când disperarea de a pierde controlul devine prioritate, adevărul devine incomod”, spune europarlamentarul.

În final, Buda afirmă că „Guvernul încearcă să recupereze ce s-a pierdut: Reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, nu mai este o opțiune – este o urgență”.

În martie 2026, valoarea totală a pieței crypto a crescut cu 1,8%, chiar dacă tensiunile geopolitice dintre SUA și Iran au perturbat comerțul global cu petrol. Bitcoin și Ethereum au rezistat relativ bine în contextul unei slăbiciuni generale a piețelor, arată o analiză Binance Research.

Potrivit acesteia, de când a început conflictul cu Iranul în 2026, Bitcoin a crescut cu 1%, iar Ethereum cu 6% în primele 32 de zile. În aceeași perioadă, piețele tradiționale au scăzut puternic: S&P 500 a pierdut 8%, cele mai mari 7 companii tech (Mag 7) au coborât 10%, sectorul semiconductorilor 12%, piețele emergente 13%, cuprul 8%, iar aurul și argintul, considerate de obicei active sigure și de refugiu, au înregistrat pierderi de 13% și, respectiv, 22%, se mai spune în studiul citat.

Autorii analizei arată că, după o vânzare inițială la începutul conflictului, piața crypto a recuperat rapid, susținută de tranzacționarea non-stop, de lichiditatea ridicată și de cererea constantă din partea instituțiilor, companiilor și deținătorilor pe termen lung.

Piața s-a resetat

Deținătorii pe termen lung de Bitcoin (long-term holders) au început să acumuleze din nou. De obicei, la vârfurile de piață (sau în apropierea lor), ei vând și cantitatea de Bitcoin deținută scade.

De data aceasta, dinamica s-a schimbat datorită intrărilor mari prin ETF-uri și prin companiile care dețin Bitcoin în trezorerie. Chiar dacă prețul a scăzut cu aproximativ 46% față de maximul din octombrie 2025, cantitatea de Bitcoin deținută de acești deținători pe termen lung a început să crească din luna februarie. Martie a marcat prima lună din 2026 cu intrări nete pozitive în ETF-urile spot de Bitcoin, în valoare de circa 1,2 miliarde de dolari. Aceste semnale sugerează că piața s-a resetat și se pregătește pentru un nou ciclu de acumulare, mai arată analiza.

Valoarea totală a activelor reale tokenizate (RWA) a ajuns la aproximativ 27,1 miliarde de dolari, în creștere cu 4% față de februarie.

Realizatorii analizei susțin că martie 2026 a arătat o reziliență surprinzătoare a pieței crypto în mijlocul tensiunilor geopolitice, semne clare de stabilizare prin acumularea instituțională și continuarea rapidă a inovațiilor (agenți AI și tokenizarea activelor reale).

Un plan de rezervă pentru a asigura că Europa se poate apăra folosind structurile militare existente ale NATO în cazul plecării SUA câștigă teren în Europa după ce a obținut sprijinul Germaniei, relatează The Wall Street Journal.

Oficialii care lucrează la planuri, pe care unii oficiali le numesc un „NATO european”, încearcă să atragă mai mulți europeni în rolurile de comandă și control ale alianței și să suplimenteze resursele militare americane cu propriile lor resurse.

Planurile – care avansează informal în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și în jurul acesteia – nu sunt menite să rivalizeze cu alianța actuală, au declarat participanții.

Oficialii europeni urmăresc să mențină descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și puterea nucleară, chiar dacă Washingtonul își retrage forțele din Europa sau refuză să o apere, așa cum a amenințat președintele Trump .

Planurile, concepute inițial anul trecut, subliniază profunzimea îngrijorării europene cu privire la fiabilitatea SUA.

Planuri accelerate. Schimbarea decisivă a Berlinului

Planurile s-au accelerat după ce Trump a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, membră a NATO, și acum capătă o urgență sporită pe fondul impasului privind refuzul Europei de a sprijini războiul Americii în Iran .

Un aspect crucial este acela că schimbarea percepției de la Berlin accelerează situația.

Timp de decenii, Germania a rezistat insistențelor Franței pentru o mai mare suveranitate europeană în apărarea sa, preferând să păstreze America drept garant suprem al securității europene. Acest lucru se schimbă acum sub cancelarul german Friedrich Merz, din cauza îngrijorărilor legate de fiabilitatea SUA ca aliat în timpul președinției Trump și ulterior, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa.

Europenii încearcă să își asume mai multe responsabilități și iau decizii din proprie inițiativă

Provocarea este enormă, relatează WSJ. Întreaga structură a NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape fiecare nivel, de la logistică și informații până la comanda militară superioară a alianței.

Europenii încearcă acum să își asume mai multe dintre aceste responsabilități, pe care Trump le-a cerut de mult timp. Alianța va fi „mai condusă de Europa”, a declarat recent secretarul general Mark Rutte.

Diferența acum este că europenii iau măsuri din proprie inițiativă, din cauza ostilității crescânde a lui Trump , ca urmare a declarațiilor SUA.

În ultimele zile, Trump i-a etichetat pe aliații europeni drept „lași” și a numit NATO un tigru de hârtie, adăugând că președintele rus Vladimir Putin: „Și Putin știe asta”.

Și președintele Finlandei, apropiat al lui Trump, este implicat în noul plan

„O mutare a poverii dinspre SUA către Europa este în curs de desfășurare și va continua… ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în aceste planuri.

„Cel mai important lucru este să înțelegem că are loc și, de asemenea, să o facem într-un mod foarte gestionat și controlabil, în loc ca [SUA] să se retragă rapid”, a spus Stubb într-un interviu.

Stubb este unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație strânsă cu Trump , iar țara sa are una dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent și cea mai lungă graniță cu Rusia.

La începutul acestei luni, Trump a amenințat că va părăsi NATO din cauza refuzului aliaților de a-i sprijini campania în Iran, spunând că mișcarea este deja „dincolo de orice reconsiderare”. Orice retragere din alianță ar necesita aprobarea Congresului, dar președintele ar putea în continuare să mute trupe sau active din Europa sau să-și retragă sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem.

Imediat după amenințarea lui Trump, Stubb l-a sunat pe președinte pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida propria apărare.

„Mesajul fundamental pentru prietenii noștri americani este că, după toate aceste decenii, este timpul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare”, a declarat Stubb.

Ce a determinat schimbarea Berlinului: Ucraina

Schimbarea decisivă pentru Europa a fost răzgândirea istorică a Berlinului, țară care deține arme nucleare americane și a evitat mult timp să pună la îndoială rolul Americii ca garant al securității europene.

Germanii și alți europeni se temeau că promovarea conducerii europene în cadrul NATO ar putea oferi SUA o scuză pentru a-și reduce rolul – un rezultat de care se temeau mulți europeni.

Totuși, la sfârșitul anului trecut, Merz a început să reevalueze această opinie de lungă durată după ce a ajuns la concluzia că Trump era pregătit să abandoneze Ucraina, potrivit unor surse. Merz era îngrijorat că Trump îi confunda pe victimă cu agresorul în război și că nu mai existau valori clare care să ghideze politica SUA în cadrul NATO, au spus sursele.

În ciuda acestui fapt, liderul german nu a dorit să pună la îndoială public alianța, ceea ce ar fi periculos, au spus sursele. În schimb, europenii ar trebui să își asume un rol mai important. În mod ideal, SUA ar rămâne în alianță, dar cea mai mare parte a apărării ar fi lăsată în seama europenilor, au spus sursele.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că discuțiile actuale din cadrul NATO nu sunt întotdeauna ușoare, dar dacă acestea vor duce la decizii, acest lucru ar crea o oportunitate pentru Europa. El a numit NATO „de neînlocuit atât pentru Europa, cât și pentru SUA”.

„Dar este, de asemenea, clar că noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru apărarea noastră și chiar facem asta”, a spus Pistorius. „NATO trebuie să devină mai europeană pentru a rămâne transatlantică.”

Schimbarea de poziție a Germaniei a deblocat un acord mai larg printre altele, inclusiv Marea Britanie, Franța, Polonia, țările nordice și Canada, care prezintă acum planul de contingență ca o coaliție a voluntarilor în cadrul NATO, potrivit oficialilor implicați.

„Luăm măsuri de precauție și purtăm discuții informale cu un grup de aliați care împărtășesc aceleași idei și vom contribui la umplerea golului din cadrul NATO atunci când va fi necesar”, a declarat ambasadorul Suediei în Germania, Veronika Wand-Danielsson.

Abia după ce Berlinul a intervenit, planurile de contingență s-au transformat în abordarea unor chestiuni militare practice, cum ar fi cine ar conduce apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO, coridoarele de întărire către Polonia și statele baltice, rețelele logistice și exercițiile regionale majore în cazul în care ofițerii americani s-ar retrage. Acestea rămân cele mai mari provocări, au declarat oficialii.

Reintroducerea recrutărilor militare în UE

Oficialii spun că reintroducerea recrutării militare este un alt aspect esențial pentru succesul planului. Multe națiuni l-au abandonat după Războiul Rece. „Nu voi da sfaturi niciunei țări europene, dar în ceea ce privește educația civică, identitatea națională și unitatea națională, probabil că nu există nimic mai bun decât serviciul militar obligatoriu”, a spus Stubb. Finlanda a păstrat recrutarea.

Oficialii implicați vor să accelereze producția europeană de echipamente vitale în domenii în care Europa este în urma SUA, inclusiv războiul antisubmarin, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană. Oficialii indică anunțul făcut luna trecută de Germania și Marea Britanie privind un proiect comun de dezvoltare a rachetelor de croazieră stealth și a armelor hipersonice ca exemplu al noii inițiative.

Deși efortul european marchează o schimbare fundamentală de gândire, realizarea ambiției va fi dificilă. Comandantul Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa este întotdeauna american, iar oficialii americani au declarat că nu au nicio intenție să renunțe la acest post.

Niciun membru european nu are putere suficientă în cadrul NATO pentru a înlocui SUA ca lider militar, în parte pentru că numai SUA pot oferi umbrela nucleară la nivel continental care stă la baza principiului fondator al alianței de descurajare reciprocă prin putere.

Europenii își asumă tot mai multe roluri de conducere, dar încă nu au capacități esențiale din cauza anilor de cheltuieli insuficiente și a dependenței de SUA.

O europenizare a NATO „ar fi trebuit să aibă loc mai devreme”, a declarat amiralul american în retragere James Foggo, care a deținut funcții de conducere în cadrul NATO și a avut legături cu aceasta. El a spus că membrii europeni au mulți ofițeri și lideri foarte profesioniști.

„Cred că au capacitatea. Au o parte din hardware”, dar trebuie să investească și să dezvolte capabilități mai rapid, a spus Foggo.

Tranziția este deja în curs de desfășurare. Un număr tot mai mare de posturi cheie de comandă NATO sunt acum deținute de europeni, iar multe exerciții majore desfășurate recent sau programate în lunile următoare vor fi conduse de forțe europene – în special în regiunea nordică, unde alianța se învecinează cu Rusia.

Cel mai sensibil punct: înlocuirea umbrelei nucleare americane

O lacună deosebit de mare este în domeniul informațiilor și al descurajării nucleare. Oficialii europeni spun că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă care formează coloana vertebrală a credibilității NATO, punând Franța și Marea Britanie sub presiune pentru a-și extinde atât rolurile de informații nucleare, cât și cele strategice.

Schimbarea de poziție a Germaniei a deschis calea către cel mai sensibil element al apărării suverane europene: înlocuirea umbrelei nucleare americane. După ce Trump a amenințat că va invada Groenlanda, Merz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis apoi discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare a Franței pentru a acoperi și alte națiuni europene, inclusiv Germania.

Însuși Trump a părut să recunoască faptul că Groenlanda devenise un punct de cotitură.

„Totul a început cu, dacă vreți să știți adevărul, Groenlanda”, a spus el despre amenințarea sa de a părăsi NATO. „Vrem Groenlanda. Nu vor să ne-o dea și am spus: «Bine, pa pa».”