Decizia Comisiei de Disciplină vine după incidentele petrecute în partida disputată luni pe stadionul Ciutat de València, unde Romero a văzut al doilea cartonaș galben și, implicit, eliminarea. Situația sa s-a agravat însă din cauza reacției ulterioare față de arbitrul Alejandro Quintero.

Potrivit raportului oficial, jucătorul s-a adresat centralului cu expresia „Ești un dezastru” înainte de a părăsi terenul, fapt încadrat ca lipsă de respect față de oficiali.

Sancțiunea cuprinde o etapă automată pentru eliminarea după cumul de cartonașe galbene. Celelalte două etape de suspendare au fost adăugate în baza articolului 124 din regulamentul disciplinar, care pedepsește atitudinile jignitoare la adresa arbitrilor.

Astfel, Romero va lipsi aproximativ o lună și va rata partidele cu Real Sociedad, FC Barcelona și Rayo Vallecano.

Absența sa reprezintă o pierdere importantă pentru echipa antrenată de José Bordalás, în contextul unui program dificil din La Liga. Clubul madrilen are posibilitatea de a contesta decizia la comisiile competente.

Getafe CF ocupă locul 8 în clasamentul din La Liga, cu 41 de puncte, și este în luptă pentru un loc de cupe europene. Se află la trei puncte în urma echipei Celta Vigo, la care evoluează românul Ionuț Radu și care ocupă locul 6, ultimul care oferă prezența în cupele europene.

Unul dintre cei mai mari transportatori din Europa, Lufthansa, a avertizat că suspendarea zborurilor din cauza penuriei de combustibil „ar putea fi inevitabilă”, potrivit Express. Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, a declarat că aprovizionarea cu kerosen este din ce în ce mai dificilă din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

„Kerosenul va fi insuficient și, prin urmare, va fi mai scump pentru tot restul anului”, a spus Spohr pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În cazul în care criza combustibililor nu se va ameliora considerabil, compania aeriană și-ar putea reduce capacitatea cu 2,5% sau 5% și ar putea ține la sol între 20 și 40 de aeronave mai vechi și mai puțin eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, a adăugat liderul companiei aviatice.

Alte companii, precum Cathay Pacific și Qantas Airways analizează măsuri asemănătoare.

Totodată, criza prelungită ar putea duce și la o majorare a prețurilor biletelor. Săptămâna aceasta, Virgin Atlantic a anunțat că a majorat unele tarife cu sume cuprinse între 50 și 400 de euro. Majorarea ar putea continua dacă situația nu revine la normal, au avertizat economiștii.

„Ce justificare există, în dreptul internațional și în principiile umanitare, pentru a viza civili, elite, copii și pentru a distruge obiective vitale precum școli și spitale?”, a transmis liderul iranian, citat de agenția oficială IRNA.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite la serviciul de ambulanță și intervenții de urgență din provincia Teheran, unde Masoud Pezeshkian a evaluat modul de intervenție și nivelul de pregătire.

Șeful Iranului a afirmat că nicio putere nu poate aduce națiunea iraniană „în genunchi”, invocând relația dintre populație, autorități și serviciile publice, care ar trebui „să păstreze același spirit”.

El a evidențiat rolul serviciilor de urgență, pe care le-a descris drept un pilon esențial al gestionării crizelor, în special în timpul războiului de 40 de zile dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

Pezeshkian: Iranul nu caută război

Referindu-se la poziția oficială a Teheranului, Pezeshkian a susținut că „Iranul nu caută războiul sau instabilitatea” și că țara sa „a promovat constant dialogul și cooperarea constructivă cu alte state”.

„Orice încercare de a impune voința altora sau de a forța țara să se supună este sortită eșecului, iar națiunea iraniană nu va accepta niciodată o astfel de abordare”, a adăugat el.

Președintele Iranului susține că mobilizarea „fără precedent și exemplară” a iranienilor în timpul conflictului a contribuit la contracararea obiectivelor adversarilor.

Grupul care a creat ChatGPT lansează GPT-5.4-Cyber, o variantă antrenată „pentru a oferi capacități cibernetice suplimentare și supusă unui număr mai redus de restricții”, a precizat compania, potrivit Le Figaro.

„Deoarece acest model este mai permisiv, începem cu o implementare limitată… către furnizori de securitate, organizații și cercetători aprobați”, a transmis OpenAI.

Anunțul vine pe fondul îngrijorărilor în creștere cu privire la impactul capacităților de securitate cibernetică ale IA.

Cu o săptămână înainte de acest anunț, Anthropic a comunicat amânarea lansării celui mai recent model al său, Claude Mythos, a cărui utilizare a fost rezervată inițial doar pentru 40 de actori tehnologici majori, ca parte a unei inițiative numite Project Glasswing.

Înainte de lansare, acest model, conceput ca un generalist, reușise să detecteze mii de vulnerabilități de securitate informatică necunoscute până atunci.

OpenAI promovează capacitățile noului său model

În timp ce ascensiunea IA-urilor pune sub semnul întrebării nivelul de securitate al sistemelor IT de câteva luni, anunțul proiectului Glasswing a plasat subiectul în centrul discuțiilor, chiar dacă unii observatori îl consideră și o potențială lovitură de marketing.

Conform mai multor rapoarte media, mai mulți directori ai marilor bănci americane s-au întâlnit cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și cu președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, pentru a discuta pericolele pe care acest model de IA le prezintă pentru sectorul financiar.

În acest context, OpenAI a promovat marți capacitățile noului său model în ceea ce privește protecția și pregătirea împotriva atacurilor informatice.

Potrivit companiei, această versiune permite „profesioniștilor din domeniul securității să analizeze software-ul pentru a evalua potențialul său malicios, vulnerabilitățile și robustețea securității”.

Deși OpenAI a restricționat utilizarea noului său model, acesta se adresează unui public mai larg decât cel ales de Anthropic pentru Mythos.

„Nu credem că este practic sau adecvat să decidem la nivel central cine are dreptul să se apere”, a precizat compania.

Un studiu sugerează că a te simți mental ager poate spori semnificativ cât de mult realizezi într-o zi. Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenii gândesc clar și eficient, efectul poate echivala cu aproximativ 40 de minute suplimentare de muncă productivă, potrivit ScienceDaily.

Cercetarea a urmărit participanții timp de 12 săptămâni pentru a înțelege mai bine de ce oamenii se luptă uneori să-și ducă planurile la bun sfârșit.

Rezultatele indică schimbările zilnice ale clarității mentale ca factor cheie. În zilele în care participanții se simțeau mai alerți mental, erau mai predispuși să-și stabilească obiective și să le îndeplinească, fie că era vorba de teme școlare sau de sarcini cotidiene, cum ar fi pregătirea cinei.

Ce înseamnă cu adevărat claritatea mentală

Claritatea mentală se referă la cât de clară, concentrată și eficientă este gândirea unei persoane la un moment dat. Când este ridicată, oamenii tind să se concentreze mai ușor, să ia decizii mai rapide și să ducă sarcinile la bun sfârșit. Când este scăzută, chiar și activitățile simple pot părea dificile.

În loc să compare diferite persoane, echipa de cercetare a urmărit aceleași persoane de-a lungul timpului. Acest lucru le-a permis să observe cum schimbările la nivelul unei singure persoane îi influențau succesul sau dificultățile zilnice.

Participanții, toți studenți universitari, au completat teste zilnice scurte care măsurau cât de repede și de precis puteau gândi. De asemenea, au raportat informații despre obiectivele, productivitatea, starea de spirit, somnul și volumul de muncă. Această abordare detaliată i-a ajutat pe cercetători să coreleze claritatea mentală direct cu rezultatele din viața reală, în loc să se bazeze pe medii generale.

Schimbările zilnice ale creierului modelează succesul și eșecul

Rezultatele au arătat un model clar. În zilele în care studenții erau mai ageri decât de obicei, își îndeplineau mai multe dintre obiective și adesea ținteau mai sus, în special în ceea ce privește munca academică. În zilele în care ageritatea lor mentală scădea, chiar și sarcinile de rutină deveneau mai greu de finalizat.

Aceste efecte au fost constante, indiferent de trăsăturile de personalitate. Calități precum tenacitatea sau autocontrolul au influențat performanța generală, dar nu au împiedicat oamenii să aibă zile mai puțin productive.

Impactul în lumea reală al unei minți ascuțite

Una dintre cele mai frapante descoperiri a fost cât de mult contează agerimea mentală în termeni practici. Analizând performanța cognitivă pe parcursul orelor de lucru, cercetătorii au estimat că a fi peste sau sub nivelul obișnuit de agerime ar putea modifica productivitatea cu aproximativ 30-40 de minute într-o singură zi. Diferența dintre cele mai bune și cele mai proaste zile ar putea totaliza aproximativ 80 de minute de lucru.

Facturile pentru consumul de energie termică aferent lunilor de iarnă trimise de ELCEN către Termoenergetica au depășit o jumătate de miliard de lei, care se adaugă la restanțele curente de peste un miliard de lei de la startul sezonului rece, potrivit informațiilor publice de pe site-ul ELCEN.

Mai exact, bucureștenii au consumat energie termică în lunile decembrie, ianuarie și februarie în valoare de 563,3 milioane de lei.

Cea mai mare factură este cea din ianuarie, de 283 de milioane de lei.

Începând de miercuri, facturile ELCEN urmează să se reducă, după ce Termoenergetica a oprit furnizarea agentului termic către consumatorii racordați la sistemul centralizat de termoficare din București în urma parcurgerii etapelor de reducere treptată a temperaturii agentului termic și de închidere a instalațiilor aferente.

Decizia de oprire a încălzirii a fost luată în conformitate cu prevederile legale, conform cărora sistarea furnizării se realizează după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește +10°C în intervalul orar 20.00 – 06.00.

Cât sunt restanțele la zi

Potrivit datelor publice, ultima factură plătită de Termoenergetica, din banii primiți de la Primăria Capitalei, este cea din martie 2025, astfel că cea mai veche factură restantă, aferentă lunii aprilie 2025, are o depășire a datei scadenței, din 29 mai 2025, de 312 zile.

Soldul neachitat la data de 6 aprilie pentru factura din aprilie, în valoare de 158,5 milioane de lei, era de 91,3 milioane de lei.

Soldul total pentru ultimele 11 facturi neachitate este de 1.616.342.025,82 de lei, la data menționată.

Sursa: ELCEN

Stadiul discuțiilor pentru fiziunea ELCEN – Termoenergetica

Declarațiile ministrului Energiei și ale primarului general privind relația dintre ELCEN și Termoenergetica – și care datează cu mulți ani înaintea mandatelor actualilor titulari – nu au avansat semnificativ în direcția realizării unei fuziuni, potrivit informațiilor Mediafax.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care controlează compania Electrocentrale București (ELCEN) confirma, pe 12 ianuarie, că poartă discuții cu noul primar general, Ciprian Ciucu, sub umbrela căruia funcționează Termoenergetica, pentru a ajunge la un acord prin care să fie eliminat „ping pong-ul” politic și care să ducă la crearea unei singure companii prin care Primăria Capitalei să aibă controlul operațional din punct de vedere al agentului termic. Ministrul anunța atunci chiar că a comandat un studiu pentru evaluarea acțiunilor companiei.

„Aștept această evaluare, primele estimări arată 200 de milioane de euro, dar urmează să vedem cât vor fi în urma raportului final. În momentul de față pachetul majoritar acolo este situat în jur de 200 de milioane de euro. În ceea ce privește creanțele, trebuie să încaseze ELCEN de la Termoenergetica 1,4 miliarde de lei de lei, aproape 300 de milioane de euro”, declara Bogdan Ivan acum trei luni.

Ulterior, Ciprian Ciucu declara, pe 19 ianuarie, că se concentrează pe „salvarea de la faliment” a Termoenergetica, urmând ca pe parcursul anului să se ocupe de optimizarea și eficientizarea sistemului și a avut întâlniri atât cu conducerea Termoenergetica, cât și cu ANRE, instituția care reglementează relația contractuală dintre Termoenergetica și ELCEN

Consiliul General al Municipiului București aprobase în acele zile accesarea un împrumut de 150 de milioane de lei pentru plata datoriilor Termoenergetica.

„Urăsc să ne împrumutăm pentru a plăti datorii! Nu este normal!”, a transmis Ciucu, cerând sprijinul bucureștenilor și al Guvernului pentru implementarea reformelor necesare.

Primarul a anunțat că va solicita explicații clare de la conducerile ELCEN și Termoenergetica privind actualele probleme cu apa caldă și căldura, subliniind că acestea nu țin de „voința primarului sau a ministrului”, ci de disfuncționalități structurale ale sistemului.

Ce s-a întâmplat între timp, a fost că, pe 13 martie, Consiliul General al Municipiului București l-a împuternicit pe primarul general Ciprian Ciucu, la solicitarea sa, să facă demersurile necesare pentru declanșarea unui audit extern la Termoenergetica, alături de STB.

Potrivit comunicatului PMB, de-a lungul anilor, ambele au acumulat datorii uriașe atât la furnizori, cât și la ANAF. Primăria Capitalei suportă 84% din cheltuielile STB și 60% din cele ale Termoenergetica, iar găurile bugetare amenință acum funcționarea lor, iar falimentul ar fi un dezastru pentru București.

„Prin audit, vor fi evaluate corect situațiile financiare, de unde vin cele mai mari pierderi și modul în care funcționează atât STB, cât și Termoenergetica. Apoi, se vor stabili cele mai bune soluții pentru a remedia problemele și a eficientiza funcționarea celor două companii”, anunța PMB.

Activele celor două companii

Potrivit datelor publice, ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.

ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636,25 MW și puterea termică de 4.375,25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.

Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA, succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov și are în exploatare sistemul de transport şi distribuţie (954,09 km conducte – reţele termice primare și 2.963,3 km conducte – reţele termice secundare), pe lângă alte peste 1.000 de puncte termice, staţii centralizatoare sau centrale termice de cvartal.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că o serie de amendamente importante susținute de el și de grupul social-democrat au fost aprobate în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, în cadrul negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene 2028–2034.

Potrivit acestuia, modificările vizează creșterea finanțărilor pentru domenii precum agricultura, sănătatea, educația și sprijinul social, cu impact direct inclusiv pentru România.

„Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat o serie de amendamente importante, pe care le-am depus împreună cu grupul social-democrat, în cadrul mandatului său de negociere pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034”, a transmis Victor Negrescu.

Europarlamentarul a precizat și principalele rezultate obținute în tot acest proces, despre care a declarat că aduc beneficii importante pentru mediul rural și pentru economie.

„Zonele rurale: 106,41 | sprijin pentru fermieri: 320,30, un sprijin esențial pentru agricultura românească și comunitățile din mediul rural”, a explicat Negrescu, adăugând că finanțările pentru Fondul Social European ajung la „124,19, investiții în locuri de muncă, incluziune și sprijin pentru cei vulnerabili”.

În domeniul sănătății, Negrescu a anunțat că urmează reintroducerea unui program important: „EU4Health: 10,05, am reușit reintroducerea unei linii dedicate pentru sănătate, care dispăruse anterior”. Totodată, pentru educație și tineri, bugetul Erasmus+ a fost și el majorat: „47,39, mai multe șanse pentru tineri, educație și sport”, a spus europarlamentarul.

Victor Negrescu a menționat, de altfel, și alte domenii unde s-au obținut creșteri de finanțare, inclusiv pentru gestionarea crizelor și sistemul de justiție.

„Mecanismul de Protecție Civilă + sănătate: 12,42, o capacitate mai bună de reacție în situații de criză, iar pentru justiție: 0,89, dosar în care am fost raportor și unde am crescut finanțarea”, a precizat acesta.

Pe lângă aceste sume considerabile, europarlamentarul a precizat și care sunt prioritățile noi introduse în negocieri.

„Am susținut și alte priorități esențiale: locuințele devin o prioritate europeană, introducerea unor noi surse de venituri la bugetul UE, printre care o taxă pe jocurile de noroc online pentru a finanța educația, sprijin mai puternic pentru IMM-uri și implicarea autorităților locale pentru ca fondurile europene să ajungă mai eficient în comunități”, a explicat el.

„Aceste rezultate arată un lucru simplu: atunci când te implici, când negociezi și când știi ce vrei, poți obține rezultate concrete pentru România”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Procesul nu este încă finalizat și că urmează o nouă etapă de negocieri cu statele membre, a mai declarat Victor Negrescu.

„Urmează negocierile cu statele membre. Va fi dificil. România are nevoie de un mandat național de negociere rezultat dintr-o consultare transparentă și reală a tuturor celor care dețin expertiză”, a mai spus acesta.

„Avem acum o poziție puternică a Parlamentului European, care, prin amendamentele propuse și aprobate, pune țara noastră într-o situație mai bună decât la începutul acestui proces.”

Ducesa de Sussex, Meghan, a filmat episodul miercuri, la Melbourne, potrivit postului de televiziune Network Ten. Cel de-al optsprezecelea sezon al serialului va fi difuzat pe 19 aprilie, potrivit BBC.

Meghan, împreună cu Prințul Harry, se află în prezent în a doua zi a unui turneu de patru zile în Australia, în cadrul căruia vor combina vizitele la cauze caritabile cu evenimentele financiare.

Cuplul, care nu mai acționează ca membru al familiei regale, se află în vizită cu titlu privat. Este prima lor vizită în Australia din 2018.

Într-un eveniment separat, miercuri, Prințul Harry s-a alăturat jucătorilor unei echipe australiene de fotbal american pentru o lecție  și a vizitat Monumentul Memorial Australian de Război din Canberra.

Cuplul are mai multe angajamente programate la Melbourne joi, înainte de a călători la Sydney.

Marți, cei doi au vizitat Spitalul Regal de Copii din Melbourne, unde sute de persoane s-au adunat în hol pentru a-i vedea pe cuplu.

Meghan a vizitat și un refugiu pentru femei din Melbourne, unde a servit platouri cu frittata persoanelor din centru.

Prințul Harry urmează să susțină un discurs principal la Summitul InterEdge pentru Siguranța Psihosocială de la Melbourne, la sfârșitul acestei săptămâni, unde biletele costă între aproximativ 1.000 de dolari australieni (713 dolari; 526 de lire sterline) și 2.400 de dolari australieni. Toate încasările din bilete vor fi donate organizației caritabile Lifeline.

Pompierii sibieni au intervenit pe strada Vasile Aron din municipiul Sibiu pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-un bloc.

Incendiul se manifesta la o garsonieră situată la etajul 4 al unui bloc de locuințe cu 4 etaje și mansardă.

Din bloc au fost evacuate 26 de persoane.

Echipajele medicale au acordat îngrijiri medicale pentru trei persoane: trei femei în vârstă de aproximativ 35, 49 și respectiv 49 de ani care a suferit arsuri ale căilor aeriene au fost preluate de către echipajele medicale și transportate la spital, conștiente.

Alte trei persoane care au suferit atacuri de panică au fost asistate medical însă au refuzat să fie duse la spital.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia este implicată activ în demersuri diplomatice pentru reducerea tensiunilor dintre SUA și Iran, prelungirea armistițiului existent și reluarea negocierilor. 

„Declarațiile părților arată că, deși masa negocierilor nu a fost abandonată, acestea au ajuns la un impas în problema nucleară. Transmitem sugestiile necesare și luăm inițiative pentru a reduce tensiunile, a prelungi încetarea focului și a menține dialogul. Nu se poate negocia cu pumnii strânși”, a spus șeful statului turc în fața parlamentului de la Ankara, notează Reuters. 

Erdogan a precizat că Ankara menține contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și Pakistanul, care joacă rol de mediator, și a reiterat poziția Turciei conform căreia conflictul este nejustificat și trebuie încheiat. 

Președintele american Donald Trump a sugerat că discuțiile ar putea fi reluate în curând cu un rezultat spectaculos, deși negocierile recente din Pakistan s-au încheiat fără un progres concret.

„Cred că vă așteaptă două zile uimitoare. S-ar putea termina oricum, dar cred că o înțelegere este preferabilă pentru că atunci își pot reconstrui țara. Acum chiar au un regim diferit. Indiferent de situație, i-am eliminat pe radicali”, a spus liderul de la Casa Albă, citat de ABC News.