UNJR afirmă că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoțit de campanii de denigrare, fake news și dezinformare la adresa magistraților.

În cererea adresată Președintelui României, UNJR atrage atenția că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică a sistemului de pensii, ci o măsură cu caracter punitiv, menită să exercite presiuni asupra judecătorilor și să influențeze soluțiile pronunțate în cauzele în care cetățenii se judecă cu statul.

În acest context, UNJR invocă declarații ale unor lideri politici din coaliția de guvernare ce susțin această concluzie.

UNJR îi critică pe Ilie Bolojan, Radu Miruță și Cristian Ghinea

UNJR consideră deosebit de gravă afirmația premierului Ilie Bolojan potrivit căreia competențele din justiție ar fi „delegate” de lumea politică:  “[…] cei care au în responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria […].

“Covingerea Premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către ”lumea politică” reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă și puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte și care nu“, se arată în solicitarea UNJR.

UNJR a arătat în cadrul scrisorii trimise Președintelui că ideea că judecătorii „servesc statul” sau că puterea lor este delegată de clasa politică reia o logică stalinistă similară: magistratul nu mai este garantul drepturilor cetățeanului în raport cu statul, ci un executant al voinței guvernamentale. Or, într-un stat de drept, judecătorul este chemat să aplice legea chiar și împotriva intereselor statului, atunci când acesta încalcă drepturi sau libertăți.

De asemenea, UNJR critică și declarațiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraților”, precum și pozițiile exprimate de Ministrul Apărării Radu Miruță în contextul pensiilor de serviciu. UNJR consideră că astfel de mesaje întăresc percepția că modificările legislative sunt o sancțiune aplicată judecătorilor pentru soluții considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile.

Judecătorii subliniază că cetățenii se adresează instanțelor inclusiv împotriva statului, guvernului sau altor autorități publice. Dacă magistratul este plasat într-o relație de dependență față de executiv, capacitatea sa de a soluționa imparțial asemenea litigii este grav afectată. Într-un sistem democratic, justiția nu servește statul sau partidul, ci legea și drepturile fundamentale ale persoanei.

UNJR solicită Președintelui să își exercite rolul constituțional de garant al echilibrului între puterile statului și să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală și consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneția privind modificările ce privesc statutul magistraților.

Dana Gîrbovan: „Miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra Justiției de către actuala majoritate guvernamentală”

Totodată, asociația susține că legea conține deficiențe serioase, inclusiv încălcări ale jurisprudenței Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inechități între categorii profesionale și dispoziții cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat.

Reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme și ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar.

”Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituțional și retorica publică îndreptată împotriva magistraților indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiției de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

UNJR anunță că va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea independenței justiției, subliniind că o justiție subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul servea statul și partidul, nu cetățeanul.

Ieri, în urma confuziilor din spațiul public, Palatul Cotroceni a transmis că după primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Președintele României pentru promulgare.

În urmă cu câteva zile, într-un memoriu de 14 pagini, toți șefii Curților de Apel din România i-au cerut președintelui Nicușor Dan să adreseze Parlamentului României o cerere de reexaminare a legii privind pensionarea magistraților, care a fost declarată constituțională.

În memoriu, judecătorii au arătat și cum a ajuns un polițist DNA să aibă pensie mai mare decât un procuror DNA și au semnalizat că Guvernul Bolojan a generat, după modificarea legii, trei categorii de pensionari speciali.

Prin intermediul unui comunicat, Compania Națională Aeroporturi București anunță lansarea licitației pentru închirierea unui spațiu în incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București, în vederea desfășurării de activități bancare.

Potrivit anunțului spațiul este amplasat „în clădirea Corp AB4, etaj 1, latura Est (zona publică) și are o suprafață de 93,81 mp, la care se adaugă un spațiu destinat arhivei, în suprafață de 9,23 mp”.

Durata contractului de închiriere este de cinci ani, iar procedura de atribuire se va desfășura prin Bursa Română de Mărfuri.

„Extinderea și diversificarea serviciilor disponibile în aeroport reprezintă o prioritate strategică pentru Compania Națională Aeroporturi București. Prezența unei unități bancare într-o zonă publică a Aeroportului Henri Coandă va contribui la creșterea nivelului de confort și accesibilitate pentru pasageri, însoțitori și parteneri comerciali, oferind servicii financiare rapide și sigure într-un punct esențial de tranzit. Acest demers se înscrie în strategia noastră de dezvoltare a infrastructurii comerciale și de modernizare a facilităților aeroportuare, cu obiectivul de a transforma aeroportul într-un hub modern, adaptat nevoilor actuale ale traficului internațional”, a declarat Bogdan Mîndrescu, Director General al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 12 martie, dată la care va avea loc și ședința de licitație, la sediul Bursei Române de Mărfuri.

Măsura a fost agreată de partidele aflate la guvernare și reprezintă o promisiune electorală a cancelarului conservator Friedrich Merz, făcută în campania de anul trecut. Decizia vine după săptămâni de negocieri tensionate cu partenerii de coaliție social-democrați, scrie Reuters.

Autoritățile susțin că Germania schimbă legea încălzirii fără a abandona obiectivul reducerii emisiilor de carbon din sectorul clădirilor. Noile reguli oferă gospodăriilor mai multă libertate în alegerea tehnologiei, însă impun utilizarea progresivă a combustibililor ecologici.

Astfel, sistemele de încălzire pe gaz și petrol vor trebui să funcționeze cu minimum 10% combustibil „verde”, precum biometanul, începând cu 2029. Procentul va crește treptat, în trei etape, până în anul 2040.

Germania schimbă legea încălzirii față de regulile impuse în 2023

Legea anterioară, promovată de Verzi în 2023, impunea ca majoritatea sistemelor de încălzire nou instalate să utilizeze cel puțin 65% energie regenerabilă. Aproape 80% dintre clădirile rezidențiale din Germania se bazează în prezent pe încălzirea cu gaz sau petrol, ceea ce a generat nemulțumiri ample în rândul populației.

Inițiativa din 2023 a fost susținută de fostul ministru al Economiei, Robert Habeck, însă a fost modificată sub presiunea publică. Disensiunile dintre social-democrați (SPD), Verzi și liberalii din FDP au dus la o criză politică majoră, considerată de analiști începutul sfârșitului fostei coaliții.

Reacții dure

Politicienii Verzilor sunt acum furioși, avertizând că Germania schimbă legea încălzirii într-un mod care pune în pericol țintele climatice. Experții atrag atenția că există riscul ca Germania să nu dispună de suficiente cantități de biometan și alți combustibili verzi pentru a acoperi cererea viitoare.

Germania și-a asumat obiectivul de neutralitate climatică până în 2045, însă sectoarele transporturilor și clădirilor au înregistrat întârzieri semnificative în reducerea emisiilor.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat miercuri că Primăria Municipiului București riscă să piardă peste 220 de milioane de lei destinați modernizării rețelei de termoficare.

Ciucu a spus că situația apare din cauza refuzului administrației conduse de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, de a preda terenurile necesare intervențiilor tehnice.

Suma totală care ar putea fi pierdută ajunge la 220.161.760 de lei, fără TVA. Fondurile ar trebui să asigure lucrări importante la sistemul de termoficare din Sectorul 4.

Conform lui Ciprian Ciucu, „toate” demersurile legale și administrative întreprinse de către PMB în ultimii tei ani pentru rezolvarea acestei situații „au eșuat”.

Amplasamentele vizează aproximativ 30 de străzi. Din cele 12 amplasamente necesare, doar patru au fost puse la dispoziție până acum, afirmă Ciucu.

Edilul a explicat situația într-un mesaj pe Facebook, unde a și menționat că problema persistă încă din perioada mandatului fostului primar general, actual președinte, Nicușor Dan.

„Prima dată i s-a cerut predarea amplasamentelor încă din anul 2023 de către fostul primar general, domnul Nicușor Dan. De atunci, pe parcursul anilor 2024, 2025 și 2026, PMB s-a adresat Primăriei Sectorului 4, inclusiv prin firme de avocatură și prin executori judecătorești, fără niciun rezultat. Motivul invocat este că se strică ceva amenajări peisagistice și că sectorul nu mai arată bine și D. Băluță poate suferi electoral. Absurd!”, a scris Ciucu.

Primarul Capitalei avertizează că pierderea finanțării ar afecta în mare măsură locuitorii Sectorului 4, care ar putea rămâne fără soluții pentru problemele legate de încălzire și apă caldă.

„Dacă vor fi pierduți acești bani, PMB se va îndrepta împotriva Primăriei Sectorului 4 și a primarului Băluță pentru recuperarea prejudiciului. Nu ne încălzește cu nimic că PS4 va fi în litigiu cu PMB și că vom recupera banii din bugetul acestei primării, sunt tot bani publici”, a mai scris Ciucu.

Ciucu a precizat că, în perioada în care a condus administrația Sectorului 6, a pus „imediat” la dispoziția PMB amplasamentul pentru lucrările de termoficare, iar intervențiile au fost deja finalizate.

„Pe fond, ne aflăm în același registru, cel cu Luptele de la Unirii, în care fostul primar general, domnul Nicușor Dan, a avut un conflict de viziune și de proiecte publice cu același Daniel Băluță. Acest lucru trebuie să înceteze! Bucureștiul are nevoie de o lege clară, astfel încât proiectele Primăriei Capitalei să nu mai poată fi blocate de către acei primari de sector care pun interesele lor electorale înaintea intereselor publice, pe termen lung, ale oamenilor”, a transmis el.

Potrivit primarului, este necesară o reglementare care să permită realizarea proiectelor majore ale Capitalei fără blocaje administrative între instituții.

Potrivit CSALB, în 2024 și 2025 au fost primite 6.434 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile. Beneficiile medii obținute în 2024-2025 în urma fiecărei negocieri sunt de 3.410 euro. În 2020-2021 beneficiile medii per dosar au fost de 3.810 euro, iar în 2022-2023 s-au înregistrat cele mai mari beneficii, de 4.450 de euro, în medie, din fiecare negociere.

Profilul consumatorului CSALB

Majoritatea consumatorilor români care au solicitat o negociere cu banca/IFN-ul prin intermediul CSALB în 2024-2025 sunt bărbați (53,3%). În ultimii doi ani, ponderea acestora a fost în scădere față de perioada 2022-2023 (57,2% bărbați) și de perioada 2020-2021 (55,7% bărbați).

Cei mai mulți consumatori care apelează la concilierea cu banca au peste 40 de ani. Consumatorii cu vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani reprezintă 28,8% din total, iar la mică distanță sunt consumatorii cu vârsta între 51 și 60 de ani (27,8%). Față de anii precedenți se observă o creștere a mediei de vârstă a celor care solicită o negociere cu banca. Dacă în 2019 categoria de vârstă dominantă era cea între 31-40 de ani (32,5%), în perioada 2024-2025 această categorie reprezintă doar 18%.

Cele mai multe cereri trimise de consumatori în ultimii doi ani au venit din București (12,9%), Harghita (11,9%) și Sălaj (8,68%). Se observă o depolarizare a cererilor din zona București-Ilfov către județe precum Harghita, Sălaj, Mureș și Cluj, de unde vin constant cereri de conciliere, trimise în special de avocații consumatorilor care vor să evite un proces sau care chiar se află cu băncile într-o dispută în instanță.

În ultimii doi ani, județele din regiunea centrală a Transilvaniei însumează 40% din cereri: Harghita (11,9%), Sălaj (8,6%), Mureș (7,8%), Cluj (6,5%), Bistrița Năsăud (2,2%) și Timiș (2,2%). În același timp, București (12,9%) și județele vecine (Ilfov, Prahova Argeș, Dâmbovița) au împreună 24% din cereri. În 2025 CSALB a primit cereri și de la românii care locuiesc în Italia, Germania, Australia și Macedonia.

Cele mai frecvente solicitări

CSALB a primit peste 6.400 de cereri în 2024 și 2025, anul 2024 fiind cel în care s-au înregistrat cele mai multe solicitări: 3.568.

Peste 65% dintre solicitările venite în ultimii doi ani au vizat reducerea costurilor pentru contractele de credit (prin negocierea comisioanelor, a dobânzilor), iar problemele cu bancomatele sau depozitele au reprezentat 12,5% din totalul cererilor.

Cazurile în care consumatorii au invocat probleme sociale (reducerea veniturilor, creșterea cheltuielilor, situații medicale) au reprezentat 6,5% din total, iar litigiile începute în instanță între consumatori și bănci (soluționate, ulterior, în mod amiabil în cadrul CSALB) au reprezentat 5,2% din total.

Problemele referitoare la executarea silită sau cele în care consumatorii au negociat cu creditorii lor un angajament de plată pentru datoriile restante reprezintă împreună peste 5 procente din numărul solicitărilor. Pentru prima dată intră în clasamentul celor mai întâlnite solicitări și cererile de conciliere ca urmare a fraudelor pe canalele bancare.

Sesizări online

Majoritatea creditelor la care fac referire cererile de conciliere sunt în lei (82,8%). Față de perioada anterioară (2022-2023) se observă o creștere a cererilor care se referă la credite în Euro: de la 9,1% din total între 2022-2023, la 14,3% la finalul lui 2025. Creditele în CHF reprezintă doar 1,9% din totalul solicitărilor, față de 3,8% în perioada anterioară de analiză.

În proporție de 84,8% sesizările sunt făcute online.

„Ultimii doi ani au fost marcați, pe rând, de o încetinire economică, de creșterea deficitelor și a inflației și de modificări fiscale importante. Consumatorii români de produse și servicii financiare au resimțit toate aceste evenimente economice negative, iar una dintre soluțiile luate în calcul pentru echilibrarea bugetului personal a fost să se îndrepte către bancă pentru a solicita o renegociere a condițiilor contractuale. (…) Din fericire, băncile au acceptat intrarea în conciliere, iar beneficiile rezultate din negocieri, chiar dacă în scădere față de perioada pandemiei, au depășit 3.400 de euro, în medie, pentru fiecare caz în care părțile au ajuns la o înțelegere”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Într-un comunicat de presă emis miercuri, sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului susține că actul normativ a fost aprobat „în dispreț față de avizele și avertismentele instituțiilor care au exact rolul de a apăra legalitatea și constituționalitatea”.

Potrivit sindicatului, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și partenerii sociali ar fi semnalat „vulnerabilități grave”, între care lipsa unei situații extraordinare care să justifice urgența, riscuri de neconstituționalitate sau posibila afectare a drepturilor fundamentale.

„Guvernul a primit aceste avertismente. Nimeni nu le-a citit – nici nu se putea, de vreme ce unele avize au sosit cu nici două ore înainte de ședința de Guvern”, se arată în comunicatul emis, sindicatul subliniind că premierul Ilie Bolojan a tratat aceste avertismente „ca pe simple formalități și le-a ignorat”.

Sindicatul critică faptul că măsurile ar viza în principal zona funcției publice și drepturile personalului fără „pârghii politice”, în timp ce alte structuri ar rămâne neafectate. În comunicat sunt menționate, ca exemplu, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituții despre care sindicatul afirmă că au conduceri numite politic și indemnizații consistente.

„Nu vedem urgență nici în respectarea voinței poporului de a reduce numărul de parlamentari sau sumele alocate partidelor politice, care încasează cotizații de la membri, deci au surse de venit”, mai afirmă sindicatul.

Organizația sindicală mai susține că utilizarea ordonanței de urgență în absența unei situații extraordinare reale reprezintă „o ocolire a Parlamentului și o slăbire deliberată a controlului democratic”, avertizând că „atunci când urgența devine instrument de impunere a voinței politice, statul de drept devine decor, iar cetățenii obiecte, numere”.

Conform Politico, Ministrul Apărării, David McGuinty, a declarat la Ottawa că instabilitatea globală și contextul geopolitic au determinat o creștere vizibilă a înrolărilor în Forțele Armate Canadiene.

„Cererile de înscriere au sporit deoarece canadienii doresc să servească. Ei sunt profund dedicați proiectului «Canada» și vor să garanteze că țara rămâne sigură și suverană”, a afirmat oficialul.

Conform datelor prezentate, recrutările au urcat cu 13% în ultimele opt luni. Se întâmplă într-o perioadă în care armata se confrunta anterior cu un deficit de circa 15.000 de militari față de necesarul total de 71.500 de efective.

Contextul tensiunilor cu Washingtonul

Guvernul Mark Carney a anunțat investiții de miliarde de dolari în apărare. A facut-o după ce Donald Trump a criticat Canada pentru finanțarea insuficientă a NATO și a lansat amenințări economice. Președintele american a sugerat inclusiv anexarea țării ca „al 51-lea stat”.

Canada va atinge în lunile următoare ținta de 2% din PIB pentru apărare. Ea și-a propus până în 2035 obiectivul de 5% din PIB, noul standard promovat în cadrul NATO.

Ottawa a lansat o nouă Strategie Industrială de Apărare. Aceasta este concepută să creeze 125.000 de locuri de muncă și să scadă dependența de echipamentele militare americane, în cadrul politicii „Buy Canadian”.

Planurile includ achiziționarea a 12 submarine convenționale, a zeci de avioane de luptă și a unor nave militare noi, cu accent pe securizarea Arcticii canadiene.

Pentru a atrage și menține personalul, guvernul a aprobat o majorare salarială de 20% pentru militari. De asemenea a anunțat construcția a 7.500 de noi unități locative în bazele militare. Ar fi cea mai mare investiție în locuințe militare de la al Doilea Război Mondial încoace.

„Când au stabilitate acasă, sunt mai bine pregătiți să facă față provocărilor de securitate actuale și viitoare”, a spus McGuinty.

Prioritate pentru Arctica și infrastructura strategică

Guvernul canadian pregătește investiții de 2,67 miliarde de dolari canadieni pentru centre operaționale în nordul îndepărtat, într-un efort de a consolida prezența militară în Arctica – o regiune considerată vulnerabilă.

Strategia face parte din planul mai larg al executivului de a stimula economia prin proiecte majore de infrastructură, cu utilizare duală civilă și militară.

Postarea este cea mai recentă dintr-o serie de propuneri de recrutare în farsi, coreeană, rusă și mandarină care ofereau modalități sigure de a contacta CIA. Mesajul în limba farsi postat marți pe X, Instagram și YouTube vine însă într-un moment deosebit de dificil în relațiile dintre SUA și Iran și în contextul în care teocrația iraniană se confruntă cu noi proteste interne, potrivit AP.

سلام. سازمان اطلاعات مرکزی (CIA) صدای شما را می‌شنود و می‌خواهد به شما کمک کند. در ادامه، راهنمایی لازم در مورد چگونگی برقراری تماس مجازی امن با ما ارائه شده است. pic.twitter.com/Dfq4zomz1n

— CIA (@CIA) February 24, 2026

SUA și-a adunat cea mai mare forță militară în Orientul Mijlociu din ultimele decenii, pe măsură ce tensiunile cu Iranul au crescut. Trump a amenințat cu acțiuni militare în ianuarie, ca răspuns la reprimarea acerbă a protestelor naționale de către guvern, înainte de a-și concentra atenția asupra programului nuclear contestat al Iranului și de a-l avertiza să încheie o înțelegere. O altă rundă de discuții nucleare este planificată pentru sfârșitul acestei săptămâni.

Ca semn al unor noi tulburări în Iran, studenții au organizat luni proteste antiguvernamentale la universitățile din Teheran.

„Bună ziua. Agenția Centrală de Informații vă aude și dorește să vă ajute”, a scris agenția în mesaj, conform unei traduceri în limba engleză. „Iată câteva sfaturi despre cum să efectuați un apel virtual securizat cu noi.”

CIA spune că postările au impact

Postarea în limba persană a acumulat milioane de vizualizări în doar câteva ore.

Agenția nu va dezvălui detalii despre noile informații sau surse rezultate din videoclipurile de recrutare anterioare, dar directorul John Ratcliffe a declarat că postările au un impact.

„Anul trecut, campania video în mandarină a CIA a ajuns la mulți cetățeni chinezi și știm că sunt mult mai mulți care caută o modalitate de a-și îmbunătăți viața și de a-și schimba țara în bine”, a declarat Ratcliffe la începutul acestei luni, când a fost postat un nou videoclip în mandarină.

Sfaturile CIA includ utilizarea unei rețele private virtuale, sau VPN, pentru a ocoli restricțiile și supravegherea internetului și utilizarea unui dispozitiv de unică folosință care nu poate fi ușor urmărit până la utilizator. CIA a îndemnat, de asemenea, potențialii informatori să utilizeze browsere web private și să își șteargă istoricul de internet pentru a-și acoperi urmele.

Informația a fost confirmată de Olha Stefanishyna, ambasadoarea Ucrainei la Washington, care a declarat că a primit un „demers diplomatic” din partea Departamentului de Stat al SUA, în urma unui atac cu drone asupra portului rus Novorossiysk, în noiembrie, scrie FT.

Avertismentul vine într-un moment sensibil, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, și reflectă o schimbare de ton în poziția Washingtonului față de conflict.

SUA avertizează Ucraina după atacul asupra portului Novorossiysk

Atacul ucrainean a vizat portul Novorossiysk, unul dintre cele mai importante hub-uri de export petrolier ale Rusiei.

Două petroliere aparținând așa-numitei „flote fantomă” a Moscovei au fost avariate, alături de un terminal al Caspian Pipeline Consortium, infrastructură parțial deținută de companii americane precum Chevron și Exxon.

Stefanishyna a precizat că mesajul SUA nu vizează atacurile asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict acele operațiuni care pot prejudicia investiții sau active americane.

Reacția Ucrainei după ce SUA avertizează Kievul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat anterior că lovirea infrastructurii energetice ruse reprezintă o formă de „sancțiuni” menite să reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul.

Ucraina nu a confirmat oficial implicarea în atacurile asupra terminalului CPC.

În ciuda avertismentului, oficialii ucraineni afirmă că nu se simt abandonați de Washington, deși lipsa unei delegații americane de rang înalt la Kiev, cu ocazia aniversării invaziei, a fost remarcată.

La nivel internațional, SUA s-au abținut recent de la un vot în cadrul ONU, privind o rezoluție propusă de Ucraina pentru susținerea păcii durabile. Această poziție a fost percepută la Kiev ca o îndepărtare de sprijinul ferm oferit anterior.

Oficialii ucraineni au semnalat și lipsa de reacție a administrației Trump față de atacurile rusești asupra companiilor americane din Ucraina, inclusiv asupra facilităților Boeing, Flex și Mondelez.

În acest context, liderul rus Vladimir Putin își menține cererile maximale, în timp ce negocierile de pace rămân blocate, iar strategia SUA de a se poziționa „la mijloc” provoacă nemulțumire la Kiev.

„Avem preocupări foarte specifice cu privire la cooperarea noastră, pe care dorim să o îmbunătățim și să o facem echitabilă”, i-a spus Friedrich Merz omologului său chinez, Li Qiang, subliniind importanța menținerii și consolidării relațiilor economice cu China, notează Reuters. 

La rândul său, premierul chinez a spus: „China și Germania, fiind două dintre cele mai mari economii ale lumii și țări importante cu influență, ar trebui să își consolideze încrederea în cooperare și să protejeze împreună multilateralismul și liberul schimb”, criticând astfel tarifele globale impuse de președintele Trump care au perturbat comerțul internațional. 

Vizita lui Merz are loc pe fondul temerilor Europei privind dependența economică față de China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a avertizat recent Parlamentul European asupra influenței tot mai mari a Chinei în sectoare cheie de producție și asupra scăderii cotei de piață a companiilor europene pe piața chineză.

În China, alături de delegația cancelarului Merz au venit și 30 de companii, inclusiv mari producători auto precum Volkswagen și BMW, afectați direct de intensificarea concurenței chineze.

Vizita lui Merz la Beijing se înscrie într-un efort internațional consolidat pentru refacerea relațiilor economice cu China. Înaintea lui Merz, demersuri similare au fost făcute și de premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și premierul Canadei, Mark  Carney.