A doua rundă de concedieri confirmă un an dificil pentru companie, afectată de tarifele americane, pe care Aston Martin le-a descris drept „extrem de perturbatoare”, precum și de o cerere „extrem de redusă” în China, notează Reuters.

Compania a anunțat miercuri că va reduce cu până la 20% din cei aproximativ 3.000 de angajați, estimând economii de circa 40 de milioane de lire și costuri asociate de aproximativ 15 milioane de lire.

Dificultățile constante de a genera numerar și nivelul datoriei de 1,38 miliarde de lire sterline au continuat să apese asupra performanței, în pofida injecțiilor repetate de capital.

Veniturile au scăzut cu 21% anul trecut, la 1,26 miliarde de lire, iar compania a precizat că livrările din 2026 vor fi la un nivel similar celui din 2025, de 5.448 de unități.

Cunoscut în special ca marca de mașini condusă de James Bond, producătorul auto de lux mizează în acest an pe o performanță financiară mai bună, susținută de livrări mai mari ale modelului hibrid Valhalla.

„Nu vreau să-l învinovățesc pe Donald Trump pentru toate problemele noastre, dar cu siguranță a fost o parte importantă a problemei cu care ne-am confruntat anul trecut”, a declarat directorul general Adrian Hallmark, într-un interviu.

Adunarea Generală a ONU a adoptat marți o rezoluție prin care confirmă sprijinul pentru Ucraina la patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, scrie Kyiv Post.

Documentul a trecut cu 107 voturi favorabile, 12 voturi împotrivă și 51 de abțineri. Printre statele care nu au susținut textul s-au aflat și Statele Unite ale Americii.

Rezoluția reafirmă angajamentul comunității internaționale față de „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.

Mai mult, documentul a cerut și oprirea imediată a atacurilor asupra Ucrainei printr-un armistițiu fără condiții și solicită o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.

Administrația americană a încercat să obțină un vot separat asupra paragrafelor referitoare la integritatea teritorială a Ucrainei și la principiile dreptului internațional, însă propunerea nu a fost acceptată.

Se poate observa că abținerea Statelor Unite arată, de fapt, schimbarea de direcție apărută după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025. Noua administrație a redus sprijinul public direct acordat Ucrainei, comparativ cu perioada în care țara a fost condusă de Joe Biden.

În acest context, Washingtonul a reluat dialogul diplomatic cu președintele rus Vladimir Putin, iar oficialii americani au evitat să condamne în mod direct ofensiva militară lansată de Rusia în 2022.

Autoritățile americane au respins și solicitările venite din Europa și Ucraina pentru sancțiuni suplimentare sau ajutor militar masiv, susținând că această presiune ar putea afecta negocierile.

Reprezentanta adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce, a declarat că SUA susțin ideea unui armistițiu, însă consideră că rezoluția include „un limbaj care ar putea distrage atenția” de la negocieri. Ea nu a oferit alte explicații.

Reacții la decizia SUA privind Ucraina

Hotărârea Washingtonului a provocat reacții puternice chiar în interiorul cercului apropiat al președintelui Donald Trump. Keith Kellogg, care a fost anul trecut trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a comentat decizia pe rețelele sociale.

„Un vot al ONU pentru o pace durabilă în Ucraina și noi ne-am abținut. Gândiți-vă. Nu este o afacere, este război.”, a scris Kellogg pe X.

A UN vote on a lasting peace in Ukraine and we abstained. Go figure. The Russian Federation was against the proclamation. Is not four years of war enough? Is not missing children, shelling of cities and the killing of innocents enough? It is not a business deal-it is war. pic.twitter.com/EN6DsGgqF5

— Keith Kellogg (@generalkellogg) February 24, 2026

Fostul general a criticat faptul că SUA nu au susținut o rezoluție care reafirmă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și care face trimitere la principiile Cartei ONU.

Chiar dacă în cadrul ONU există diferențe de poziție, liderii statelor din Grupul celor Șapte, inclusiv Donald Trump, au publicat o declarație comună prin care au susținut „sprijinul neclintit pentru Ucraina”.

În luna precedentă, Statele Unite au votat împotriva unei alte rezoluții a Adunării Generale care solicita o „pace justă și durabilă”.

Ulterior, Washingtonul a contribuit la adoptarea în Consiliul de Securitate a unui text susținut de Rusia, document care cere pacea dar nu include referiri la integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul de Securitate rămâne blocat în privința conflictului din Ucraina, în principal din cauza dreptului de veto al Rusiei.

Un proiect de hotărâre care va fi dezbătut în ședința Consiliului Județean Cluj de joi vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției care vizează creșterea eficienței energetice a Stadionului Cluj Arena.

Proiectul prevede montarea unui sistem de panouri fotovoltaice performante, cu o putere nominală totală de 1 MW, și înlocuirea actualei nocturne cu o instalație full LED, capabilă să îndeplinească cerințele de iluminat corespunzătoare standardului UEFA: „Elite, Level A”.

De asemenea, se prevede schimbarea completă a instalației electrice de iluminat din zona parcării, a inelelor de circulație și a celorlalte spații interioare și exterioare, cu un sistem electric care folosește tehnologia LED și instalarea de panouri radiante și termostate digitale pentru încălzirea grupurilor sanitare.

Valoarea totală estimată a investiției este de 68.680.419 lei, sursele de finanțare fiind atât bugetul forului administrativ județean, cât și fondurile europene.

„Continuăm în forță investițiile în domeniul energiei verzi, printr-un nou proiect care vizează valorificarea energiei solare, regenerabile, și reducerea costurilor operaționale, de funcționare. Prin intermediul panourilor fotovoltaice instalate și prin trecerea pe iluminatul LED, inclusiv pe partea de nocturnă, dorim să reducem consumul de energie electrică al stadionului cu cel puțin 40%”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județan Cluj.

Rectorul Universității Al.I. Cuza din Iași, Liviu George Maha, îl contrazice ferm pe premierul Ilie Bolojan, care a argumentat decizia de reduce sporul de doctorat prin aceea că înșiși rectorii universităților au fost cei care au propus acest lucru, după cum relatează EduPedu.

„Fiind unul dintre participanții la întâlnirea cu domnul premier cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor, pot contrazice ferm această declarație.

Niciuna dintre propunerile rectorilor nu a vizat reducerea sporului de doctorat și nici nu a fost adusă în discuție o asemenea abordare ca măsură concretăavută în vedere de reprezentanții Guvernului”, a declarat Maha pentru publicația citată.

Bolojan: „Propunerea a venit în baza discuțiilor cu CNR”

Totodată, Maha a cerut ca, dacă au existat discuții în afara cadrului  prezentat, acestea să fie aduse la cunoștință:

„Dacă au fost consultări individuale cu alți rectori, în afara cadrului instituțional și asumat la nivelul Consiliulului Național al Rectorilor, este bine ca acest lucru să fie precizat explicit”.

Reacția rectorului Universității din Iași vine după ce premierul a declarat că decizia de a diminua sporul de doctorat a venit după discuțiile cu „reprezentanții universităților”:

„Așa cum știți, toate sectoarele administrației participă la acest efort și, în baza discuției cu reprezentanții universităților, am convenit ca măsura de reducere a cheltuielilor în zona de universități să se facă începând din toamna acestui an, odată cu încheierea anului universitar, în așa fel încât să nu fie perturbat în universitar.

Și tot în baza acestei discuții a venit această propunere de a reduce la jumătate sporul pentru doctorate”, a spus premierul.

Bolojan a argumentat că sporul pentru doctorat nu se întâlnește în țările din Vestul Europei: „nu este o practică pe care o regăsim în țările din vestul Europei. Salarizarea este dată de gradul universitar pe care îl ai, care include peste tot și această diplomă”.

Petrolierele care transportă petrol rusesc în valoare de sute de milioane de dolari trec frecvent prin apele britanice. Profesorul Michael Clarke, un expert de la Sky News, avertizează că europenii și rușii se îndreaptă spre o „confruntare militară pe mare”.

Petrolierele trec în viteză pe lângă Marea Britanie sfidând sancțiunile, embargoul și plafonările de prețuri occidentale. Zeci de astfel de nave trec prin Canal în fiecare lună. Ele fac parte din așa numita „flotă fantomă” care are până la 800 de nave și care menține fluxul veniturilor din petrol pentru a finanța războiul împotriva Ucrainei. De aceea, britanicii susțin că unele dintre cele mai puternice arme din războiul Rusiei împotriva Ucrainei se ascund la vedere chiar în Canalul Mânecii.

Recent, guvernul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva comerțului cu petrol rusesc. Presiunea s-ar putea înăspri și mai mult, existând și varianta unui răspuns comun din partea națiunilor europene, inclusiv a Regatului Unit.

Conform dreptului maritim, toate navele au dreptul de trecere dacă navighează sub un pavilion legitim. Totuși, mai multe țări au continuat să facă afaceri cu Rusia după invadarea Ucrainei.

Ce măsuri pregătește Guvernul britanic

Se pare că guvernul britanic a examinat variantele legale pentru reținerea petrolierelor rusești, inclusiv în temeiul Legii privind sancțiunile și spălarea banilor.

„Cred că trebuie să vină un moment în care Marea Britanie și aliații săi, olandezii, danezii, norvegienii și națiunile maritime din Europa de Nord să devină mult mai duri cu aceste nave rusești, chiar dacă sunt escortate. Când se va întâmpla asta, probabil în acest an, ne-am putea îndrepta către un fel de confruntare militară pe mare”, a explicat profesorul Michael Clarke.

Un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a declarat că a solicitat documente de asigurare de la peste 600 de nave și că „descurajarea, perturbarea și oprirea flotei rusești din umbră reprezintă o prioritate”.

Curtea Constituțională a României urmează să dezbată miercuri sesizările depuse de AUR referitoare la modul în care Parlamentul a stabilit componența Consiliilor de Administrație ale Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune.

Formațiunea susține că a primit doar un singur loc în cele două Consilii de Administrație, în timp ce PNL, USR și UDMR, deși au mai puțini parlamentari, au obținut o reprezentare cel puțin egală sau chiar mai mare în aceste organisme de conducere.

Potrivit AUR, modul în care s-au făcut numirile nu respectă principiile stabilite de Constituție și de legislația în vigoare. Formațiunea susține că procedura parlamentară nu a ținut cont de echilibrul politic rezultat în urma alegerilor.

„Sesizarea vizează încălcarea flagrantă a prevederilor Constituției României, în special ale art. 1 alin. (3) și (5), precum și nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii 41/1994, care impun desemnarea membrilor Consiliilor de Administrație ale SRTV și SRR cu respectarea configurației politice și a ponderii grupurilor parlamentare din Parlament. În cadrul procedurii de desemnare au fost formulate propuneri pentru două funcții de membri titulari și două funcții de membri supleanți, proporțional cu ponderea parlamentară. Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componențe ale Consiliilor de Administrație care nu reflectă configurația politică reală a legislativului”, se arată într-un comunicat al AUR.

Reprezentanții AUR spun că au depus propuneri pentru două poziții de membri titulari și două poziții de membri supleanți, în concordanță cu numărul de parlamentari. Ei susțin că o parte dintre aceste propuneri nu au fost luate în calcul de comisiile parlamentare.

„Cu toate acestea, comisiile parlamentare de specialitate au ignorat o parte dintre aceste propuneri, iar plenul reunit al Parlamentului a validat componenţe ale Consiliilor de Administraţie care nu reflectă configuraţia politică reală a Legislativului. Concret, deşi configuraţia Parlamentului impune o reprezentare echilibrată, AUR a primit un singur loc în Consiliile de Administraţie ale SRTV şi SRR, în timp ce PNL, USR şi UDMR, formaţiuni politice cu o pondere parlamentară inferioară, au beneficiat de o reprezentare egală sau superioară în aceste structuri de conducere”, mai arată AUR.

Formațiunea consideră că modul în care au fost făcute numirile afectează funcționarea corectă a instituțiilor publice de radio și de televiziune.

Partidul cere CCR să declare neconstituționale hotărârile Parlamentului și să dispună refacerea procedurii, astfel încât componența consiliilor să respecte configurația politică din prezent.

Trei organizații sindicale din sistemul de învățământ au anunțat o manifestație în fața Palatul Cotroceni, ce va avea loc miercuri între orele 12:00 și 13:30.

Acțiunea este organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater. Organizatorii estimează participarea a aproximativ 500 de persoane. Evenimentul are autorizație oficială.

Protestul are loc sub sloganul „Şcoală săracă – Ţară needucată” și vine ca urma la seria acțiunilor organizate de sindicatele din Educație în ultimele luni. Reprezentanții federațiilor sindicale au anunțat mobilizarea într-un mesaj comun adresat membrilor.

„Din nou în stradă! Miercuri, 25 februarie, cele trei federaţii sindicale din învăţământ organizează o acţiune de protest”, au transmis organizațiile sindicale.

Sindicaliștii spun că protestul urmărește să atragă atenția asupra efectelor măsurilor bugetare adoptate de autorități asupra sistemului de învățământ.

Potrivit organizatorilor, evenimentul își propune să semnaleze faptul că „salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Liderii sindicali avertizează, de asemenea, că tensiunile din sistemul de educație pot duce la forme mai puternice de protest. Printre variantele luate în calcul se află chiar declanșarea unei greve generale în perioada examenelor naționale.

În paralel, sindicatele au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru un proiect legislativ cetățenesc. Demersul își propune anularea unor măsuri prevăzute de Legea 141/2025, act normativ ce include prevederi fiscal-bugetare contestate de angajații din educație.

Reprezentanții sindicatelor au explicat că inițiativa are nevoie de un număr mare de susținători pentru a ajunge în dezbaterea Parlamentului.

„Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, au transmis organizațiile sindicale către angajații din sistem.

Întâlnirea a avut loc cu doar câteva ore înainte ca președintele Donald Trump să folosească discursul privind Starea Națiunii pentru a lansa noi avertismente dure la adresa Iranului.

Potrivit oficialilor americani, briefingul a vizat informații sensibile legate de programul nuclear iranian și de opțiunile militare ale Washingtonului. Astfel de întâlniri sunt rare și au loc, de regulă, doar în preajma unor decizii majore de securitate națională, inclusiv posibile acțiuni militare, scrie The Telegraph.

Pe fondul acestor tensiuni, Statele Unite au desfășurat cea mai amplă forță de avioane și nave de război în Orientul Mijlociu de la pregătirile pentru războiul din Irak din 2003. Sosirea portavionului USS Gerald R. Ford, considerat cel mai mare din lume, a consolidat capacitatea militară americană din regiune.

Analiștii militari afirmă că Washingtonul se află acum într-o poziție care îi permite să lanseze rapid un atac asupra Iranului, dacă președintele Trump va da ordin în acest sens. În același timp, Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică, dar a insistat că Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare sau rachete capabile să lovească teritoriul SUA.

Negocierile diplomatice de la Geneva

În pofida retoricii dure, tensiunile SUA-Iran sunt însoțite de eforturi diplomatice. Joi sunt programate noi discuții între oficiali americani și iranieni la Geneva. Vice-ministrul iranian de externe, Majid Takht-Ravanchi, a declarat că Teheranul este pregătit să ajungă rapid la un acord, însă exclusiv pe tema programului nuclear.

Administrația Trump cere însă mai mult: abandonarea programului balistic și încetarea sprijinului pentru grupări precum Hezbollah și rebelii Houthi din Yemen. Această diferență de poziții face ca un acord rapid să fie incert.

Riscul unui conflict major

Mai mulți congresmeni americani și oficiali din domeniul apărării avertizează că un nou război în Orientul Mijlociu ar avea consecințe grave. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a cerut administrației să explice clar populației americane motivele unei eventuale confruntări.

În lipsa unui progres diplomatic, Trump a impus un termen limită de zece zile pentru obținerea unui acord, sugerând că, în caz contrar, vor urma „măsuri mult mai dure”.

Zero bagaje pierdute în peste 30 de ani. Aeroportul Internațional Kansai (KIX) a reușit imposibilul: de la deschiderea sa în 1994, nu a avut niciodată un incident privind bagaje pierdute, potrivit The Times of India. De altfel, aeroportul japonez a devenit cunoscut în întreaga lume pentru performanța privind bagajele.

În 2024, Kansai a primit titlul de „Cel mai bun aeroport din lume pentru livrarea bagajelor” în cadrul World Airport Awards 2024. Este o evaluare internațională realizată de o organizație de rating aeronautic cu sediul în Marea Britanie. De altfel, aeroportul a câștigat de opt ori prestigioasa distincție.

În perioadele de vârf, aeroportul procesează zilnic până la 30.000 de bagaje. Fiecare bagaj este sortat după destinație și transportat prin benzi transportoare. Dincolo de monitorizarea automată prin senzori, angajații patrulează zona de bagaje pentru a preveni scăparea sau plasarea greșită a bagajelor, o măsură care reduce riscul de pierdere a bagajelor. De asemenea, angajații aliniază și manipulează manual bagajele pentru o siguranță suplimentară.

Aeroportul nu își asumă responsabilitatea pentru manipularea greșită a bagajelor care au loc în timpul zborurilor de legătură.

Au fost descoperite note scrise de mână ale fostului dictator fascist italian Benito Mussolini, referitoare la o întâlnire cu liderul nazist Adolf Hitler în 1944. Documentele sunt considerate de „o importanță istorică deosebită”, notează DPA.

Notițele lui Mussolini fuseseră scoase la vânzare la o casă de licitații din orașul Torino. Potrivit experților din unitatea specială a Carabinieri pentru protecția patrimoniului cultural, documentele se referă la o întâlnire a lui Mussolini cu Hitler din 22 aprilie 1944, la Castelul Klessheim, lângă Salzburg, în Austria.

Potrivit Corriere della Sera, cele cinci pagini au fost scrise de Mussolini înainte de a pleca sau poate chiar în timpul călătoriei. Notițele au fost structurate pe trei capitole: forțele armate, politica, economia și munca.

Carabinieri din Unitatea de Protecție a Patrimoniului Cultural (NTPC) explică, potrivit sursei citate, că aceste notițe dispăruseră în contextul finalului haotic al celui de-al Doilea Război Mondial în aprilie 1945. Tot în acea perioadă au dispărut părți din arhiva personală a lui Mussolini.

Ce s-a constatat în urma expertizei

Primele investigații au arătat că foile conțineau note cu o caligrafie atribuibilă lui Mussolini. Ulterior, a urmat testul științific al RIS din Parma: comparație grafologică, analiza trăsăturilor, comparație cu anumite autografe, dar și semnatura de la final, un „M” recognoscibil.

În urma expertizei, militarii explică faptul că „foile nu erau datate, dar conținutul corespunde în multe puncte cu subiectele abordate de Mussolini și micul său grup de colaboratori în timpul întâlnirii cu Hitler din 22 aprilie 1944 la Salzburg”. De asemenea, un alt detaliu a fost luat în calcul în stabilirea verdictului: plierea foilor în patru, tipică „pentru notițele destinate a fi păstrate în buzunar”, mai notează Corriere della Sera.

Documentele au fost confiscate de Carabinieri și predate Arhivelor Centrale de Stat.