Potrivit informațiilor transmise de IPJ Ilfov, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au fost sesizați în jurul orei 10:18 cu privire la producerea accidentului. Din primele verificări, reiese că bărbatul a fost surprins și accidentat mortal de un tren care circula pe ruta București Nord – Ploiești Sud. Impactul s-a produs la ieșirea din stația CFR Chitila, iar echipajele ajunse la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Conform procedurilor, mecanicul locomotivei a fost testat cu aparatul etilotest. Rezultatul a fost negativ, au precizat polițiștii. Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs tragedia. „Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru stabilirea tuturor cauzelor și luarea măsurilor legale care se impun”, au transmis reprezentanții IPJ Ilfov. Nu este clar, deocamdată, dacă este vorba despre un accident sau alte împrejurări care au dus la producerea incidentului.

„Procedura legală, că numai despre ea vă pot vorbi, este că după ce aceste demisii vor fi depuse și înregistrate la Cancelaria premierului, momentul îl vom vedea, nu am o confirmare oficială a vreunui moment, împreună cu propunerile de interimari vor fi trimise la Palatul Cotroceni, la Președinția României, în vederea aprobării și emiterii de decretelor de revocare, respectiv de numire în funcția de interimar. După care Guvernul își continuă activitatea normal, este ceea ce a subliniat și premierul la finalul ședinței de Guvern”, a spus Ioana Dogioiu.

Potrivit oficialului, sunt proiecte foarte importante în derulare, cel mai important fiind PNRR.

„Guvernul are puteri depline, interimate sunt la ministere, dar și acolo lucrurile funcționează normal. Și ceea ce  mai cerut premierul este ca din ministere să fie păstrați sau eliberați din funcții exclusiv – repet, exclusiv – pe criteriul competenței și a felului în care își fac datoria, nu pe criterii politice”, a spus purtătorul de cuvânt al premierului.

Întrebată cum sunt alocate mandatele interimare, dacă în funcție de ponderea partidelor în Guvern, Ioana Dogioiu a declarat că premierul încă se gândește la lista finală.

„Deocamdată, dl prim-ministru încă lucrează la o potențială listă, care, sigur, va fi activată în funcție de depunerea demisiilor de către miniștrii susținuți de PSD”, a declarat Iona Dogioiu, subliniind că aceasta nu e definitivată la momentul declarațiilor din briefingul de presă de la Palatul Victoria.

Traseul demisiilor

Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că membrii Guvernului susținuți de PSD își depun demisiile la ora 14:00.

PSD are șase portofolii ministeriale. Pleacă din Guvern: ministrul Transporturilor Ciprian Șerban, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Muncii Florin Manole.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că social-democrații nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Partidul este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit.

La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice. Sunt vizate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR.

Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile.

ANPC a făcut anunțul joi, printr-un comunicat de presă, în care precizează că „demersurile instituţiei au vizat verificarea situaţiei de fapt şi identificarea tuturor entităţilor implicate în conceperea, finanţarea şi difuzarea acestor mesaje”.

„Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în exercitarea atribuţiilor conferite de cadrul legal incident, a intervenit cu celeritate ca urmare a apariţiei, în spaţiul public din Bucureşti, a unor panouri publicitare susceptibile de a influenţa deciziile consumatorilor. (…) Reprezentanţii entităţii vizate au fost invitaţi pentru clarificări şi pentru prezentarea documentaţiei relevante, însă nu au dat curs solicitării şi nu au transmis informaţiile necesare”, a anunțat instituția.

ANPC a adăugat că a fost întocmit proces-verbal de constatare a contravenţiei în lipsa reprezentantului, fiind dispuse sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 30.000 lei, precum şi măsura complementară de propunere a emiterii Ordinului de încetare a practicii comerciale incorecte.

„ANPC subliniază că, în virtutea cadrului normativ care îi reglementează activitatea, are nu doar competenţa, ci şi obligaţia de a interveni ori de câte ori consumatorii sunt expuşi unor practici susceptibile de a le afecta comportamentul economic sau deciziile, inclusiv prin intermediul mesajelor publice. Respectarea principiilor de corectitudine, transparenţă şi fundamentare adecvată reprezintă o condiţie esenţială pentru orice formă de comunicare adresată publicului”, a mai transmis sursa citată.

Săptămâna trecută, deputata USR și ministra Mediului, Diana Buzoianu, anunța că a depus o sesizare la ANPC, Primăria Bucureşti şi primăriile de sector în legătură cu panourile cu informații despre cezariană, care au generat controverse în spațiul public în ultimele zile.

Întâlnirea are loc între ambasadoarea Libanului în SUA, Nada Hamadeh Moawad, și omologul său israelian, Yechiel Leiter, aceasta fiind cea de-a doua rundă de discuții în doar câteva zile – primele contacte directe la acest nivel din ultimele trei decenii.

Armistițiul, miză imediată

Președintele Libanului, Joseph Aoun, a anunțat miercuri, înaintea discuțiilor de la Washington, că Beirutul va cere oficial prelungirea armistițiului de 10 zile, intrat în vigoare vinerea trecută, și oprirea demolărilor de locuințe în zonele ocupate de armata israeliană.

„Obiectivul este oprirea completă a atacurilor israeliene, retragerea trupelor din Liban și începerea procesului de reconstrucție”, a transmis administrația prezidențială, citată de Associated Press.

Totodată, partea libaneză urmărește și eliberarea prizonierilor, precum și poziționarea armatei libaneze de-a lungul frontierei, ca parte a unui acord mai larg.

Israelul condiționează negocierile de dezarmarea Hezbollah

De partea cealaltă, ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a indicat Hezbollah drept principalul obstacol în calea unei soluții.

„Nu avem dezacorduri serioase cu Libanul. Există câteva dispute minore de frontieră care pot fi rezolvate”, a declarat Saar.
„Obstacolul în calea păcii și normalizării este unul singur: Hezbollah”, susține oficialul israelian.

Saar a cerut Libanului să colaboreze cu Israelul pentru dezarmarea Hezbollah, afirmând că fără acest pas nu pot exista progrese reale în negocieri.

Primele discuții directe după trei decenii

Contactele directe sunt rare între Israel și Liban, două state fără relații diplomatice și aflate oficial în conflict încă din 1948.

Ultimele discuții de acest tip au avut loc în 1993, iar de atunci comunicarea s-a făcut mai ales indirect, prin intermediul SUA sau al misiunii ONU UNIFIL din sudul Libanului.

Războiul din 2 martie și consecințele lui

Conflictul actual a izbucnit pe 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului. Israelul a răspuns cu bombardamente extinse și o ofensivă terestră, ocupând mai multe localități din sudul Libanului.

În prezent, armata israeliană controlează o zonă tampon de până la 10 kilometri în interiorul teritoriului libanez, susținând că urmărește eliminarea amenințărilor la adresa nordului Israelului.

Războiul a provocat aproximativ 2.300 de morți în Liban, inclusiv sute de femei și copii, și a dus la strămutarea a peste un milion de persoane.

Deși armistițiul este în vigoare, au fost raportate încălcări din partea ambelor părți, iar Hezbollah a transmis deja că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile directe.

Guvernul libanez speră că negocierile de la Washington vor deschide calea către un acord mai amplu și, în cele din urmă, către încheierea conflictului.

Tranzacția a fost autorizată miercuri de Consiliul Concurenței. Autoritatea a aprobat achiziționarea a jumătate din capitalul social al companiei românești de către Greenvolt International Power SA, urmând ca, după finalizarea operațiunii, aceasta să fie controlată în comun cu RG Renovatio Group Limited, companie înregistrată în Cipru.

Fără probleme de concurență

Consiliul Concurenței a concluzionat că operațiunea nu afectează mediul concurențial din România.

„Această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, a transmis instituția.

Decizia urmează să fie publicată după eliminarea informațiilor confidențiale.

Greenvolt se extinde în România

Greenvolt își consolidează astfel poziția pe piața din România, unde dezvoltă deja proiecte de energie regenerabilă la scară mare, prin extinderea activităților în zona de inginerie și servicii.

Compania este activă în mai multe segmente ale energiei verzi, de la producție din biomasă și proiecte solare fotovoltaice până la soluții de energie distribuită pentru clienți industriali.

De aproape două decenii pe piața energiei

Renovatio Engineering SRL,activ în dezvoltarea de proiecte de energie regenerabilă, este înființată în anul 2007.

Compania face parte din grupul Renovatio, un grup de firme din România activ în dezvoltarea și operarea proiectelor de energie regenerabilă, precum și în activități de inginerie, construcție, tranzacționare de energie și consultanță.

Renovatio Engineering deține și întreprinderea cu capital străin Energo Continent SRL, companie din Republica Moldova activă în producția de energie electrică.

În timpul discuțiilor cu Statele Unite, negociatorii ucraineni au prezentat idei neconvenționale cu privire la viitorul anumitor teritorii din Donbas, relatează The New York Times.

Mai exact, au discutat o propunere de redenumire simbolică a unei părți din Donbas în onoarea lui Donald Trump – așa-numita „Donniland” – pentru a atrage o atenție sporită din partea SUA și a consolida implicarea acesteia în contracararea cerințelor Rusiei. Propunerea reflectă o realitate globală în care guvernele apelează la vanitatea președintelui Trump pentru a obține puterea americană de partea lor.

Redenumirea Donbasului în cinstea lui Trump nu va ajuta Ucraina să rezolve una dintre cele mai dificile probleme ale negocierilor, scrie Der Spiegel.

Printre ideile conexe s-au numărat crearea unor simboluri pentru acest teritoriu, inclusiv un steag verde și auriu, precum și un imn generat folosind ChatGPT.

În plus, a fost discutată opțiunea de a acorda acestui teritoriu un statut special — cu elemente de mini-stat semi-autonom și o economie offshore.

Articolul menționează că astfel de inițiative nu au statut oficial și rămân la nivelul unor discuții informale.

În 2018, când Polonia a solicitat o bază militară americană, a prezentat ideea ca Fort Trump .

Când Armenia și Azerbaidjanul au semnat un angajament de pace la Casa Albă anul trecut, au numit legătura de transport creată de aceasta „ Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”. Tot pentru a atrage atenția președintelui SUA.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters într-un interviu despre pierderile reale pe care le suferă armata rusă. Conform președintelui Ucrainei, Kremlinul este gata să sacrifice viețile a sute de mii de proprii cetățeni pentru a acapara teritorii din regiunile Donețk și Luhansk, ceea ce indică pierderile enorme, colosale ale inamicului.

„Principalul lucru este scopul acestei întâlniri. De ce ar trebui să se întâlnească? Putin a spus că este gata pentru o întâlnire la Moscova în orice moment”, a declarat Peskov pentru televiziunea de stat rusă, citat de agenția de știri TASS.

„Principalul lucru este să existe un motiv pentru a ne întâlni și principalul lucru este ca întâlnirea să fie productivă. Și nu poate fi decât în ​​scopul finalizării acordurilor”, a mai spus Peskov, potrivit Reuters.

Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie 2022 și este cel mai mare și mai sângeros război din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Putin ready to meet Zelensky at any moment, but can only be to FINALIZE agreement — Peskov

There must be ‘political will on part of Kiev regime’

‘We don’t see any political will yet’

Footage: Vesti / RT pic.twitter.com/fwv4GbyOJO

— Russian Market (@runews) April 22, 2026

Deficitul bugetar al României s-a redus la 22 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, echivalentul a 1% din PIB, față de aproximativ 44 de miliarde de lei și 2,3% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta a subliniat că evoluția reflectă o ajustare semnificativă a finanțelor publice și o reducere a dezechilibrelor bugetare.

„Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferența dintre ce încasează și ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puține împrumuturi și, implicit, mai puțină presiune pe taxe în viitor. Am întărit încrederea investitorilor şi a piețelor externe, pentru a genera noi locuri de muncă în România, dezvoltare și stabilitate economică”, a scris ministrul într-o postare pe Facebook.

Nazare a precizat că aceste rezultate vin în urma măsurilor adoptate alături de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unui program de consolidare fiscală.

„Aceste evoluții nu sunt întâmplătoare. Alături de premierul Ilie Bolojan am pus în aplicare un program de consolidare bugetară care produce rezultate concrete. Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte”, a adăugat Nazare.

Obiectivul României privind deficitul bugetar: reducerea sub 3% până în 2030

În contextul în care deficitul României a fost de 9,3% din PIB în 2024, autoritățile și-au propus reducerea acestuia sub 3% până în 2030.

„Este o performanță cu atât mai importantă în contextul în care România a pornit cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, pe care ne-am angajat să îl reducem sub 3% până în 2030. Faptul că deja vedem ajustări semnificative arată că direcția este corectă și credibilă. Dar la fel de important ca rezultatele este modul în care le obținem: cu stabilitate”, a explicat ministrul Finanțelor.

Totodată, oficialul a avertizat și asupra riscurilor instabilității politice de la noi din țară.

„Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor, care ne afectează pe toți. România a câștigat un capital semnificativ de încredere în doar 10 luni – este esențial să nu o pierdem”, a mai spus ministrul.

Pentru finalul anului 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB, iar prioritatea rămâne „dezvoltarea țării, echilibrul şi managementul responsabil al banilor publici”, a conchis ministrul Nazare.

Islanda se pregătește pentru un referendum în august privind reluarea negocierilor de aderare la UE, confruntându-se cu preocupări legate de securitate, accentuate din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Cererea anterioară a Islandei de aderare la UE, de acum mai bine de un deceniu, a fost înghețată după o confruntare cu Bruxelles-ul privind drepturile de pescuit.

Însă Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a declarat pentru FT că există „cu siguranță loc de flexibilitate” în timp ce blocul își revizuiește politica de acvacultură veche de zeci de ani. Întrebat dacă UE ar fi deschisă să ofere Islandei scutiri, comisarul a răspuns: „Da, da. Va face parte din discuții.”

„Putem găsi soluții la problemele care reprezintă o provocare, cum ar fi acordurile de partajare a stocurilor de pește comune”, a declarat Kadis. „Islanda și Uniunea Europeană se apropie… ținând cont de evoluțiile geopolitice recente.”

Comisia Europeană și-a intensificat regândirea strategiei sale arctice de când retorica lui Trump privind Groenlanda, un teritoriu danez semi-autonom, a atins un punct culminant la începutul acestui an. Oficialii islandezi au fost zdruncinați de faptul că Trump a confundat în mod repetat Groenlanda cu Islanda atunci când a revendicat marea insulă arctică.

Eforturile UE de a atrage noi membri fac parte, de asemenea, dintr- o schimbare mai amplă de la invazia la scară largă a Rusiei , Bruxelles-ul reelaborând în prezent procesul de aderare pentru Ucraina. Între timp, incertitudinea cu privire la angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile blocului comunitar de a-și consolida propria securitate și de a apropia țările vecine.

Kadis, un fost ministru grec al agriculturii, a adăugat că politicile flexibile în domeniul pescuitului ar putea, de asemenea, să facă integrarea mai atractivă pentru „alte țări cu aceleași idei”, cum ar fi Norvegia, unde disputele privind produsele marine au fost un factor cheie în respingerea de către statul petrolier a aderării la UE în 1994.

Pescuitul este, de asemenea, un punct de blocaj în eforturile de îmbunătățire a relației UE cu Regatul Unit după Brexit.

În 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea bunurilor exportate de Islanda, potrivit Oficiului Național de Statistică din Islanda.

Unii diplomați au sugerat că amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda să considere clauza de sprijin militar a UE și noua concentrare asupra politicii de apărare drept motive pentru aderarea la blocul comunitar.

Aderarea la UE este controversată în Islanda

Însă aderarea la UE a fost mult timp controversată în Islanda. Sondajele recente arată 47% împotrivă și 40% pentru aderare, pescuitul rămânând problema decisivă.

Oficialii și diplomații spun că, fără o oarecare formă de flexibilitate în această chestiune, adesea considerată la fel de importantă pentru Islanda precum sunt mașinile pentru Germania, aderarea la UE este puțin probabilă.

„Ne-am construit pescuitul ca pe o afacere, în timp ce în UE pescuitul este încă tratat ca o politică regională, este subvenționat. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.

Ei au adăugat însă că contextul geopolitic s-a „schimbat total” de la ultima rundă de discuții, Reykjavik fiind din ce în ce mai nervoasă în legătură cu modul de gândire al Washingtonului în urma crizei din Groenlanda. Islanda, deși membru fondator al NATO, nu are propria armată permanentă și este acoperită de aceleași acorduri de apărare din epoca Războiului Rece cu SUA, care datează din 1951.

Un alt oficial a declarat că apartenența la UE a căpătat o nouă importanță din perspectiva securității, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte restrâns… o excepție privind pescuitul ar putea schimba cu siguranță lucrurile.”

Politica UE în domeniul pescuitului, din 1970, a stârnit, de asemenea, atenția actualelor state membre. Într-o scrisoare comună adresată Kadis, consultată de FT, 12 state membre, inclusiv Germania și Franța, au avertizat că povara administrativă asupra pescuitului a devenit atât de complexă încât creează dificultăți în operațiunile zilnice.

Un diplomat a descris politicile ca fiind „super complexe și de modă veche”, adăugând: „Nu am întâlnit pe nimeni la Bruxelles care să le înțeleagă cu adevărat”.

Kadis a declarat că simplificarea va fi unul dintre principalele elemente ale politicii reînnoite, care ar include „modernizarea și decarbonizarea flotei de pescuit”, atragerea „tinerei generații” și modernizarea „cadrului de reglementare, simplificându-l și făcându-l mai puțin birocratic”.

„Această decizie reprezintă un gest de responsabilitate politică și are ca scop protejarea activității organizației județene, precum și menținerea unui climat de normalitate instituțională”, se arată în comunicatul emis.

Potrivit sursei citate, „Dinu Iancu-Sălăjanu va utiliza toate căile legale pentru a demonstra că și-a exercitat atribuțiile cu respectarea legii”.

PNL Sălaj și-a reafirmat atașamentul față de statul de drept, de buna funcționare a instituțiilor publice și respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean, inclusiv prezumția de nevinovăție.

Președintele CJ Sălaj, liberalul Dinu Iancu Sălăjanu, a fost plasat de DNA sub măsura preventivă a controlului judiciar, alături de alte 2 persoane. Dinu Iancu-Sălăjanu este și un lider important al PNL, acesta fiind membru în Biroul Executiv reprezentând Regiunea Nord-Vest.