OFF The Record. Invitat: Procuror Claudiu Sandu, membru CSM

Un acuzator trebuie să fie mai presus de orice suspiciune de părtinire. Misiunea procurorului nu este de a obține o condamnare, ci de a se asigura că se face dreptate, spune jurisprudența Curții Supreme a SUA.

Ce repere și răspunderi au procurorii români? De ce s-a supărat o parte din magistratură și societate civilă pe numirile în fruntea marilor pachete făcute de președintele Nicușor Dan? Trebuie să iasă numirile în fruntea parchetelor din pixul politicienilor? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Trebuie modificate din nou legile Justiției? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Claudiu Sandu, actual membru CSM, fost vicepreședinte al instituției.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Bolojan a anunțat cine îi înlocuiește pe miniștrii demisionari de la PSD

Premierul a anunțat joi, la Palatul Victoria, miniștrii care vor prelua portofoliile rămase vacanțe după demisia miniștrilor PSD.

Astfel, Ministerul Muncii va fi preluat de Dragoș Pîslaru.

La Ministerul Sănătății va fi numit Cseke Attila, iar la Agricultură Tanczos Barna.

Portofoliul Justiției va fi preluat de Cătălin Predoiu, iar cel al Transporturilor de Radu Miruță.

De asemenea, premierul a anunțat că el va prelua Ministerul Energiei.

Responsabilitățile vicepremierului Marian Neacșu vor fi preluate de Oana Gheorghiu.

Bolojan a anunțat că propunerile vor fi trimise președintelui în câteva ore.

Ilie Bolojan preia șefia la Ministerul Energiei: Voi lua măsuri ca energia în România să fie mai ieftină

Ilie Bolojan a declarat că va prelua conducerea Ministerului Energiei. Acesta a vorbit despre importanța strategică a acestui domeniu pentru economia României și pentru populație. Sectorul energetic este văzut ca una dintre cele mai sensibile zone, atât din perspectiva costurilor, cât și a organizării și coordonării instituționale.

„Voi prelua acest portofoliu, având în vedere că zona de energie este una dintre problemele noastre importante, iar aspectele care țin de energie nu țin doar de acest minister, țin de companii care sunt în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, țin de ANR, care este o autoritate independentă și cu care trebuie să relaționăm și în felul acesta, cred că pot să fac ca lucrurile în acest domeniu să se accelereze pentru creșterea producției, pentru deparazitarea rețelelor și pentru a lua măsuri ca energia în România să fie mai ieftină”, a declarat Bolojan.

Premierul a explicat că domeniul energiei nu depinde exclusiv de Ministerul Energiei, ci implică mai multe instituții și companii aflate în coordonarea statului, inclusiv autorități independente. În acest context, coordonarea eficientă devine esențială pentru accelerarea reformelor.

Printre prioritățile anunțate se numără creșterea producției de energie, eliminarea blocajelor din rețele și adoptarea unor măsuri care să ducă la scăderea prețurilor pentru consumatori.

Mai mult, premierul a anunțat joi cine îi va înlocui pe miniștrii PSD care au demisionat.

Astfel, Ministerul Muncii va fi preluat de Dragoș Pîslaru. La Ministerul Sănătății va fi numit Cseke Attila, iar la Agricultură Tanczos Barna. Portofoliul Justiției va fi preluat de Cătălin Predoiu, iar cel al Transporturilor de Radu Miruță. Propunerile vor fi trimise către președintele României, Nicușor Dan.

 

Actrița și regizoarea Maggie Gyllenhaal va prezida juriul Festivalului de Film de la Veneția

Nominalizată la Premiile Oscar, Maggie Gyllenhaal devine astfel a treia femeie care ocupă această funcție, după Isabelle Huppert (2024), Julianne Moore (2022) și Cate Blanchett (2020).

Gyllenhaal a mai fost prezentă la Veneția în 2021, când a debutat ca regizoare cu filmul The Lost Daughter, adaptare după romanul Elenei Ferrante, recompensată cu premiul pentru cel mai bun scenariu.

Într-o declarație oficială, Gyllenhaal a subliniat filosofia cu care abordează noul rol.

„Sunt încântată să accept invitația de a conduce juriul. Veneția a susținut întotdeauna voci autentice și curajoase. Sunt onorată să fac parte din această tradiție. Nu voi sta în postura de a judeca, ci cu curiozitate, admirație și entuziasm”, a spus Maggie Gyllenhaal.

Directorul festivalului, Alberto Barbera, a descris-o drept „o voce independentă și autoritară”, apreciind atât cariera sa actoricească, cât și transformarea într-un regizor apreciat.

Mai recent, artista a regizat filmul The Bride!, o reinterpretare feministă a mitului Frankenstein.

Maggie Gyllenhaal s-a remarcat în cinematografie încă din 2002, cu rolul din Secretary. A continuat cu producții precum Crazy Heart – care i-a adus o nominalizare la Oscar – dar și titluri cunoscute precum The Dark Knight sau Donnie Darko.

Festivalul de la Veneția a inclus în mod constant și cinematografia românească, atât în competiții, cât și în structurile de jurizare.

Regizorul Cristian Mungiu a fost invitat în juriul oficial al festivalului la ediția de anul trecut. De asemenea, cineastul de origine română Alexandru Nanau a făcut parte, la rândul său, din juriul competiției la ediția din 2021.

Ediția cu numărul 84 a festivalului își va anunța selecția oficială pe 23 iulie.

O pădure dispărută acum 400.000 de ani a fost redescoperită într-un loc neașteptat din Europa

Descoperirea provine din analiza ADN-ului antic și indică un mediu surprinzător de bogat, potrivit DailyGalaxy. De asemenea, sugerează că unele specii au supraviețuit acolo mult timp după ce au dispărut în alte părți.

Doggerland a legat odată Marea Britanie de Europa continentală, formând o întindere largă de pământ înainte ca marea să o acopere.

Pentru o lungă perioadă de timp, a fost considerată în principal o cale de trecere pentru primii oameni care se deplasau prin regiune.

Noul studiu utilizează ADN-ul sedimentar antic pentru a urmări modul în care mediul a evoluat de-a lungul a mii de ani.

ADN-ul antic schimbă cronologia pădurilor

Potrivit cercetătorilor, urme de stejar, ulm și alun apar în sedimente datând de acum mai bine de 16.000 de ani. Aceasta este cu câteva mii de ani mai devreme decât estimările anterioare pentru Europa de Nord.

Echipa a lucrat cu 252 de probe prelevate din 41 de carote de sedimente marine, obținând astfel un set de date vast și bine conservat pe care să îl exploreze.

Acest lucru i-a ajutat să urmărească modul în care pădurea s-a schimbat de-a lungul timpului, de la sfârșitul ultimei ere glaciare, prin schimbări graduale ale mediului, până când Doggerland a dispărut în cele din urmă sub apă.

Specii de arbori considerate dispărute reapar

Una dintre descoperirile cele mai surprinzătoare o privește pe Pterocarya, un gen de arbori de pădure despre care se credea că a dispărut din regiune în urmă cu aproximativ 400.000 de ani. ADN-ul său apare încă în probe, sugerând că a supraviețuit mult mai mult timp în anumite zone izolate decât se presupunea anterior.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, Tilia, sau teii, care au apărut cu aproximativ 2.000 de ani mai devreme decât se aștepta în Marea Britanie continentală.

Acest detaliu sugerează că unele părți ale regiunii au cunoscut condiții locale mai blânde și mai favorabile, chiar și în perioadele considerate în general aspre.

Aceste zone, denumite adesea microrefugii, pot ajuta la explicarea modului în care pădurile s-au răspândit rapid după Era Glaciară, un fenomen dezbătut îndelung, cunoscut sub numele de Paradoxul lui Reid.

Studiul sugerează că anumite părți din Doggerland au rămas deasupra apei mai mult timp decât se credea. Este posibil ca unele zone să fi supraviețuit evenimentelor precum tsunami-ul Storegga de acum aproximativ 8.150 de ani și să fi rămas până acum aproximativ 7.000 de ani.

Nicușor Dan a promulgat legea privind prevenirea și combaterea femicidului și a violenței domestice

Președintele Nicușor Dan a anunțat joi că a promulgat legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced.

Măsura este prezentată ca un pas foarte important în creșterea protecției victimelor violenței domestice și în consolidarea intervenției statului în astfel de cazuri.

„Am promulgat astăzi Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Violența împotriva femeilor este unul dintre cele mai înjositoare și degradante comportamente. Acest tip de agresiune a fost mult prea mult timp fie ignorată, fie insuficient abordată, cu consecințe dramatice”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.

Președintele a anunțat că noua lege vine ca răspuns la o realitate socială problematică, care a fost prea mult timp neglijată sau tratată insuficient de autorități.

„De aceea, și ca un act de recunoaștere a unei realități dureroase pe care avem obligația să o îndreptăm, este extrem de necesară o lege care să stabilească pedepse aspre și să promoveze măsuri de prevenire a femicidului și a violenței domestice”, a precizat acesta.

Nicușor Dan a salutat și rolul Parlamentului în adoptarea modificărilor legislative.

„Salut inițiativa parlamentarilor care au înțeles gravitatea acestui fenomen și au realizat modificările legislative care se impun”, a transmis președintele.

Legea este prezentată ca un instrument prin care statul își întărește capacitatea de intervenție cât se poate de rapidă.

„Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie”, se arată în mesaj.

„Este un pas deosebit de important către conștientizarea cauzelor abuzurilor și violenței îndreptate împotriva femeilor, dar și către o justiție mai eficientă, mai umană, care nu doar sancționează dur agresorii, ci înțelege și previne activ suferința celor mai vulnerabili dintre noi”, a scris Nicușor Dan.

Criză ecologică în Grecia: deșeuri din ferme abandonate ajung în mare

La finalul lunii februarie, un obiect masiv din plastic, de culoare neagră, a fost observat în Marea Ionică, în apropiere de Ithaca. Deși inițial a stârnit confuzie în rândul localnicilor, pescarii și profesioniștii din domeniul maritim au recunoscut rapid despre ce este vorba: o componentă a unei ferme piscicole abandonate. Structura, asemănătoare unui inel de mari dimensiuni, reprezenta un risc serios pentru navele care tranzitau zona, în special pe timpul nopții, mai scrie Euronews.

„Mulți vase trec prin acea zonă, iar obiectul era periculos nu doar pentru siguranța navelor, ci și pentru oameni”, a explicat Veronica Mikos, reprezentanta organizației de conservare marină Healthy Seas. Echipajul unei nave a alertat imediat paza de coastă, care a intervenit și a remorcat obiectul până la țărm, unde a fost scos din apă cu ajutorul unui vehicul.

O problemă mai veche, nerezolvată

Primarul insulei, Dionysis Stanitsas, a confirmat că situații de acest tip sunt frecvente. „Am reușit să eliminăm fermele piscicole abandonate de pe insulă în urmă cu câțiva ani, dar fragmente din acestea au ajuns în mare și continuă să creeze probleme”, a declarat acesta. Edilul a subliniat că autoritățile locale nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona astfel de intervenții costisitoare. Din acest motiv sprijinul organizațiilor de mediu este esențial.

Resturile provin din alte regiuni

Potrivit organizației Healthy Seas, structura descoperită nu aparținea fermelor piscicole de pe Ithaca. Ea provenea dintr-o instalație situată pe coasta regiunii Aetolia-Acarnania, în vestul Greciei. După desprindere, proprietarul nu ar fi luat nicio măsură și nu ar fi informat autoritățile. Obiectul a plutit timp de aproximativ două luni înainte de a ajunge în apropierea insulei. „Sistemul trebuie să se schimbe. Există legi, dar nu sunt aplicate corespunzător. Proprietarii ar trebui să se asigure că echipamentele sunt îndepărtate și curățate. Dacă nu, autoritățile ar trebui să intervină”, a declarat Mikos.

Poluare persistentă și impact asupra mediului

Problema nu este una nouă. În ultimii ani, scafandri voluntari au intervenit în repetate rânduri pentru a îndepărta tone de plase, cuști metalice și alte deșeuri rămase după închiderea fermelor piscicole. Aceste materiale, cunoscute drept „plase fantomă”, continuă să polueze mediul marin și să reprezinte un pericol pentru fauna locală, devenind capcane pentru pești și alte viețuitoare. De asemenea, clădirile abandonate ale fostelor ferme continuă să se degradeze, iar fragmente din acestea – lemn, plastic sau polistiren – ajung periodic în apă.

Autorități blocate de birocrație

Deși autoritățile locale au informat instituțiile regionale și Ministerul Mediului, intervențiile întârzie. Potrivit informațiilor disponibile, unele instituții invocă faptul că siturile respective sunt proprietăți private, ceea ce limitează posibilitatea de intervenție directă. Organizațiile de mediu avertizează că fenomenul nu este izolat. „Am realizat că nu este un caz singular. Există ferme piscicole abandonate peste tot în Grecia”, a spus Veronica Mikos.

Uniunea Europeană intensifică testele de criză

La un summit din Cipru, care începe joi, liderii vor lucra la „un plan operațional” pentru a utiliza la maximum resursele militare, de securitate, de politică comercială și alte resurse ale Uniunii Europene în perioade de nevoie, a declarat președintele cipriot Nikos Christodoulides pentru Associated Press.

La mijlocul lunii mai, reprezentanții UE vor participa la „exerciții practice” pentru a analiza modul în care articolul 42.7 din tratatele blocului comunitar ar putea fi utilizat pentru a oferi asistență colectivă unei națiuni în cazul unui atac sau al unei invazii din partea unei țări precum Rusia .

Miniștrii apărării din Uniunea Europeană sunt așteptați să efectueze teste similare câteva săptămâni mai târziu. Exercițiile se concentrează pe luarea deciziilor politice și nu implică forțe armate, agenții guvernamentale sau alte resurse de pe teren.

Articol activat o singură dată de Uniunea Europeană

Conform garanției de securitate prevăzute la Articolul 5 al NATO, un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor aliaților și necesită un răspuns colectiv, adesea, deși nu exclusiv, prin mijloace militare. A fost activată o singură dată, în sprijinul Statelor Unite după atacurile din 11 septembrie.

Articolul 42.7 al UE, care a fost redactat pentru a evita conflictul cu articolul 5, a fost, de asemenea, utilizat o singură dată, la cererea Franței, în urma atacurilor teroriste de la Paris din 2015, care au soldat cu peste 130 de morți și peste 400 de răniți.

 

Bărbat de 45 de ani, lovit mortal de tren în Chitila. Poliția a deschis o anchetă

Potrivit informațiilor transmise de IPJ Ilfov, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au fost sesizați în jurul orei 10:18 cu privire la producerea accidentului. Din primele verificări, reiese că bărbatul a fost surprins și accidentat mortal de un tren care circula pe ruta București Nord – Ploiești Sud. Impactul s-a produs la ieșirea din stația CFR Chitila, iar echipajele ajunse la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Conform procedurilor, mecanicul locomotivei a fost testat cu aparatul etilotest. Rezultatul a fost negativ, au precizat polițiștii. Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs tragedia. „Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru stabilirea tuturor cauzelor și luarea măsurilor legale care se impun”, au transmis reprezentanții IPJ Ilfov. Nu este clar, deocamdată, dacă este vorba despre un accident sau alte împrejurări care au dus la producerea incidentului.

Purtătorul de cuvânt al Executivului: „Guvernul își continuă activitatea normal”. În ce stadiu este lista lui Ilie Bolojan cu potențiali interimari

„Procedura legală, că numai despre ea vă pot vorbi, este că după ce aceste demisii vor fi depuse și înregistrate la Cancelaria premierului, momentul îl vom vedea, nu am o confirmare oficială a vreunui moment, împreună cu propunerile de interimari vor fi trimise la Palatul Cotroceni, la Președinția României, în vederea aprobării și emiterii de decretelor de revocare, respectiv de numire în funcția de interimar. După care Guvernul își continuă activitatea normal, este ceea ce a subliniat și premierul la finalul ședinței de Guvern”, a spus Ioana Dogioiu.

Potrivit oficialului, sunt proiecte foarte importante în derulare, cel mai important fiind PNRR.

„Guvernul are puteri depline, interimate sunt la ministere, dar și acolo lucrurile funcționează normal. Și ceea ce  mai cerut premierul este ca din ministere să fie păstrați sau eliberați din funcții exclusiv – repet, exclusiv – pe criteriul competenței și a felului în care își fac datoria, nu pe criterii politice”, a spus purtătorul de cuvânt al premierului.

Întrebată cum sunt alocate mandatele interimare, dacă în funcție de ponderea partidelor în Guvern, Ioana Dogioiu a declarat că premierul încă se gândește la lista finală.

„Deocamdată, dl prim-ministru încă lucrează la o potențială listă, care, sigur, va fi activată în funcție de depunerea demisiilor de către miniștrii susținuți de PSD”, a declarat Iona Dogioiu, subliniind că aceasta nu e definitivată la momentul declarațiilor din briefingul de presă de la Palatul Victoria.

Traseul demisiilor

Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că membrii Guvernului susținuți de PSD își depun demisiile la ora 14:00.

PSD are șase portofolii ministeriale. Pleacă din Guvern: ministrul Transporturilor Ciprian Șerban, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Muncii Florin Manole.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că social-democrații nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Partidul este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit.

La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice. Sunt vizate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR.

Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile.