Deficitul bugetar al României s-a redus la 22 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026, echivalentul a 1% din PIB, față de aproximativ 44 de miliarde de lei și 2,3% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta a subliniat că evoluția reflectă o ajustare semnificativă a finanțelor publice și o reducere a dezechilibrelor bugetare.

„Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferența dintre ce încasează și ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puține împrumuturi și, implicit, mai puțină presiune pe taxe în viitor. Am întărit încrederea investitorilor şi a piețelor externe, pentru a genera noi locuri de muncă în România, dezvoltare și stabilitate economică”, a scris ministrul într-o postare pe Facebook.

Nazare a precizat că aceste rezultate vin în urma măsurilor adoptate alături de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unui program de consolidare fiscală.

„Aceste evoluții nu sunt întâmplătoare. Alături de premierul Ilie Bolojan am pus în aplicare un program de consolidare bugetară care produce rezultate concrete. Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte”, a adăugat Nazare.

Obiectivul României privind deficitul bugetar: reducerea sub 3% până în 2030

În contextul în care deficitul României a fost de 9,3% din PIB în 2024, autoritățile și-au propus reducerea acestuia sub 3% până în 2030.

„Este o performanță cu atât mai importantă în contextul în care România a pornit cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, pe care ne-am angajat să îl reducem sub 3% până în 2030. Faptul că deja vedem ajustări semnificative arată că direcția este corectă și credibilă. Dar la fel de important ca rezultatele este modul în care le obținem: cu stabilitate”, a explicat ministrul Finanțelor.

Totodată, oficialul a avertizat și asupra riscurilor instabilității politice de la noi din țară.

„Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor, care ne afectează pe toți. România a câștigat un capital semnificativ de încredere în doar 10 luni – este esențial să nu o pierdem”, a mai spus ministrul.

Pentru finalul anului 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB, iar prioritatea rămâne „dezvoltarea țării, echilibrul şi managementul responsabil al banilor publici”, a conchis ministrul Nazare.

Islanda se pregătește pentru un referendum în august privind reluarea negocierilor de aderare la UE, confruntându-se cu preocupări legate de securitate, accentuate din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda.

Cererea anterioară a Islandei de aderare la UE, de acum mai bine de un deceniu, a fost înghețată după o confruntare cu Bruxelles-ul privind drepturile de pescuit.

Însă Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a declarat pentru FT că există „cu siguranță loc de flexibilitate” în timp ce blocul își revizuiește politica de acvacultură veche de zeci de ani. Întrebat dacă UE ar fi deschisă să ofere Islandei scutiri, comisarul a răspuns: „Da, da. Va face parte din discuții.”

„Putem găsi soluții la problemele care reprezintă o provocare, cum ar fi acordurile de partajare a stocurilor de pește comune”, a declarat Kadis. „Islanda și Uniunea Europeană se apropie… ținând cont de evoluțiile geopolitice recente.”

Comisia Europeană și-a intensificat regândirea strategiei sale arctice de când retorica lui Trump privind Groenlanda, un teritoriu danez semi-autonom, a atins un punct culminant la începutul acestui an. Oficialii islandezi au fost zdruncinați de faptul că Trump a confundat în mod repetat Groenlanda cu Islanda atunci când a revendicat marea insulă arctică.

Eforturile UE de a atrage noi membri fac parte, de asemenea, dintr- o schimbare mai amplă de la invazia la scară largă a Rusiei , Bruxelles-ul reelaborând în prezent procesul de aderare pentru Ucraina. Între timp, incertitudinea cu privire la angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile blocului comunitar de a-și consolida propria securitate și de a apropia țările vecine.

Kadis, un fost ministru grec al agriculturii, a adăugat că politicile flexibile în domeniul pescuitului ar putea, de asemenea, să facă integrarea mai atractivă pentru „alte țări cu aceleași idei”, cum ar fi Norvegia, unde disputele privind produsele marine au fost un factor cheie în respingerea de către statul petrolier a aderării la UE în 1994.

Pescuitul este, de asemenea, un punct de blocaj în eforturile de îmbunătățire a relației UE cu Regatul Unit după Brexit.

În 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea bunurilor exportate de Islanda, potrivit Oficiului Național de Statistică din Islanda.

Unii diplomați au sugerat că amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda să considere clauza de sprijin militar a UE și noua concentrare asupra politicii de apărare drept motive pentru aderarea la blocul comunitar.

Aderarea la UE este controversată în Islanda

Însă aderarea la UE a fost mult timp controversată în Islanda. Sondajele recente arată 47% împotrivă și 40% pentru aderare, pescuitul rămânând problema decisivă.

Oficialii și diplomații spun că, fără o oarecare formă de flexibilitate în această chestiune, adesea considerată la fel de importantă pentru Islanda precum sunt mașinile pentru Germania, aderarea la UE este puțin probabilă.

„Ne-am construit pescuitul ca pe o afacere, în timp ce în UE pescuitul este încă tratat ca o politică regională, este subvenționat. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.

Ei au adăugat însă că contextul geopolitic s-a „schimbat total” de la ultima rundă de discuții, Reykjavik fiind din ce în ce mai nervoasă în legătură cu modul de gândire al Washingtonului în urma crizei din Groenlanda. Islanda, deși membru fondator al NATO, nu are propria armată permanentă și este acoperită de aceleași acorduri de apărare din epoca Războiului Rece cu SUA, care datează din 1951.

Un alt oficial a declarat că apartenența la UE a căpătat o nouă importanță din perspectiva securității, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte restrâns… o excepție privind pescuitul ar putea schimba cu siguranță lucrurile.”

Politica UE în domeniul pescuitului, din 1970, a stârnit, de asemenea, atenția actualelor state membre. Într-o scrisoare comună adresată Kadis, consultată de FT, 12 state membre, inclusiv Germania și Franța, au avertizat că povara administrativă asupra pescuitului a devenit atât de complexă încât creează dificultăți în operațiunile zilnice.

Un diplomat a descris politicile ca fiind „super complexe și de modă veche”, adăugând: „Nu am întâlnit pe nimeni la Bruxelles care să le înțeleagă cu adevărat”.

Kadis a declarat că simplificarea va fi unul dintre principalele elemente ale politicii reînnoite, care ar include „modernizarea și decarbonizarea flotei de pescuit”, atragerea „tinerei generații” și modernizarea „cadrului de reglementare, simplificându-l și făcându-l mai puțin birocratic”.

Prințul Harry a sosit joi, la Kiev, într-o vizită neanunțată care va dura două zile, pentru a-și manifesta sprijinul față de Ucraina. Vizita sa are loc într-un moment în care atenția lumii s-a îndreptat către războiul din Orientul Mijlociu.

„Mă bucur să mă întorc în Ucraina”, a declarat prințul Harry la sosirea sa într-o gară din Kiev, joi dimineața, notează agenția Reuters.

Ducele de Sussex urmează să participe la o conferință de securitate, care va avea loc la Kiev.

Ucraina este „o țară care apără cu curaj și succes flancul estic al Europei. (…) este important să nu pierdem din vedere semnificația acestui lucru”, a spus Prințul Harry, potrivit sursei citate.

BREAKING: Prince Harry has arrived in Ukraine for an unannounced visit to Kyiv. pic.twitter.com/evFmkuPQS6

— Chris Ship (@chrisshipitv) April 23, 2026

În timpul vizitei sale de două zile în capitala Ucrainei, se așteaptă ca el să viziteze organizația caritabilă de deminare HALO Trust, susținută de regretata sa mamă, prințesa Diana. De asemenea, el se va petrece timp și cu participanții ucraineni ai Fundației sale Invictus Games, care ajută veteranii răniți să se recupereze prin sport, informează postul britanic ITV.

Prințul Harry a mai vizitat Ucraina de două ori anul trecut, în aprilie și în septembrie.

Motorina cea mai ieftină se vinde, joi în București, în rețeaua Petrom, unde litrul costă 8,33 de lei. În Capitală benzina poate fi cumpărată cu 8,07 lei, litrul iar litrul de GPL se vinde cu 4,17 lei, potrivit site-ului peco-online.

În marile orașe ale țării, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, prețurile sunt asemănătoare la benzină și motorină, dar ceva mai mari la GPL, prețul ajungând până la 4,31 lei, per litru.

Prețurile rămân în continuare mari comparativ cu 2025, când media era de 7,32 lei/litru la benzină și 7,55 lei/litru la motorină.

Datele statistice din ultimii ani arată clar că nivelul actual al carburanților rămâne ridicat față de perioadele anterioare. De exemplu, în 2024 mediile anuale au fost de 7,13 lei/litru la benzină și 7,30 lei/litru la motorină, iar în 2023 de 6,75 lei/litru, respectiv 7,18 lei/litru.

Potrivit analizei realizate de organizația Environmental Working Group (EWG) și citată de CNN, peste 62 de milioane de americani – aproximativ 1 din 5 – sunt expuși la concentrații potențial periculoase de nitrați în apa de la robinet. Nitrații sunt compuși naturali, prezenți în aer, apă și sol, dar devin problematici atunci când ajung în sistemele de apă potabilă în urma utilizării fertilizanților agricoli. Aceștia pot pătrunde în pânza freatică și în râuri, ajungând ulterior în rețelele publice de alimentare. Substanța este invizibilă, fără gust sau miros, ceea ce face dificilă detectarea fără analize specializate.

Riscuri pentru sănătate chiar și la niveluri mai mici

Deși limita legală stabilită în SUA pentru nitrați în apa potabilă este de 10 miligrame pe litru- standard stabilit încă din 1962 – cercetări recente sugerează că efecte negative pot apărea la valori mult mai mici. Studiile citate în raport indică posibile legături între expunerea la nitrați și afecțiuni precum:

• cancer gastric, de colon, de rinichi și vezică,
• boli tiroidiene,
• nașteri premature și malformații congenitale.

Cercetătorii au analizat date din aproape 50.000 de sisteme publice de apă din toate statele americane, pentru perioada 2021–2023. Rezultatele arată că peste 6.000 de sisteme de apă, care deservesc 62,1 milioane de persoane, au avut niveluri de cel puțin 3 mg/l iar peste 3.200 de sisteme au depășit 5 mg/l, nivel asociat cu anumite tipuri de cancer.

Contaminare în orașe mari și comunități mici

Problema nu este limitată la zonele agricole. Datele indică prezența nitraților și în marile orașe americane. Printre zonele unde au fost înregistrate valori ridicate se numără:

• Los Angeles,
• Phoenix,
• Philadelphia,
• Las Vegas,
• San Jose,
• Columbus.

În același timp, cele mai ridicate niveluri au fost identificate în sisteme mici, bazate pe apă din puțuri. Unele comunități au raportat valori de două sau chiar trei ori peste limita legală. De exemplu în Fresno, peste 500.000 de persoane au fost expuse la niveluri de până la 14 mg/l iar
în Garden City (Kansas), aproximativ 35.000 de oameni au avut apă cu până la 37 mg/l.
S-a constatat și că într-o comunitate din California, nivelul a ajuns la 50 mg/l.

Cauze: agricultură, dar nu numai

Specialiștii indică fertilizanții agricoli și dejecțiile provenite din zootehnie drept principale surse ale contaminării. Apa de ploaie și irigațiile transportă acești compuși în sol și în rezervele de apă. Reprezentanții industriei fertilizanților susțin însă că fenomenul este mai complex și nu poate fi atribuit exclusiv agriculturii. Alte surse includ sistemele septice, scurgerile urbane și poluarea atmosferică.

Costuri mari și soluții limitate

Reducerea nivelului de nitrați din apă implică investiții semnificative. De exemplu, orașul Des Moines a construit una dintre cele mai mari instalații de eliminare a nitraților din lume, cu costuri de operare de peste 10.000 de dolari pe zi. Pentru consumatori, experții recomandă utilizarea sistemelor de filtrare prin osmoză inversă, care pot elimina până la 99% din contaminanți. Acestea sunt destinate în special apei utilizate pentru băut și gătit.

În lipsa unor reglementări mai stricte, responsabilitatea rămâne în mare parte la nivel individual. Specialiștii recomandă verificarea calității apei în funcție de codul poștal și adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea riscurilor. Problema, spun cercetătorii, nu este una locală, ci una sistemică, care afectează atât comunități mici, cât și marile centre urbane.

„Această decizie reprezintă un gest de responsabilitate politică și are ca scop protejarea activității organizației județene, precum și menținerea unui climat de normalitate instituțională”, se arată în comunicatul emis.

Potrivit sursei citate, „Dinu Iancu-Sălăjanu va utiliza toate căile legale pentru a demonstra că și-a exercitat atribuțiile cu respectarea legii”.

PNL Sălaj și-a reafirmat atașamentul față de statul de drept, de buna funcționare a instituțiilor publice și respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean, inclusiv prezumția de nevinovăție.

Președintele CJ Sălaj, liberalul Dinu Iancu Sălăjanu, a fost plasat de DNA sub măsura preventivă a controlului judiciar, alături de alte 2 persoane. Dinu Iancu-Sălăjanu este și un lider important al PNL, acesta fiind membru în Biroul Executiv reprezentând Regiunea Nord-Vest.

Comisia juridică a Parlamentului European (JURI) a votat joi, cu o majoritate covârșitoare, pentru ridicarea imunității europarlamentarului Diana Șoșoacă, într-un dosar penal deschis de procurorii din România, spun sursele politice pentru MEDIAFAX.

Următorul pas este votul final în plenul Parlamentului European, așteptat cel mai probabil săptămâna viitoare.

Decizia din comisie a fost luată cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere.

Solicitarea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul Instanței Supreme încă din septembrie 2025, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a persoanei care face obiectul prezentei investigații penale” se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit unor surse judiciare, persoana vizată este Diana Iovanovici Șoșoacă.

Procurorii PÎCCJ au dispus „efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană, membru al Parlamentului European”, aceasta fiind cercetată pentru mai multe infracțiuni.

Potrivit unor informații apărute în The New York Times, agenți federali au demarat verificări după ce jurnalista Elizabeth Williamson a publicat un material exploziv. Acesta prezenta modul în care Kash Patel ar fi folosit resurse ale FBI pentru a oferi protecție și transport partenerei sale. În cadrul verificărilor, autoritățile au intervievat persoana vizată de articol. Totodată au analizat activitatea jurnalistei, inclusiv prin consultarea unor baze de date. La un moment dat, s-ar fi luat în calcul inclusiv aplicarea legislației privind hărțuirea. Cu toate acestea, oficiali din cadrul Departamentului de Justiție au concluzionat că nu există o bază legală pentru continuarea anchetei, iar FBI a transmis ulterior că nu urmărește deschiderea unui caz.

Dispută privind limitele jurnalismului și articolul care a declanșat reacția

Instituția a invocat îngrijorări legate de metodele de documentare utilizate, sugerând că acestea ar fi putut depăși limitele legale. Totuși, potrivit redacției The New York Times, jurnalista a respectat procedurile obișnuite, care includ contactarea surselor și solicitarea de puncte de vedere. Editorul publicației a criticat ferm demersul autorităților, calificându-l drept o tentativă de intimidare a presei și o încălcare a drepturilor constituționale privind libertatea de exprimare.

Materialul publicat la finalul lunii februarie relata că partenera lui Kash Patel ar fi beneficiat de protecție asigurată de agenți specializați ai FBI, inclusiv în contexte personale. Informațiile au alimentat dezbateri privind utilizarea resurselor publice în scopuri private. FBI a justificat măsurile prin existența unor amenințări la adresa persoanei respective, fără a contesta însă acuratețea informațiilor publicate.

Tensiuni între administrație și presă

Cazul este considerat de analiști un exemplu al relației tensionate dintre administrația americană și mass-media. În ultimii ani, jurnaliștii au fost tot mai des implicați în investigații, fie ca martori în cazuri de scurgeri de informații, fie în situații controversate legate de activitatea lor profesională. În paralel, au existat și alte episoade sensibile, inclusiv percheziții la domiciliile unor reporteri sau restricții privind accesul presei la anumite evenimente oficiale.

Denumit Sky Map, sistemul utilizat este folosit de armata ucraineană pentru detectarea și coordonarea interceptării dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, de fabricație iraniană, potrivit The Ukrainian Review. Platforma integrează date din radare și senzori pentru a identifica rapid amenințările și a permite reacții în timp real.

Ucrainenii instruiesc militarii americani

Specialiștii ucraineni instruiesc deja personalul militar american pentru operarea sistemului. Instalarea acestuia la bază a avut loc după mai multe atacuri cu drone iraniene asupra pozițiilor americane, care au provocat pierderi de echipamente și moartea unui militar.

Creșterea utilizării dronelor ieftine în conflictele moderne determină Pentagonul să accelereze investițiile în sisteme anti-dronă. Analiștii de securitate consideră că apelul la expertiza ucraineană scoate în evidență vulnerabilități existente în apărarea antiaeriană a SUA, relatează presa ucraineană.

Sprijinul, la cererea SUA

Ucraina a acumulat o experiență semnificativă în combaterea dronelor iraniene în războiul cu Rusia și a început să o împărtășească partenerilor. Anterior, Washingtonul a cerut sprijinul Kievului pentru a face față amenințărilor similare din Orientul Mijlociu.

De asemenea, Ucraina a trimis experți și drone interceptoare în regiune pentru a ajuta la protejarea bazelor americane din Iordania împotriva atacurilor cu drone ale Iranului.

Muzicianul american în vârstă de 21 de ani, al cărui nume real este David Anthony Burke, era anchetat de un mare juriu după ce, în septembrie, a fost găsit cadavrul dezmembrat și în stare de descompunere al lui Celeste Rivas Hernandez într-o mașină înregistrată pe numele său.

El a fost arestat joia trecută și acuzat luni de uciderea fetiței, potrivit SkyNews.

El a pledat nevinovat la acuzațiile de crimă de gradul întâi, acte obscene și lascive cu o persoană sub 14 ani și mutilarea unui cadavru.

Moartea fetei a fost declarată omucidere în raportul post-mortem al Biroului Medicului Legist al Comitatului Los Angeles.

S-a constatat că ea avea răni semnificative la torace, probabil cauzate de un obiect ascuțit.

Cadavrul ei era atât de degradat încât experții nu au putut stabili culoarea ochilor. De asemenea, unele părți ale corpului îi lipseau.

Raportul, publicat miercuri, a fost blocat de luni de zile.

Un judecător a dispus sigilarea raportului în noiembrie, la cererea autorităților de aplicare a legii.

Însă procurorii au acceptat săptămâna aceasta să permită publicarea acestuia.

Omagiu adus de familie „fetei frumoase și puternice”

Părinții victimei, Jesus Rivas și Mercedes Martinez, i-au adus un omagiu, spunând că era „o fată frumoasă și puternică, căreia îi plăcea să cânte și să danseze”, în prima lor declarație publică.

„O iubim foarte mult și ea ne spunea mereu că ne iubește. Ne este foarte dor de ea”, au spus părinții fetei.

Procurorii susțin că Burke a ucis-o pe fată deoarece aceasta amenințase că va raporta că au avut o relație sexuală care a început când ea avea 13 ani, iar el se temea că acest lucru i-ar fi ruinat cariera în ascensiune.

O plângere penală susține că el a ucis-o cu un obiect ascuțit și i-a dezmembrat cadavrul aproximativ două săptămâni mai târziu.

Medicul legist șef al județului Los Angeles, dr. Odey C. Ukpo, a declarat: „După câteva luni, sunt recunoscător că aceste informații pot fi acum făcute publice, nu numai pentru public, ci și pentru familia îndoliată care îndură pierderea. Este de neînțeles că au trebuit să aștepte atât de mult pentru a afla ce s-a întâmplat cu fiica lor”.