“I want it to remain a pro-European coalition. I have said time and again that the Social Democratic Party does not want—and we have proven this—to form a majority with, let’s say, anti-European parties. And we will never vote for minority governments. If the solution that emerges meets the PSD’s requirements—which will be determined following Monday’s consultations and could lead to such an outcome—the Social Democratic Party is, of course, prepared to take over the government. Obviously. We’re in first place,” says Grindeanu.

“We are not alone. The PSD currently has, in Parliament, a DRT with risk distributed. It’s somewhere around 27–28%. How much is the USR plus the PNL combined? I’m referring to the number of MPs. Roughly the same. There’s still a ways to go to reach a majority. No one can form a majority right now without the PSD and without the AUR.”

According to the PSD leader, “either you form a majority that includes the PSD, or you form a majority that includes the AUR. Otherwise, based on the math—let’s say, these arithmetic calculations—you won’t get a majority in Parliament. Perhaps there is a majority even without the PSD, as I said earlier. We will not be part of a majority of that kind. But the others may want it.”

Cercetătorii de la Universitatea Humboldt din Berlin, conduși de Markus Wettstein, au analizat răspunsurile participanților la un amplu studiu german privind îmbătrânirea. Au fost urmăriți oameni născuți între 1911 și 1974. Fiecare a răspuns, de una până la opt ori pe parcursul a 25 de ani, la aceeași întrebare: „La ce vârstă ai descrie pe cineva ca fiind vârstnic?”, potrivit Focus.

Generații diferite, răspunsuri diferite

Rezultatele arată o tendință clară: fiecare generație plasează debutul bătrâneții mai târziu decât cea anterioară.

Cei născuți în 1931 considerau, la 65 de ani, că bătrânețea începe la 74 de ani. Generația din 1944 ridica această limită la 75 de ani, tot la vârsta de 65 de ani. Modelele sugerează că cei născuți în 1911 ar fi plasat debutul bătrâneții la aproximativ 71 de ani.

Limita se mută odată cu vârsta fiecăruia

Un alt fenomen surprinzător apare la nivel individual. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, tind să mute și ei limita mai departe față de vârsta lor actuală.

Cu alte cuvinte, la 60 de ani consideri că bătrânețea începe la 75. La 70 de ani, o muți la 80. Cercetătorii sugerează că acest mecanism este legat de stereotipurile negative asociate bătrâneții, mai ales în cultura occidentală.

Tendința se stabilizează la generațiile recente

Studiul constată că această evoluție nu este nelimitată. Între cei născuți între 1936–1951 și cei născuți între 1952–1974 nu apar diferențe semnificative de percepție.

Aceasta sugerează că limita percepută a bătrâneții s-a stabilizat în ultimele decenii, chiar dacă rămâne mai ridicată decât era acum jumătate de secol.

Cine mută limita mai departe și cine o apropie

Femeile tind să amâne debutul bătrâneții puțin mai mult decât bărbații. Persoanele cu sănătate precară, în schimb, plasează această limită mai devreme decât cele sănătoase.

Nici educația, nici vârsta subiectivă percepută nu explică singure tendința generală. Cercetătorii indică două cauze probabile: creșterea speranței de viață și ieșirea la pensie la vârste tot mai înaintate.

De ce contează cum definim bătrânețea

Modul în care o societate definește bătrânețea influențează politicile de sănătate, pensionare și îngrijire socială. O limită percepută tot mai târziu poate reflecta o realitate biologică, dar și o rezistență culturală față de ideea de îmbătrânire.

Liderul social-democrat a postat vineri pe Facebook imagini de la Memorialul Durerii din Sighet.

Spune că acest loc poartă greutatea suferinței a mii de români, dar că pentru el „nu reprezintă doar o lecție abstractă de istorie, ci o rană vie din istoria propriei familii”.

Președintele PSD susține că, la secțiunea dedicată Banatului, se află și fotografia bunicului său, Mihai Imbrescu, „omul curajos care m-a crescut”.

„Pentru că a ales să nu tacă și să sprijine mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Banatului, a plătit cu ani grei de temniță și muncă silnică la Caransebeș, Timișoara și în lagărele de la Canal. Deși calvarul său nu s-a consumat în celulele de la Sighet, spiritul și jertfa sa se regăsesc în fiecare nume de pe aceste panouri”, a scris Grindeanu pe rețelele de socializare.

El adaugă că suferința bunicului său, la fel ca cea a tuturor celor onorați la Sighet, trebuie să ne aducă aminte că avem datoria de a nu uita și de a apăra zi de zi valorile democratice: „Și, mai ales, de a ne asigura că umbrele acelui trecut nu vor mai întuneca vreodată destinul României”.

Etapa din Superliga propune mai multe dueluri importante, cel mai așteptat fiind derbiul dintre Dinamo București și FC Rapid București, programat duminică seară.

De asemenea, sâmbătă se joacă derbiul Clujului, între vicecampioana CFR și actualul lider al campionatului – Universitatea.

Programul complet al etapei:

Play-off

Sâmbătă, 25 aprilie:

20:30 – CFR Cluj – Universitatea Cluj

Duminică, 26 aprilie:

21:00 – Dinamo București – FC Rapid București

Luni, 27 aprilie:

20:30 – FC Argeș – Universitatea Craiova

Play-out

Vineri, 24 aprilie:

17:30 – AFC Hermannstadt – FK Csikszereda Miercurea Ciuc
20:30 – FCSB – Petrolul Ploiești

Sâmbătă, 25 aprilie:

15:00 – FC Botoșani – Oțelul Galați

Duminică, 26 aprilie:

14:00 – UTA Arad – Farul Constanța

Luni, 27 aprilie:

17:30 – FC Metaloglobus București – Unirea Slobozia

Rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană a atins în 2025 cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată – 76,1%, echivalentul a 197,7 milioane de persoane angajate. România rămâne însă printre ultimele trei state membre, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În 2025, 76,1% din populația UE cu vârste între 20 și 64 de ani era angajată. Este cel mai mare procent înregistrat de la debutul seriei cronologice, în 2009. Față de 2024, rata a crescut cu 0,3 puncte procentuale. Față de 2023, avansul este de 0,8 puncte procentuale.

Liderii europeni la ocuparea forței de muncă

Trei state membre domină clasamentul european. Malta conduce cu o rată de ocupare de 83,6%. Urmează Țările de Jos, cu 83,4%, și Cehia, cu 82,9%, conform Eurostat.

La polul opus, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,6%), România (69,0%) și Grecia (71,0%). Cele trei țări rămân semnificativ sub media UE.

România, în coada clasamentului

Cu o rată de ocupare de 69%, România se situează pe locul doi de la coadă în UE. Decalajul față de media europeană este de peste 7 puncte procentuale. Față de Malta, liderul clasamentului, diferența ajunge la aproape 15 puncte.

Bărbații, mai angajați decât femeile în aproape toată UE

În 2025, în toate statele membre, cu o singură excepție – Lituania -, bărbații au avut o rată de ocupare mai ridicată decât femeile.

La nivel european, rata de ocupare masculină a fost de 80,9%. Malta (89,1%), Cehia (88,2%) și Țările de Jos (87,2%) au înregistrat cele mai ridicate valori. Cele mai scăzute rate masculine au fost în Belgia (76,4%), Croația (76,8%) și Finlanda (77,0%).

Pentru femei, rata medie în UE a fost de 71,3%. Estonia (81,4%), Lituania (80,3%) și Suedia (79,8%) conduc acest clasament. La coada listei se află Italia (58,0%), România (59,5%) și Grecia (62,3%).

Decalajul de gen, cel mai mare în România și Italia

Diferența dintre ratele de ocupare masculine și feminine a fost, în medie, de 9,6 puncte procentuale la nivelul UE.

România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de gen din UE: 18,7 puncte procentuale. Cea mai mare diferență este în Italia, cu 19,1 puncte procentuale. Grecia urmează cu 17,4 puncte procentuale.

La celălalt capăt al clasamentului, Estonia înregistrează o diferență de doar 0,5 puncte procentuale. Lituania este singura țară unde femeile depășesc bărbații la rata de ocupare, cu -0,6 puncte procentuale.

Autoritățile au înregistrat un total de 85.837 de infracțiuni motivate politic în 2025, în creștere cu 2% față de 2024 – aceasta fiind cea mai mare cifră de la începutul sondajului comun federal-landic în 2001, potrivit Anadolu.

Numai din 2015, numărul infracțiunilor înregistrate a fost mai mult decât dublu, a relatat cotidianul Suddeutsche Zeitung, citând documente de la Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA).

Conform cifrelor, infracțiunile comise de extrema dreaptă reprezintă de departe cea mai mare problemă din Germania, cu 42.544 de infracțiuni comise în 2025.

Al doilea cel mai mare număr de cazuri, cu 13.490 de infracțiuni, a fost înregistrat în tabăra politică de extremă stânga.

Ancheta au atribuit numărul mare de infracțiuni motivate politic, printre altele, alegerilor federale anticipate din februarie 2025 și numeroaselor infracțiuni conexe împotriva oponenților politici.

Cu toate acestea, aceștia au remarcat și faptul că numeroase crize internaționale, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, au avut un impact asupra Germaniei.

În aproximativ 6.886 de cazuri, poliția a presupus un motiv ideologic străin, iar în 1.983 de cazuri, un motiv religios.

În aproximativ 20.934 de cazuri, însă, cazurile nu au putut fi legate cu precizie de un motiv anume.

Președintele Nayib Bukele a promulgat o serie de amendamente constituționale care permit condamnarea la închisoare pe viață a copiilor începând de la vârsta de 12 ani, în cazuri de crimă, viol sau complicitate la aceste infracțiuni.

Măsura, adoptată anterior de parlamentul dominat de partidul de guvernământ Nuevas Ideas, marchează o nouă etapă în politica de securitate dură promovată de liderul țării.

Potrivit noilor prevederi, pedeapsa maximă — care până recent era de 60 de ani pentru adulți — poate fi aplicată inclusiv minorilor de peste 12 ani, dar și persoanelor acuzate de „terorism”, categorie în care sunt incluși membri ai organizațiilor criminale.

Reformă într-un context politic tensionat

Modificările vin pe fondul unei serii mai ample de reforme constituționale inițiate de Bukele în ultimii ani.

În 2021, președintele a înlocuit judecătorii Curții Constituționale cu magistrați considerați loiali, iar ulterior a eliminat limitele de realegere, deschizând calea pentru menținerea sa la putere pe termen nelimitat.

Mandatul prezidențial a fost, de asemenea, extins de la cinci la șase ani.

Stare de urgență prelungită și arestări în masă

Noua lege se înscrie în strategia de combatere a criminalității lansată în 2022, când autoritățile au instituit starea de urgență pentru a lupta împotriva bandelor.

Aceasta a fost prelungită de zeci de ori și rămâne în vigoare.

De atunci, peste 90.000 de persoane au fost arestate, iar mai mult de 1% din populația țării se află în detenție.

În multe cazuri, susțin organizațiile pentru drepturile omului, arestații sunt plasați în arest preventiv fără acces real la avocați, iar procesele sunt amânate ani de zile sau se desfășoară în regim de „procese de masă”.

Popularitate ridicată, dar controverse majore

Guvernul susține că măsurile au dus la o scădere drastică a criminalității și la dispariția bandelor de pe străzi.

Popularitatea lui Bukele rămâne extrem de ridicată, sondajele indicând un nivel de susținere de peste 90%.

Totuși, investigații recente ridică semne de întrebare privind amploarea abuzurilor.

O analiză publicată de cotidianul El País sugerează că cel puțin 33.000 dintre cei arestați nu erau înregistrați ca membri ai unor bande la momentul reținerii, iar motivele arestării rămân neclare.

Decese în detenție și acuzații de abuzuri

Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra condițiilor din închisori.

Potrivit ONG-ului Socorro Jurídico Humanitario, peste 500 de persoane au murit în detenție de la introducerea stării de urgență, majoritatea fără a fi fost judecate.

Datele indică faptul că:

• aproximativ 94% dintre cei decedați nu erau membri dovediți ai unor bande
• o parte dintre decese ar fi fost cauzate de violență fizică
• altele sunt puse pe seama lipsei de îngrijire medicală

Organizațiile susțin că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, invocând lipsa de transparență și existența unor presupuse gropi comune.

Un lider între eficiență și autoritarism

În fața criticilor, președintele salvadorean și-a apărat deschis politica.

„Nu-mi pasă dacă mă numiți dictator. E mai bine decât să vezi salvadorieni uciși pe străzi”, declara acesta într-un discurs din 2025.

Noua lege privind condamnarea pe viață a minorilor adâncește dezbaterea internațională privind echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor fundamentale, într-un stat care a devenit, în același timp, un model de reducere a criminalității și un exemplu controversat de concentrare a puterii.

Blocul comunitar va relua integral acordul de cooperare din 1978 cu Siria și va lansa un dialog politic la nivel înalt cu autoritățile de tranziție începând cu 11 mai, se arată într-un document intern văzut de Reuters. 

Deși majoritatea sancțiunilor occidentale au fost ridicate în decursul anului trecut după înlăturarea de la putere a fostului președintele Bashar al-Assad și preluarea puterii de către Ahmed al Sharaa, Bruxelles-ul își va adapta regimul de sancțiuni pentru a mențiunea presiunea asupra actorilor care ar putea destabiliza tranziția. 

Un alt aspect vizat este colaborarea dintre UE și autoritățile de tranziție de la Damas în vederea facilitării unui proces „sigur, voluntar și demn” de reîntoarcere a refugiaților sirieni din Europa. 

Peste un milion de refugiați sirieni se află în statele europene, cei mai mulți fiind găzduiți de Germania. 

UE urmărește și intensificarea cooperării economice prin crearea unui cadru pentru comerț și investiții, mobilizarea sectorului privat și sprijinirea reformelor economice, întrucât Damascul este perceput ca un potențial nod strategic regional. 

Uniune Europeană ar putea integra Siria și în coridorul economic India-Orientul Mijlociu-Europa. În plus, Turcia și Iordania s-au angajat în susținerea dezvoltării infrastructurii feroviare din Siria  pentru a crea un coridor între sudul Europei și Golful Persic. 

În plan de securitate, blocul comunitar ar putea susține procesul Damascului de a reformarea  autorităților din domeniul afacerilor interne și ar lua în calcul instruirea forțelor siriene de poliție. 

Documentul urmărește și susținerea europeană față de acordul din luna ianuarie dintre autoritățile siriene centrale și populația kurdă privind integrarea acestor sub autoritatea autorităților de tranziție. 

Pe un internet cuantic, unde informațiile trec prin calculatoare cuantice și alte dispozitive cuantice, niciuna dintre aceste situații nu ar putea avea loc. Locația unei persoane poate fi întotdeauna confirmată, potrivit IFL Science.

Calculatoarele cuantice reprezintă următorul mare salt în informatică. Aceste dispozitive, care se află în mare parte încă la început, au capacitatea de a efectua calcule care sunt practic imposibile chiar și pe cele mai puternice supercalculatoare.

În timp ce calculatoarele obișnuite folosesc biți binari de informație, adică 1 și 0, calculatoarele cuantice folosesc biți cuantici, sau qubiți. Qubiții există ca 1, 0 și o superpoziție a celor două valori.

Superpoziția este una dintre proprietățile fundamentale fascinante ale mecanicii cuantice. Acești qubiți pot fi 1 și 0 în același timp. Un bit obișnuit este ca un comutator care este fie pornit, fie oprit. Nu este așa în lumea cuantică, unde lucrurile pot fi atât pornite, cât și oprite în același timp.

O altă proprietate cuantică importantă care intră în joc este „entanglementul”

Dacă două particule sunt încurcate, ele sunt plasate într-o astfel de stare cuantică încât, indiferent de distanța dintre ele, măsurarea proprietății uneia va afecta proprietatea celeilalte.

Lui Albert Einstein nu i-a plăcut deloc acest lucru. El l-a numit „acțiune fantomatică la distanță”.

El credea în acest principiu al realismului local și că existau niște „variabile ascunse” care afectau experimentul. Acest lucru a fost testat în multe feluri folosind testul inegalității Bell.

Unele variante ale acestuia au inclus chiar și participarea 100.000 de persoane care jucau un joc video. Rezultatul? Nu există comunicare mai rapidă decât lumina sau ceva dincolo de fizica noastră.

Mecanica cuantică acceptă entanglementul, iar particulele încurcate constituie un singur sistem care nu ar trebui considerat independent.

Entanglementul este deosebit de important în contextul ideii de internet cuantic, deoarece permite transmiterea informațiilor în siguranță, într-un mod care nu poate fi piratat cu un sistem normal.

Pe internetul de astăzi, nu poți fi sigur unde se află o altă persoană. O nouă abordare, folosind un tip specific de test Bell, poate fi utilizată pentru a efectua o verificare cuantică a poziției.

Mădălina Afrăsinie: Nicușor Dan a respectat legea

„Că ne place sau nu ne place, Nicușor Dan a respectat legea. Avizul secției de procurori este un aviz consultativ (…). Înseamnă că se poate ține cont de el sau nu se poate ține cont de el. S-a luat act că avizul a fost negativ, a mers mai departe cu procedura. Pentru că, repet, așa scrie în lege. Dacă voiau ca avizul secțiilor, că se numește secția de judecători, secția de procurori să devină unul obligatoriu, trebuiau să modifice legea”, a declarat Afrăsinie.

„Cred că ar fi extraordinar de bine să începem să ne hotărâm o dată: când respectăm legea și când nu. Când nu ne convine, atunci ne amintim de toate necazurile”, a mai declarat Mădălina Afrăsinie.

Știrea inițială: Discuția va aborda numirile făcute de președintele Nicușor Dan la conducerea marilor parchete, subiect care a generat reacții critice din partea unor susținători.

Cum poate fi dinamizată lupta anticorupție în România? Ce nu funcționează în parchete dar și în instanțele de judecată? Cât îngreunează supra-aglomerarea calitatea actului de Justiție? Există corupție în magistratură? Cine trebuie să o investigheze? Trebuie modificate, din nou, legile Justiției? De ce premierul Bolojan se luptă cu magistrații? De ce judecătorii vor să își separe carierele de procurori? Cât de atractivă mai este magistratura? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Tribunalului București – Mădălina Afrăsinie.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.