„Dacă vrem să ne fie mai bine, companiile de stat, de exemplu, trebuie guvernate mai bine. Și modul de a gestiona, de a îmbunătăți companiile de stat a fost o discuție în fiecare etapă a guvernării, cum îmbunătățim lucrurile, cum putem schimba lucrurile, cum putem face ca lucrurile să meargă mai bine, pentru că orice companie – care are niște pierderi enorme, care nu sunt corectate – înseamnă prăduirea indirectă banului public”, a declarat Ilie Bolojan. 

Întrebat cine va deconta pierderile companiei CFR Marfă, care urmează să intre în procedură de faliment de la 31 mai, Ilie Bolojan a declarat:

„Pierderile de la CFR Marfă parte sunt de la bugetul de stat, sunt restanțe la buget de stat, parte au fost diferite subvenții care au fost oferite. Și toate aceste companii, de exemplu, care merg pe pierdere, sunt subvenționate. Gândiți-vă că doar pierderile la Combinatul Oltenia au fost anul trecut de 200 de milioane de euro, de un miliard de lei”, a declarat Bolojan. 

Întrebat legat de ce se va schimba din punct de vedere financiar sau al calității serviciilor odată ce compania Carpatica Feroviar va prelua serviciile CFR Marfă, premierul a declarat:

„În mod evident, constatându-se că o companie nu poate fi salvată, dar domeniul ei de activitate este unul strategic, soluția pe care se adoptă în astfel de situații, nu doar în România, este ca această companie intră într-o formă de insolvență sau de faliment controlat și o altă companie ia locul. Dar dacă nu îmbunătățim lucrurile, dacă nu schimbăm metehnele vechi, n-am făcut nimic”, a declarat Ilie Bolojan. 

În cadrul interviului premierul a precizat că el nu alege să arunce „anateme” asupra partidelor.

„Eu nu arunc anateme pe partide și vreau să spun deschis aici că tot ce am spus legate de problemele pe care le avem nu se referă la partide în general. Am oameni din toate partidele pe care îi respect, consilieri locali, consilieri, județeni, parlamentari, oameni din executive, ci se referă la oameni care induc decizii în partide, care, în mod cert, au acest tip de argumente pe care le folosesc sau de motivații pe față sau ascunse”, a declarat Bolojan. 

Parlamentul din Kosovo urmează să aprobe oficial decizia guvernului de a trimite trupe în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare, creată după armistițiul dintre Israel și gruparea militantă Hamas din luna octombrie a anului trecut. 

Misiunea funcționează sub egida Consiliului Păcii, promovat de președintele Donald Trump și are scopul de a menține pacea și de a sprijini reconstrucția enclavei palestiniene. 

Potrivit ministrului Apărării de la Priștina, participarea la această inițiativă arată evoluția statului de la statutul de beneficiar de securitate la cel de furnizor, întrucât în urma Războiului din 1999, securitatea țării a fost asigurată de misiunea NATO, KFOR.  

„Țara noastră a fost un consumator de securitate, ceea ce înseamnă că statele NATO au contribuit la securitatea Republicii Kosovo. Astăzi intrăm într-o fază în care devenim un furnizor sau exportator de securitate”, a spus Ejup Maqedonci , ministrul Apărării pentru Associated Press. 

Oficialul a anunțat că structura va include câteva zeci de militari, inclusiv specialiști în deminare, care vor oferi sprijin umanitar și asistență de securitate, în funcție de mandatul misiunii.  

Maqedonci a precizat că pregătirile sunt în faza finală, beneficiind de asistența unui reprezentant al SUA pentru detalii tehnice. 

Printre statele care și-au anunțat participarea se numără Indonezia, Albania și Kazahstan. 

Premierul Ilie Bolojan afirmă că măsurile luate pentru limitarea risipei banului public au provocat reacții puternice, explicând că a „deranjat destul de mult” interese consolidate în timp și descriind metaforic sistemul drept o „cămara” în care „rozătoarele” consumă resursele statului.

Premierul a explicat că intervențiile sale au vizat mai multe mecanisme prin care, în opinia sa, se pierdeau bani publici, de la credite neperformante acordate de instituții financiare până la blocaje administrative în sectorul energetic.

„În acest mandat am deranjat destul de mult. Pe cine? Gândiți-vă că am limitat prăduirea bugetului de stat, am limitat privilegii, ceea ce a deranjat. Și v-aș da niște exemple, pentru că prăduirea bugetului de stat se poate face în multe feluri. Gândiți-vă că dacă ai o bancă care dă credite care sunt neperformante, înseamnă că banca nu le mai recuperează. Și când ai o bancă cum a fost Exit Bank, care a acordat credite, de exemplu, neperformante, care nu vor mai fi returnate și în acest mandat nu s-a mai dat niciun alt fel de credit, înseamnă că ai limitat o prăduire a bugetului public.

În momentul în care, de exemplu, vrei să ai energie ieftină pentru țara noastră, pentru fiecare gospodărie din România, pentru companiile românești, dar permiți ca accesul în sistemul energetic în România să fie blocat de hârtii.(…) Gândiți-vă că, în condițiile în care companiile de stat, dacă le conduce refuzul pe contracte bune, fără mari responsabilități și pui reflectoarele pe ei, deranjează destul de mult. Și așa mai departe”, a declarat premierul pentru Radio România Actualitați.

„Șoriceii și șobolanii” care contribuie la risipa și consumul banilor publici fără justificare

Șeful executivului a mai spus că, deși a acționat „cu frâna de mână” în multe situații, a încercat să expună și să corecteze mecanismele prin care se pierd bani publici, inclusiv rețele conectate politic și instituțional. El a descris metaforic aceste practici ca pe niște „rozătoare” care consumă resursele statului, explicând că rolul său a fost să „aprindă lumina” și să scoată la vedere problemele.

„Ce am făcut, practic, deși de multe ori cu frâna de mână? Am pus reflectoarele pe aceste zone, am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate trans-politic și trans-instituțional la oameni care au susținut aceste lucruri.

Și, foarte plastic, gândiți-vă că în «cămara aceea pe care o mai are gospodarul», atunci când deschizi ușa, vezi că ai niște șoricei, niște șobolani, un fel de rozătoare care îți rod acele «alimente». Și, metaforic, am aprins becurile cât se poate de clar. Nu e rostul meu, dar asta am încercat: să fac lumină acolo, dar am o experiență în administrație și astfel am înțeles un lucru foarte important”, a afirmat acesta.

În esență, Bolojan a continuat speficând că nu doar furtul direct afectează bugetul, ci și risipa și lipsa de responsabilitate în cheltuirea banilor publici. Chiar și simpla existență a unor posturi nejustificate sau a unor mecanisme ineficiente generează pierderi importante. El afirmă că a încercat constant să elimine aceste vulnerabilități și consideră că tocmai aceste acțiuni au deranjat interesele existente.

„Degeaba îți umpli cămara prin munca oamenilor, prin impozite și taxe, dacă din acea cămară ori risipești banii, ori rozătoarele ți-i rod și peste tot pe unde am fost am căutat să nu risipesc banii, să elimin formulele de pierdere de bani, indiferent sub ce formă au fost, pentru că orice om care consumă niște bani publici fără să-și justifice acel post înseamnă o pierdere de bani publici și nu neapărat furtul direct este doar o pierdere. Aici sunt pierderi enorme pe care am încercat să le corectez în fiecare zi și, în mod evident, și asta consider că a deranjat”, a afirmat șeful Guvernului.

Planul PSD pentru înlăturarea lui Bolojan, confirmat de Claudiu Manda

Cu certitudine, nu este vreo coincidența și nici vreun secret că premierul, atunci când a menționat rozătoarele, ar face referire la PSD, care de altfel amenință de săptămâni bune cu ieșirea de la guvernare. Mai mult, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a confirmat public, scenariul pregătit de social-democrați pentru perioada imediat următoare votului din ședința conducerii partidului programată luni.

Potrivit declarațiilor sale, dacă PSD va decide retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, următorul pas va fi solicitarea demisiei acestuia, iar în lipsa unei retrageri rapide, miniștrii social-democrați vor ieși din Guvern.

PSD va intra luni, 20 aprilie, într-o consultare internă decisivă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor Mediafax, aproximativ 5.000 de membri ai partidului ar urma să voteze dacă îi retrag sau nu sprijinul politic șefului Guvernului, într-o ședință programată la Parlament.

„Am spus că nu voi demisiona pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze, să aibă capacitatea de a lucra”, a declarat Bolojan. 

Acesta a precizat că formarea unui guvern nu se va face de pe o zi pe alta, afirmând că numai negocierile pentru formarea coaliției au durat 3 săptămâni.

Premierul a afirmat că toate deciziile din coaliție au fost luate „de comun acord” și toate măsurile puse în practică au fost convenite.

Acesta acuză, în mod indirect, social – democrații că PSD încearcă să blocheze evoluții, dar și că încearcă să facă „jocuri politice în dauna României”.

„Gândiți-vă că dacă s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat în condițiile în care toate deciziile din coaliție au fost luate de comun acord, toate măsurile pe care le-am pus în practică au fost convenite și, după aceea, încercăm să fugim de răspundere, nu ne respectăm cuvântul, încercăm să facem niște jocuri politice în dauna României și încercăm să blocăm anumite evoluții care, în mod cert, însănătoșesc bugetele țării noastre, atunci asta se poate întâmpla și mâine și poimâine și, deci, am obligația față de țara noastră să asigur funcționarea guvernului.

Sigur, atâta timp cât guvernul are atributul legal. În condițiile în care guvernul își pierde această posibilitate printr-o moțiune de cenzură și nu mai are sprijin în parlament, în mod evident, se vor lua consultări”, a declarat Ilie Bolojan.

Reamintim că declarațiile premierului vin în contextul în care social – democrații se vor întâlni pentru a supune la vot decizia de retragere a sprijinului pentru premier. Aceștia se declară nemulțumiți de reformele Guvernului Bolojan și amenință că miniștri social – democrați își vor da demisia din Guvern dacă premierul nu va renunța la funcția sa.

Festivalul Național de Folk Vama de la Munte

Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci.

Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.

Line-up-ul din vară reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family.

Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni. În fiecare zi a Festivalului de la ora 16:30 se organizează open stage, unde oricine poate cânta în fața publicului, chiar dacă nu este solist.

Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur.

Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.

Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere

Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă.

Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.

Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.

Prime Minister Ilie Bolojan told Radio România Actualități that on Monday the PSD will vote, in one form or another, to sever ties with his government. He accused the Social Democrats of double-dealing, shirking responsibility, and harboring political ambitions that are out of step with electoral reality.

“The die has been cast,” said Bolojan, anticipating that the PSD will act against the current government on Monday.

The Prime Minister cited a series of public attacks from PSD representatives, attacks that, in his view, violated the coalition protocol.

Bolojan was explicit: a political crisis at this moment is extremely dangerous for the country. Romania must absorb another 8 billion euros in European funds by the end of August. Milestones need to be met and laws adopted in Parliament. Any delay risks leading to the loss of significant sums. “By the end of August, no one will take responsibility for them,” the prime minister warned.

Bolojan identified three causes of the tensions within the coalition.

The first is the shirking of responsibility. All difficult decisions—tax hikes, bonus cuts—were made by mutual agreement within the coalition. Then, some partners publicly distanced themselves from these measures.

The second cause is double-dealing. “We would agree in coalition meetings, and then see on talk shows that things were completely different,” said the prime minister. He called this strategy “deceptive”: you participate in the decision, but you shirk the costs.

The third cause is excessive political pride. Bolojan suggested that some PSD leaders behave as if the party still had 40% of the vote, as in the Dragnea era. “That is no longer the case,” he emphasized.

The prime minister rejected the scenario of being replaced by a prime minister who would be easier to control. “If a puppet prime minister were to come in, he would have no authority to do what is right for the country,” said Bolojan.

He used a vivid metaphor to describe the situation: “It’s like trying to build your house in the fall, without tiles and without wood for the roof.”

“I would have no qualms about leaving tomorrow if the change would solve the country’s problems. But I know that can’t happen.”

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a anunțat într-un comunicat de presă că, în perioada 20 aprilie 2026, ora 08:00 – 29 mai 2026, ora 19:00, vor fi executate lucrări de tip Quick Wins pentru eliminarea restricțiilor de viteză și restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii ferate pe linia 100 București – Videle.

Lucrările vizează înlocuirea unor elemente ale suprastructurii feroviare între kilometrii 2+490 și 3+200.

Pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță, circulația trenurilor va fi închisă temporar pe firul I între stațiile București Nord și Bucureștii Noi, precum și pe firul III între București Nord și Chitila.

Traficul feroviar va fi reorganizat astfel: pe firul II între Bucureștii Noi și București Nord; pe firele I și II între București Nord și Chitila, în funcție de dispozițiile de exploatare.

În primele zile ale lucrărilor, trenurile vor circula cu o viteză redusă de 30 km/h pe segmentul afectat, urmând ca limita să fie majorată la 50 km/h până la finalizarea intervențiilor.

„Impactul asupra circulației trenurilor de călători constă în modificarea traseelor și a opririlor pentru anumite trenuri, care vor circula pe firul II, cu opriri în stații și halte precum Depoul București Triaj h., Pajura, Carpați sau București Basarab h. De asemenea, unele trenuri vor avea opriri parțiale, în funcție de programul de circulație adaptat pe perioada lucrărilor”, a transmis CFR.

“I want it to remain a pro-European coalition. I have said time and again that the Social Democratic Party does not want—and we have proven this—to form a majority with, let’s say, anti-European parties. And we will never vote for minority governments. If the solution that emerges meets the PSD’s requirements—which will be determined following Monday’s consultations and could lead to such an outcome—the Social Democratic Party is, of course, prepared to take over the government. Obviously. We’re in first place,” says Grindeanu.

“We are not alone. The PSD currently has, in Parliament, a DRT with risk distributed. It’s somewhere around 27–28%. How much is the USR plus the PNL combined? I’m referring to the number of MPs. Roughly the same. There’s still a ways to go to reach a majority. No one can form a majority right now without the PSD and without the AUR.”

According to the PSD leader, “either you form a majority that includes the PSD, or you form a majority that includes the AUR. Otherwise, based on the math—let’s say, these arithmetic calculations—you won’t get a majority in Parliament. Perhaps there is a majority even without the PSD, as I said earlier. We will not be part of a majority of that kind. But the others may want it.”

Cercetătorii de la Universitatea Humboldt din Berlin, conduși de Markus Wettstein, au analizat răspunsurile participanților la un amplu studiu german privind îmbătrânirea. Au fost urmăriți oameni născuți între 1911 și 1974. Fiecare a răspuns, de una până la opt ori pe parcursul a 25 de ani, la aceeași întrebare: „La ce vârstă ai descrie pe cineva ca fiind vârstnic?”, potrivit Focus.

Generații diferite, răspunsuri diferite

Rezultatele arată o tendință clară: fiecare generație plasează debutul bătrâneții mai târziu decât cea anterioară.

Cei născuți în 1931 considerau, la 65 de ani, că bătrânețea începe la 74 de ani. Generația din 1944 ridica această limită la 75 de ani, tot la vârsta de 65 de ani. Modelele sugerează că cei născuți în 1911 ar fi plasat debutul bătrâneții la aproximativ 71 de ani.

Limita se mută odată cu vârsta fiecăruia

Un alt fenomen surprinzător apare la nivel individual. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, tind să mute și ei limita mai departe față de vârsta lor actuală.

Cu alte cuvinte, la 60 de ani consideri că bătrânețea începe la 75. La 70 de ani, o muți la 80. Cercetătorii sugerează că acest mecanism este legat de stereotipurile negative asociate bătrâneții, mai ales în cultura occidentală.

Tendința se stabilizează la generațiile recente

Studiul constată că această evoluție nu este nelimitată. Între cei născuți între 1936–1951 și cei născuți între 1952–1974 nu apar diferențe semnificative de percepție.

Aceasta sugerează că limita percepută a bătrâneții s-a stabilizat în ultimele decenii, chiar dacă rămâne mai ridicată decât era acum jumătate de secol.

Cine mută limita mai departe și cine o apropie

Femeile tind să amâne debutul bătrâneții puțin mai mult decât bărbații. Persoanele cu sănătate precară, în schimb, plasează această limită mai devreme decât cele sănătoase.

Nici educația, nici vârsta subiectivă percepută nu explică singure tendința generală. Cercetătorii indică două cauze probabile: creșterea speranței de viață și ieșirea la pensie la vârste tot mai înaintate.

De ce contează cum definim bătrânețea

Modul în care o societate definește bătrânețea influențează politicile de sănătate, pensionare și îngrijire socială. O limită percepută tot mai târziu poate reflecta o realitate biologică, dar și o rezistență culturală față de ideea de îmbătrânire.

Liderul social-democrat a postat vineri pe Facebook imagini de la Memorialul Durerii din Sighet.

Spune că acest loc poartă greutatea suferinței a mii de români, dar că pentru el „nu reprezintă doar o lecție abstractă de istorie, ci o rană vie din istoria propriei familii”.

Președintele PSD susține că, la secțiunea dedicată Banatului, se află și fotografia bunicului său, Mihai Imbrescu, „omul curajos care m-a crescut”.

„Pentru că a ales să nu tacă și să sprijine mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Banatului, a plătit cu ani grei de temniță și muncă silnică la Caransebeș, Timișoara și în lagărele de la Canal. Deși calvarul său nu s-a consumat în celulele de la Sighet, spiritul și jertfa sa se regăsesc în fiecare nume de pe aceste panouri”, a scris Grindeanu pe rețelele de socializare.

El adaugă că suferința bunicului său, la fel ca cea a tuturor celor onorați la Sighet, trebuie să ne aducă aminte că avem datoria de a nu uita și de a apăra zi de zi valorile democratice: „Și, mai ales, de a ne asigura că umbrele acelui trecut nu vor mai întuneca vreodată destinul României”.