Poliția australiană a anunțat marți că a găsit rămășițele umane ale unui bărbat, potrivit Le Figaro. Probabil, este vorba despre bărbatul de 80 de ani răpit din greșeală în urmă cu 10 zile.

Rămășițele au fost descoperite în timpul unei operațiuni care a avut loc în apropierea unui club de golf din Pitt Town, un oraș la nord-vest de Sydney, a transmis poliția.

„Bănuim că aceste rămășițe sunt cele ale domnului Baghsarian”, a declarat Andrew Marks, un comandant de poliție din New South Wales.

Cu toate acestea, Marks a subliniat că este necesară o examinare medico-legală pentru a identifica oficial rămășițele.

Chris Baghsarian a fost răpit pe 13 februarie de la domiciliul său din nordul orașului Sydney.

Câteva zile mai târziu, comandantul de poliție Andrew Marks a cerut public răpitorilor să elibereze imediat victima, afirmând că este „100% sigur” că autorii au vizat persoana greșită. Totodată, comandantul a spus că bătrânul nu are nicio legătură cu crima organizată.

Şedinţa extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti este programată să înceapă marți, la ora 11:00.

Pe ordinea de zi, potrivit anunțului publicat pe site-ul PMB, se află două proiecte. Primul proiect vizează modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 13/31.01.2023 privind aprobarea preţului local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei de Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., cu exprimarea energiei termice facturate în Mwh. Cel de-al doilea proiect de pe ordinea de zi vizează modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 148/11.04.2017 privind transmiterea unor străzi din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti – Administraţia Străzilor în administrarea Consiliului Local al Sectorului 4.

Primul proiect prevede că „energia termica va fi furnizata populaţiei la parametrii contractuali conveniţi, conform diagramei de furnizare actualizată”.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S. A. are obligaţia de a actualiza diagrama pentru furnizarea energiei termice către populaţie şi asociaţiile de proprietari”, se mai arată în proiectul de hotărâre.

De asemenea, proiectul mai prevede faptul că în cazul în care energia termică nu va fi furnizată la temperatura convenită contractual, conform diagramei, „populaţia are dreptul la diminuarea preţului conform formulei de calcul stabilită prin regulament”.

Pe 10 februarie, Termoenergetica anunța că este deja inclus și pus în aplicare un mecanism de ajustare a facturii în situațiile în care parametrii de furnizare nu sunt respectați. Potrivit reprezentanților companiei, Termoenergetica are anumite obligații de livrare a agentului termic, iar în cazul în care nu respectă ceea ce este stipulat în contract, factura se reduce. Metodologia de stabilire a diminuărilor acordate este prevăzută în Ordinul 91/2007, aprobat de ANRSC.

La patru ani de la începutul invaziei ruse, guvernul condus de premierul Keir Starmer a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, care include fonduri pentru apărare, energie, asistență umanitară și reconstrucție.

Premierul britanic a convocat o reuniune a „Coaliției celor dispuși”, alături de președintele francez Emmanuel Macron, în contextul angajamentului asumat anterior împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind posibilitatea desfășurării de trupe britanice în Ucraina după încheierea unui acord de pace. În cadrul viitoarei Forțe Multinaționale pentru Ucraina, un comandament format din 70 de persoane este deja operațional, iar pregătirile pentru forțele britanice sunt susținute de o finanțare de 200 de milioane de lire sterline.

Ce include pachetul?

Pachetul anunțat include 20 de milioane de lire pentru sprijin energetic de urgență, destinat reparării infrastructurii afectate de atacurile rusești și consolidării sistemului înaintea iernii viitoare. Astfel, sprijinul total al Marii Britanii pentru sectorul energetic ucrainean depășește 490 de milioane de lire de la începutul războiului. De asemenea, 5,7 milioane de lire vor fi alocate pentru asistență umanitară destinată comunităților din prima linie, persoanelor evacuate și celor afectate de bombardamente. Alte 30 de milioane de lire vor sprijini reziliența societății ucrainene și demersurile de tragere la răspundere pentru presupuse crime de război comise de Rusia.

Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, aflat la Kiev, a acuzat Moscova de tentative de „rusificare” în teritoriile ocupate temporar, inclusiv prin impunerea pașapoartelor rusești, interzicerea limbii ucrainene și arestări arbitrare.

La Londra, ministrul Apărării John Healey a participat la o ceremonie de comemorare la Catedrala Ucraineană, în memoria victimelor războiului.

„Mesajul nostru pentru poporul ucrainean este simplu: Marea Britanie este alături de voi, mai ferm ca niciodată”, a declarat Starmer, care a subliniat că războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin rămâne „cea mai critică problemă a epocii noastre”.

Guvernul britanic afirmă că va continua sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”, până la obținerea unei păci juste și durabile.

Numărul de decese l-a depășit pe cel al nașterilor în aproape toată țara în 2025 potrivit unei statistici prezentate de ECOTECA – Colecția de Verde. Astfel, rata sporului natural este negativă în aproape toate județele. Rata se calculează în funcție de numărul de născuți-vii și decedați, raportat la 1.000 de locuitori. Cel mai mare declin al populației se înregistrează în județele din sudul țării.

Conform statisticii, Ilfov este unicul județ în care sporul natural este pozitiv. Diferența între numărul nașterilor și cel al deceselor din Ilfov este mică, de doar 0,27. Experții susțin că Ilfovul are spor natural pozitiv deoarece numeroși tineri se mută în județ venind în special din București.

Sursa foto: captură grafic cumstam.ro

În județele din sudul, sud-vestul și sud-estul țării, situația este total diferită. Acolo se înregistrează un declin puternic în ceea ce privește populația. Teleorman are cel mai mare declin natural (- 11, 42), fiind urmat de județele Brăila (−8,76), Hunedoara (−7,79), Olt (−7,26), Mehedinți (−7,21), Caraș-Severin (−7,12) și Buzău (−7,12).

În aceste județe se înregistrează un ritm de declin sever, prin comparație cu alte zone ale țării unde valorile negative sunt moderate. Județele Suceava (−0,47), Iași (−0,89) și Bistrița-Năsăud (−0,95) sunt singurele care au un spor negativ sub valoarea de – 1.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei rusești.

Mesajul său a fost publicat pe pagina de X, unde lidera de la Bruxelles a scris că a ajuns la Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului în Ucraina. Ea a subliniat sprijinul Europei pentru poporul ucrainean.

În postarea sa, Ursula von der Leyen a declarat că vizita sa în capitala ucraineană este una simbolică, dar și politică.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.

In Kyiv for the tenth time since the start of the war.

To reaffirm that Europe stands unwaveringly with Ukraine, financially, militarily, and through this harsh winter.

To underscore our enduring commitment to Ukraine’s just fight.

And to send a clear message to the Ukrainian… pic.twitter.com/iULkEQji16

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 24, 2026

Ursula von der Leyen a declarat că Europa va continua să susțină Ucraina până la încheierea războiului în condiții acceptabile pentru statul ucrainean.

Ea a făcut un apel și către cetățenii ucraineni, dar și către Rusia, unde a punctat că Uniunea Europeană nu va renunța la sprijinul acordat Ucrainei până nu se ajunge la pace.

„Pentru a transmite un mesaj clar poporului ucrainean și agresorului deopotrivă: nu vom ceda până când pacea nu va fi restabilită. Pace în condițiile Ucrainei”, a afirmat Ursula von der Leyen.

Astăzi se împlinesc patru ani de la izbucnirea războiului în Ucraina, când armata Rusiei a invadat țara, pe 24 februarie 2022. În toată perioada aceasta, Uniunea Europeană a oferit sprijin financiar, militar și umanitar semnificativ Ucrainei.

Noua Zeelandă este cea de-a doua țară care ar susține planurile de eliminare a lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele Regelui Charles al Marii Britanii, din linia de succesiune la tron, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului Christopher Luxon.

„Dacă guvernul britanic va propune eliminarea lui Andrew Mountbatten-Windsor din ordinea de succesiune, Noua Zeelandă va susține această măsură”, a spus purtătorul de cuvânt într-un comunicat, potrivit BBC.

Anunțul în contextul în care guvernul britanic ia în considerare introducerea unei legi pentru eliminarea lui Andrew din linia de succesiune.

Luni, Australia a fost prima țară din Commowealth care a anunțat că „ar fi de acord cu orice propunere” de eliminare a lui Andrew din linia de succesiune, din cauza legăturilor sale cu Jeffrey Epstein. Anunțul a fost făcut de premierul Australiei.

În prezent, Andrew este al optulea în linia de succesiune la tron, după prințul William și cei trei copii ai săi, precum și prințul Harry și cei doi copii ai săi.

Potrivit BBC, eliminarea fostului prinț din linia de succesiune ar necesita o lege a Parlamentului susținută de cele 14 țări ale Commonwealth-ului în care fratele său, regele Carol al III-lea, este șef de stat, inclusiv Australia și Noua Zeelandă.

Joi, Andrew a fost arestat, fiind suspectat de abuz în serviciu. El a negat în mod constant și vehement orice faptă ilegală.

Incidentul a avut loc pe 27 decembrie, în jurul orei 11:00, într-o zonă rezidențială situată în apropierea stației de metrou Dorohojici, din capitala Ucrainei. Karina a povestit experiența dramatică pentru publicația Kyiv Post, la aproape două luni după atac.

Potrivit relatării, Karina dormea în momentul exploziei. Trezită de zgomotul puternic, a reușit să fugă într-o altă cameră chiar înainte ca acoperișul să se prăbușească peste locul în care se afla.

Atacul cu drone în Kiev a afectat patru apartamente din bloc, însă, din fericire, toți locatarii au supraviețuit. Lipsa unui incendiu a permis evacuarea rapidă a clădirii.

Apartamentul Karinei, aflat în proprietatea familiei sale, a fost declarat nelocuibil. Autoritățile estimează că doar reparațiile la acoperiș ar putea dura până la doi ani. Până în prezent, despăgubirile acordate de stat se ridică la aproximativ 1.000 de dolari, sumă insuficientă pentru reconstrucție.

„Am ieșit doar cu hainele de pe mine”

Karina spune că, în momentele de panică, nu a luat nimic cu ea: nici documente, nici bani, nici laptop.

„Mi-era teamă că întreaga clădire se va prăbuși într-o secundă”, a declarat ea. Vecinii se aflau în apartamentele lor în timpul atacului, iar prietena cu care locuia Karina era plecată din oraș.

Un război care durează din 2014

Născută în regiunea Luhansk, zonă afectată de conflict încă din 2014 și aflată în mare parte sub ocupație rusă, Karina spune că războiul i-a marcat întreaga viață.

Ucraina marchează astăzi cea de a patra aniversare a invaziei rusești pe scară largă.

Întrebată dacă vede un sfârșit apropiat al conflictului, răspunsul ei este clar: „Nu cred”. Cu toate acestea, Karina spune că este recunoscătoare că ea și cei dragi sunt încă în viață, în ciuda unui nou atac cu drone în Kiev care ar fi putut avea un deznodământ tragic.

Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.

„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.

Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.

„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.

Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.

„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.

Trump și Obama despre extratereștri

Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.

„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.

Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.

„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.

Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.

Deși invazia lansată în februarie 2022 a permis Rusiei să ocupe rapid teritorii, situația s-a schimbat pe parcurs. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, însă linia frontului este în mare parte blocată. Trupele ruse au obținut progrese minore în Donbas, dar nu au reușit să străpungă defensiva ucraineană. Ele au fost chiar forțate să abandoneze anumite poziții în regiuni precum Zaporojie, scrie Politico.

Strategia epuizării reciproce

Abordarea actuală a Kremlinului este una pe termen lung, bazată pe speranța că Ucraina va ceda prima. Rusia dispune de resursele necesare pentru a-și reface pierderile umane și materiale, chiar dacă nu poate accelera ritmul ofensivei. De cealaltă parte, Kievul întâmpină dificultăți tot mai mari în procesul de mobilizare, pe fondul unei populații obosite și al tensiunilor politice interne.

Moscova folosește atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a submina moralul ucrainenilor și insistă pe cedări teritoriale în orice scenariu de pace. În acest context, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari. Lideri ai opoziției, precum Petro Poroșenko, avertizează că eventuale compromisuri privind integritatea teritorială ar putea provoca o criză politică și socială majoră în Ucraina.

Pariul pe factorul extern al lui Vladimir Putin

Strategia lui Putin se bazează pe scăderea interesului Occidentului și pe posibilele schimbări politice din Europa și Statele Unite. Pentru Ucraina, deși recuperarea tuturor regiunilor ocupate este în prezent un obiectiv dificil, supraviețuirea ca națiune independentă rămâne prioritatea absolută.

În prezent, conflictul s-a transformat dintr-o confruntare pentru victorii rapide într-un test dur al rezistenței și al răbdării strategice pentru ambele tabere.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.

Mesajul a fost publicat pe pagina sa de X, unde Maia Sandu a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.

În mesajul video postat, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune.

Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.

„De patru ani lungi, Ucraina apără nu numai libertatea sa, ci și pacea dincolo de granițele sale. Vă mulțumim că ați ținut Rusia departe de țara noastră și că ați protejat Europa. Ucraina merită o pace justă și durabilă. Suntem alături de voi, astăzi și în fiecare zi.”, a transmis Maia Sandu.

For four long years, Ukraine has defended not only its own freedom, but peace beyond its borders.

Thank you for keeping Russia away from our country — and for protecting Europe.

We stand with you — today and every day. pic.twitter.com/kMHuBEZXVN

— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 24, 2026

Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Declarația Maiei Sandu este una dintre multele mesaje de susținere pentru statul ucrainean în aceste zile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis și ea, marți, un mesaj de solidaritate cu Ucraina.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.